Medicii de familie consideră că nu doar asiguraţii, ci toată populația ar trebui să aibă card de sănătate. Neclarităţi privind utilizarea acestuia şi situaţia în ALBA

Toată populația țării, inclusiv neasigurații și copiii, ar trebui să aibă cardul de sănătate, susțin reprezentanţii medicilor de familie. Aceștia se declară serios preocupați ”de afirmaţiile recente ale conducerii CNAS, privind cardul de sănătate, afirmaţii care reprezintă presiuni total nepotrivite asupra cabinetelor” medicilor de familie și se întreabă totodată cum va fi rezolvată situaţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi din ţară sau nu sunt asiguraţi.

„Am semnalat de mai multe ori că există nenumărate neclarităţi în privinţa cardului, dar acestea nu au fost soluţionate. Copiii nu au card şi se va folosi cardul părinţilor. Încă nu se ştie însă cum se va rezolva situaţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi din ţară sau dacă părinţii sunt neasiguraţi sau în situaţia în care copiii sunt instituţionalizaţi. La fel de neclară e situaţia gravidelor care nu au asigurare (sunt asigurate numai pe perioada sarcinii) şi care nu vor avea card. Cum vor fi rezolvate urgenţele pacienţilor neasiguraţi, dacă nici ei nu au card? Ce facem dacă pacientul îşi pierde cardul şi are doar o adeverinţă (adeverinţa nu poate ţine loc, tehnic vorbind, de card). Considerăm că toată populaţia ţării, nu numai asiguraţii, ar fi trebuit să aibă cardul de sănătate”, se arată într-un comunicat remis de Societatea Naţională de Medicină Familiei (SNMF) şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF).

În acelaşi comunicat, cele două organizaţii se declară „serios preocupate de afirmaţiile recente ale conducerii CNAS, privind cardul de sănătate, afirmaţii care reprezintă presiuni total nepotrivite asupra cabinetelor” medicilor de familie.

Referitor la cumpărarea cititoarelor de card, reprezentanţii SNMF şi FNPMF precizează că medicii de familie îşi vor cumpăra cititoare de card, „aşa cum şi-au cumpărat imprimante laser, programe de cabinet, semnături electronice, tonere şi hârtii nenumărate, abonamente de internet, toate din fondurile propriilor cabinete”.

Medicii de familie susţin însă că aceste cititoare „nu costă 5 euro, aşa cum a spus reprezentantul CNAS”, ci „mult mai mult dacă dorim să nu se strice din prima zi (blocând astfel posibilitatea de a oferi bolnavilor cele necesare), după cum şi mentenanţa acestora implică unele costuri”.

„Respingem sugestiile nepotrivite ale conducerii CNAS prin care pacienţii sunt sfătuiţi să-şi aleagă medicul de familie în funcţie de data achiziţionării cititorului de card, şi nu cum este firesc, după competentă, reputaţie, disponibilitate!”, se mai susţine în comunicat.

În privinţa iniţializării cardului de sănătate cu ocazia consultaţiilor, reprezentanţii SNMF şi FNPMF anunţă că medicii de familie, „din respect pentru suferinţa bolnavilor şi pentru meserie”, nu vor accepta perturbarea activităţii cabinetelor pentru a activa cardurile pacienţilor care nu au nevoie de consultaţie.

„Dacă se doreşte ca acest proiect să fie în sfârşit funcţional, abordarea CNAS nu este deloc cea potrivită. Este nevoie de colaborare reală, comunicare şi respect, nu de presiuni sau ameninţări”, se arată în finalul comunicatului.

Punctul de vedere al organizaţiilor medicilor de familie vine după ce preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, a declarat, în 9 octombrie, că medicii de familie vor fi obligaţi, în baza unui ordin, să cumpere cititoare pentru cardurile de sănătate, iar serviciile care nu vor fi validate prin card nu vor putea fi decontate.

