Mașinile noi pe benzină și diesel ar putea fi vândute în UE și după 2035. Parlamentul European pregătește relaxarea regulilor

Mașinile noi cu motoare pe benzină și motorină ar putea continua să fie comercializate în Uniunea Europeană și după anul 2035, în anumite condiții. Comisia pentru mediu a Parlamentului European a votat o propunere de relaxare a obiectivelor de reducere a emisiilor de CO₂, care ar permite în continuare utilizarea motoarelor termice și a combustibililor regenerabili.

Una dintre principalele noutăți este posibilitatea ca vehiculele alimentate exclusiv cu anumite tipuri de combustibili eligibili să fie încadrate, în sensul legislației, în categoria celor cu emisii zero. Modificarea nu este însă definitivă și trebuie aprobată de instituțiile europene.

Propunerea a fost adoptată miercuri, 4 noiembrie, de Comisia pentru mediu, climă și siguranță alimentară (ENVI) a Parlamentului European, cu 48 de voturi pentru, 30 împotrivă și două abțineri.

Textul reprezintă un compromis negociat între trei grupuri politice europene: Partidul Popular European (PPE), social-democrații (S&D) și liberalii din Renew Europe.

Europarlamentarii propun modificarea regulilor europene privind emisiile autoturismelor și autoutilitarelor noi, stabilite prin Regulamentul (UE) 2019/631.

Publicitate

Votul din comisie nu modifică deocamdată legislația în vigoare.

Ce se schimbă pentru mașinile pe benzină și diesel după 2035

Regulile europene actuale prevăd că, din anul 2035, emisiile medii de CO₂ ale autoturismelor și autoutilitarelor noi trebuie reduse cu 100% față de nivelul de referință din 2021.

Practic, acest obiectiv presupune trecerea la comercializarea de vehicule noi fără emisii de CO₂ la țeava de eșapament, precum cele complet electrice sau alimentate cu hidrogen, în condițiile prevăzute de regulament.

În decembrie 2025, Comisia Europeană a propus relaxarea obiectivului, prin reducerea țintei de la 100% la 90%.

Această modificare ar permite continuarea comercializării anumitor autoturisme cu motoare termice și hibride, cu condiția ca producătorii să respecte noile reguli privind emisiile medii ale flotelor și mecanismele de compensare.

Europarlamentarii din comisia ENVI propun acum o țintă de reducere de 87,5% pentru autoturismele noi, cu posibilitatea utilizării unor credite pentru oțel european produs cu emisii reduse de carbon.

Compensarea prin aceste credite ar putea ajunge până la 7,5 puncte procentuale, ceea ce ar permite atingerea unui nivel total de reducere de 95%.

Pentru autoutilitarele ușoare, obiectivul propus pentru anul 2035 este de 80%, față de 90% în propunerea Comisiei Europene și 100% în legislația actuală.

Condiția pentru mașinile cu motoare termice considerate cu emisii zero: combustibili eligibili

Una dintre cele mai importante modificări susținute de europarlamentari este introducerea unei categorii speciale de vehicule, denumită VEEF – Vehicles Exclusively Running on Eligible Fuels.

Aceasta ar putea include mașini cu motoare cu ardere internă care funcționează exclusiv cu anumite tipuri de combustibili regenerabili sau cu emisii reduse de carbon.

Sunt avute în vedere, în special, două categorii:

• combustibili sintetici (e-fuels), produși cu ajutorul energiei electrice și al unor procese chimice, care pot utiliza hidrogen și carbon captat
• anumiți biocombustibili, obținuți din materii prime biologice, dacă îndeplinesc criteriile europene de sustenabilitate și de reducere a emisiilor.

În această variantă, anumite vehicule cu motoare termice ar putea fi încadrate juridic în categoria celor cu emisii zero pentru aplicarea regulamentului privind emisiile flotelor auto.

Totuși, nu orice automobil obișnuit pe benzină sau motorină ar beneficia automat de această încadrare.

Condiția esențială este utilizarea exclusivă a combustibililor eligibili, ceea ce ar presupune și soluții tehnice pentru împiedicarea alimentării obișnuite cu carburanți fosili.

De ce mașinile cu combustibili regenerabili nu au, în realitate, emisii zero la eșapament

Deși propunerea ar permite clasificarea unor vehicule cu motoare termice drept vehicule cu emisii zero în scopul aplicării regulamentului, aceasta nu înseamnă că motoarele nu ar mai produce gaze de eșapament.

Arderea unui combustibil care conține carbon generează CO₂, indiferent dacă acesta provine din surse fosile, biologice sau sintetice.

