ASTĂZI se împlinesc 417 ani de la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, înainte de prima Unire a țărilor române. PROGRAMUL manifestărilor

Oficialităţile din judeţul Alba marchează marţi, 1 noiembrie, 417 ani de la intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, printr-o serie de manifestări.

Programul include oficierea unei slujbe religioase la Alba Iulia, urmată de depuneri de coroane de flori şi susţineri de alocuţiuni cu privire la semnificaţia evenimentului.

Acţiunile se vor desfăşura, începând cu ora 10.00, la statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din municipiul Alba Iulia, eveniment la care sunt invitaţi să participe şi cetăţenii municipiului Alba Iulia.

Au trecut mai bine de patru secole de când Alba Iulia a fost pentru prima dată capitala țărilor române unite sub sceptrul lui Mihai Viteazul. Înainte de îndeplinirea idealului românesc, de unire a teritoriilor de la nord și sud de Carpați, în 1600, în istorie a rămas glorioasa intrare a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, după victoria de la Şelimbăr asupra oştilor transilvane, conduse de cardinalul Andrei Bathory.

Născut în anul 1558, Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o scurtă perioadă, în 1600, conducător al celor trei ţări ce formează România: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova.

Până să ajungă domn al celor trei ţări româneşti, Mihai Viteazul a mai treacut de două ori prin Alba Iulia: prima dată în 1592, ca fugar după ce luase parte în calitate de ban al Olteniei la complotul boieresc împotriva lui Alexandru cel Rău, domn al Ţării Româneşti şi a doua oară, în 1596, ca învingător la Călugăreni. Cronicarul Szamosközy ne relatează că “boierul român a stat ascuns aici, în Ardeal în 1592, la curtea lui Sigismund timp de două săptămâni, timp în care Balthazar Báthory, vărul principelui, i-a furat toate lucrurile”, potrivit Dacoromania.ro.

În contextul politic al pericolului destrămării coaliției anti-otomane, Mihai Viteazul a decis Unirea celor trei țări. În iulie 1599, a trimis o solie la Praga, pentru a cere încuviințarea împăratului Rudolf al II-lea. Primind un răspuns favorabil, la sfârșitul aceluiași an, a intrat în Transilvania prin pasul Buzău, cu o armată formată din români și mercenari de diferite etnii: unguri și secui din Ardeal, polonezi, sârbi etc. După victoria asupra lui Andrei Bathory – suveran al Transilvaniei (Bătălia de la Şelimbăr, 18/28 octombrie 1599), Mihai Viteazul şi-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia, pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreței de la episcopul Napragy. Pentru a consolida Unirea celor trei ţări, Mihai Viteazul a luat unele măsuri, cum ar fi adoptarea aceleiași steme pentru toate teritoriile, construirea unei biserici ortodoxe la Alba Iulia şi acordarea anumitor înlesniri preoților și iobagilor români.

Programul activităţii de marți, 1 noiembrie:

09.45 – 10.00 Primirea invitaţilor

10.00 – 10.05 Intonarea Imnului Naţional al României

10.05 – 10.15 Oficierea serviciului religios

10.15 – 10.25 Rostirea alocuţiunii privind semnificaţia zilei de 01.11.2016, de către reprezentantul Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia

10.25 – 10.40 Ceremonial de Depunere de coroane

Participanţi: Instituţia Prefectului – Judeţul Alba, Consiliul Judeţean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Română, Unităţi militare din garnizoana Alba Iulia (M.Ap.N, M.A.I), Direcţia Judeţeană de Informaţii Alba, Oficiul Judeţean de Telecomunicaţii Speciale Alba, Colegiul Naţional Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia, Servicii publice deconcentrate, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Fundaţia „1 Decembrie 1918 Alba Iulia pentru Unitatea şi Integritatea României”, Societatea Cultural Patriotică „Avram Iancu”- Filiala Alba

Efective: Pluton de onoare – 24 de elevi/Colegiul Naţional Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia; Garda la monument – 4 elevi/Colegiul Naţional Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia;  Purtători de coroane – 6 elevi/Colegiul Naţional Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia.