„Márton Áron – drept între popoare”: Simpozion și expoziție cu ocazia Anului Holocaustului Maghiar, la Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia

Viața și acțiunile episcopului Márton Áron au fost subiectul unui simpozion și al unei expoziții organizate la Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia, cu ocazia Anului Holocaustului Maghiar. Expoziția temporară poate fi vizitată la Arhiepiscopia Romano-Catolică (str. Mihai Viteazul 21.) până în data de 29 septembrie 2014.

În comemorarea evenimentelor petrecute în anul 1944 a fost organizat un simpozion și vernisajul expoziției intitulat Episcopul Márton Áron – drept între popoare în data de 15 mai la Arhiepiscopia Romano-Catolică.

Evenimentul a fost deschis de ÎPS Jakubinyi György, arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia în calitate de gazdă, urmat de ambasadorul Ungariei, Magdó János, reprezentând statul maghiar ca finanțator al acestui eveniment.

Protopopul de Cluj-Napoca, Kovács Sándor a subliniat faptul că epicopul Márton Áron avea relații bune cu reprezentanții altor confesiuni, printre care se numără și rabinul Carmilly-Weinberger Moshe.

Robert Schwartz președintele comunității evreiești din Cluj Napoca a relatat împrejurările nașterii lui în anul 1944, subliniind rolul persoanelor care, urmând exemplul episcopului, au îndrăznit să o ajute pe mama lui.

Lia Borza, președintele comunității evreiești din Alba Iulia a prezentat momente relevante din istoria comunității evreiești din oraş. A subliniat că și în Transilvania de Sud evreii au avut parte de atrocități.

József Marton profesor universitar la teologia din Alba Iulia și Cluj-Napoca, precum și Zoltán Tibori Szabó, profesorul de la UBB Cluj au luat cuvântul în cadrul întrunirii. Au relatat evenimente mai puțin cunoscute atât din viața lui Márton Áron cât și din împrejurãrile legate de deportarea evreilor.

Gergely Kovács, postulatorul beatificării lui Márton Áron a subliniat că personalitatea episcopului este exemplu de urmat și în zilele noastre. Nu numai că acesta avea o viziune clară ci a și îndrăznit să se angajeze în slujba dreptății. A mai adăugat că în procesul de beatificare este important ca personalitatea lui să fie cunoscutã și în afara comunității sale.

Expoziția intitulată ”Márton Áron – drept între popoare” a fost deschisã publicului după discursuri. În inaugurare Csilla Lázár, directorul Muzeului ”Márton Áron” din Sândominic a subliniat actualitatea expoziției.

Enikő Hegedűs, realizatorul expoziției a prezentat concepția acesteia, descriind tipurile de documente care se găsesc în spațiul amenajat.

„Persoana lui Márton Áron (1896-1980), episcop romano-catolic de Alba Iulia se identificã cu spiritul de apărare a libertăţii, cu reprezentarea intereselor poporului său şi ale comunităţilor din mediul său. În predica rostită în 18 mai 1944 la Biserica Sfântul Mihail din Cluj ca şi în scrisoarea adresată pe data de 22 mai autorităţilor maghiare, el a protestat împotriva strângerii în ghetouri şi a deportării în lagăre de concentrare a persoanelor declarate drept evrei. A făcut aceste demersuri în ciuda faptului că era conștient de eventualele persecuţii și asupra sa.

În semn de recunoştinţă pentru această atitudine neînduplecată cu semnificaţie istorică, episcopul Márton Áron a fost distins de Instituţia Yad Vashem din Israel, cu titlul „Drept între popoare”. Márton Áron poate fi considerat implicit liderul spiritual al vieţii transilvănene din secolul XX, prin corectitudinea şi bunăvoinţa lui dusă până la sacrificiu, cu care a încurajat mii de oameni. Demersurile lui în slujba dreptății sunt recunoscute și de persoane de alte confesiuni. Opera vieții sale reprezintă un exemplu și în prezent. Procesul de beatificare a lui Márton Áron este în curs de desfășurare”, au transmis organizatorii evenimentului.