Diferența constă în modul de producere a combustibilului și în bilanțul emisiilor pe întregul său ciclu de viață.

De exemplu, în cazul combustibililor sintetici, impactul climatic depinde de sursa energiei folosite la producere și de proveniența carbonului utilizat.

În plus, arderea combustibililor poate produce și alți poluanți atmosferici, precum oxizii de azot.

Prin urmare, expresia „emisii zero” ar reprezenta în acest caz o încadrare juridică specifică, nu absența fizică a emisiilor la țeava de eșapament.

Reglementarea emisiilor de CO₂ trebuie, de asemenea, diferențiată de normele Euro 7, care vizează și poluanții atmosferici, particulele provenite din frâne și anvelope și alte cerințe privind performanța de mediu a vehiculelor.

Mașinile electrice mici, produse în Europa, ar urma să beneficieze de stimulente suplimentare

Proiectul adoptat de comisia parlamentară include și măsuri destinate susținerii industriei europene a automobilelor electrice.

Sunt propuse așa-numitele supercredite, prin care anumite vehicule electrice produse în Uniunea Europeană ar avea o pondere mai mare în calculul emisiilor medii ale producătorilor.

De exemplu, o mașină electrică mică, de cel mult 4,2 metri lungime, produsă în UE, ar putea fi contabilizată ca 1,4 vehicule.

Pentru automobilele electrice considerate foarte eficiente energetic, coeficientul ar fi de 1,2.

În cazul vehiculelor incluse în programe sociale de leasing, coeficienții ar putea crește la 1,5, respectiv 1,3.

Scopul acestor măsuri este încurajarea producției europene de automobile electrice de dimensiuni reduse și sprijinirea producătorilor în atingerea obiectivelor privind emisiile.

Ce spun producătorii auto și organizațiile de mediu

Votul din comisia Parlamentului European a provocat reacții diferite din partea industriei auto și a organizațiilor de mediu.

Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) consideră că flexibilitatea propusă rămâne insuficientă pentru dificultățile cu care se confruntă industria.

Reprezentanții constructorilor susțin că normele trebuie să țină seama de evoluția cererii de automobile electrice, de competitivitatea producătorilor europeni și de condițiile reale ale pieței.

De cealaltă parte, organizația Transport & Environment avertizează că relaxarea obiectivelor ar putea reduce ritmul electrificării transportului rutier.

Potrivit estimărilor organizației, noile reguli ar putea permite ca o proporție importantă a mașinilor noi vândute după 2035 să utilizeze în continuare motoare cu ardere internă.

Ce înseamnă modificările pentru șoferii din România

Pentru șoferii români, cel mai important aspect este că noile reguli se referă la autoturismele și autoutilitarele noi introduse pe piață, nu la interzicerea utilizării vehiculelor deja înmatriculate.

Chiar și potrivit legislației actuale, anul 2035 nu reprezintă un termen de la care mașinile personale pe benzină și diesel ar trebui retrase din circulație.

Autoturismele deja aflate în exploatare vor putea continua să fie utilizate, cu respectarea condițiilor legale privind înmatricularea, inspecția tehnică și circulația rutieră.

De asemenea, cadrul european nu instituie o obligație generală de casare a tuturor mașinilor cu motoare termice în 2035.

Modificările discutate acum ar putea influența însă oferta de autoturisme noi disponibile după acel an.

Dacă legislația va fi relaxată, constructorii ar putea continua să ofere unele modele cu motoare termice, hibride sau compatibile exclusiv cu combustibili eligibili.

Disponibilitatea acestora va depinde și de deciziile comerciale ale producătorilor, de costurile tehnologiei și de infrastructura de alimentare.

Pașii următori în legislație

Votul din 4 noiembrie 2026 reprezintă o etapă a procedurii legislative europene, nu adoptarea definitivă a noilor reguli.

Poziția Parlamentului European urmează să fie supusă votului în plen, programat pentru luna decembrie 2026.

Ulterior, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor trebui să negocieze forma finală a regulamentului.

Statele membre, inclusiv România, participă la această etapă prin reprezentanții lor în Consiliu.

Franța și Germania au susținut, la rândul lor, introducerea unor mecanisme de flexibilitate pentru industria auto, însă soluțiile discutate nu sunt identice cu toate prevederile adoptate de comisia ENVI.

Până la adoptarea și intrarea în vigoare a unei modificări legislative, obiectivul de reducere cu 100% a emisiilor medii de CO₂ pentru autoturismele și autoutilitarele noi, începând cu 2035, rămâne aplicabil.