„Suntem în curs de rezolvare şi sunt convins că medicii de familie vor cumpăra, pentru că este şi în interesul lor, nu doar al Casei Naţionale sau al sistemului în general. Va veni un moment când vor fi validate doar acele servicii confirmate de card, iar această motiv, că sunt scumpe, nu ţine. Sunt cinci euro, ceea ce înseamnă 22 de lei. Dacă ne gândim la încasările unui cabinet, cu siguranţă oamenii îşi pot cumpăra”, a spus preşedintele CNAS.

Vasile Ciurchea a precizat că va emite un ordin privind obligativitatea cumpărării acestor cititoare de carduri.

„Va exista un ordin în care va scrie că este obligatoriu şi că începând cu ziua X vor fi validate doar acele servicii confirmate de card. Cardul are două roluri: de a spune că pacientul este asigurat şi că pacientul a fost în acel moment în acel cabinet. Fără a fi confirmate, nu vor fi decontate. Dacă vrei să intri în contract cu Casa, accepţi regulile”, a adăugat Ciurchea.

Preşedintele CNAS a adăugat că peste aproximativ trei luni se va lucra doar pe baza cardurilor. „Procesul de distribuire (a cardurilor – n.r.) este în desfăşurare. După ce vom termina cu distribuţia, undeva la sfârşitul lunii octombrie, în aproximativ trei luni de zile vom folosi doar sistemul cu card. Toată lumea ar trebui să fie interesată de acest card, pentru că el nu face altceva decât să pună ordine. În rest, drepturile pacientului şi drepturile medicului sunt aceleaşi. Dacă nu dorim să fie ordine, sigur că vom găsi tot felul de motive şi nimeni nu-l doreşte”, a mai spus el.

În septembrie, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), dr. Rodica Tănăsescu, spunea că, „principial, medicii de familie nu sunt de acord să-şi cumpere cititoare, dar le vor cumpăra”.

„Nu suntem de acord, principial. Este un proiect al CNAS, care pe mine, medic de familie, nu mă ajută. (…) Dacă (CNAS – n.r.) ar fi achiziţionat cititoare, prin licitaţie naţională, sigur toate ar fi avut aceleaşi caracteristici tehnice şi fiabile. Ar fi costat mai puţin, poate chiar la jumătate de preţ. Aşa, noi nu ştim ce să cumpărăm. Luăm unul, se strică, ce mai facem? „, a declarat preşedintele SNMF.

Distribuirea cardurilor de sănătate a început la 19 septembrie, primele ajungând la asiguraţii din Capitală.

În judeţul Alba, până la data de 6 noiembrie, trebuie distribuite 254.500 de carduri de sănătate. Până vineri au fost distribuite majoritatea cardurilor din prima tranşă de 50.000 de carduri primite, iar de săptămâna aceasta continuă predarea celorlate, din tranşa următoare. Potrivit directorului oficiului din Alba, Ioan Florea, poştaşii vor face două încercări de a distribui cardurile la domiciliile cetăţenilor, iar cei care nu sunt găsiţi acasă se vor aviza la unul dintre oficiile din Alba Iulia sau pe raza localităţii unde are domiciliul.

Dacă în 20 de zile de la a treia înştiinţare, din partea Poştei, cetăţeanul nu se prezintă să îşi ridice cardul de sănătate, acesta va fi înapoiat către CAS Alba, de unde persoanele asigurate pot intra în posesia lor.

În cazul cetăţenilor care s-au mutat în alt judeţ, cardurile de sănătate vor fi redistribuite pe raza localităţilor unde au domiciliul în prezent.

Cardul va face dovada calităţii de asigurat şi va confirma prezenţa asiguratului la furnizorul de servicii medicale. Prin implementarea acestui sistem informatic, banii din sistemul asigurărilor de sănătate vor fi cheltuiţi mai eficient şi mai transparent, susţine CNAS.

Cardul de sănătate primit acasă de asigurat, prin poştă, este inactiv. După ce va intra în posesia cardului de sănătate, asiguratul îl va prezenta pentru activare la prima vizită la un furnizor de servicii medicale. Mai exact, pin-ul de transport al cardului naţional (0000) va fi schimbat cu un pin personalizat, format dintr-o combinaţie de patru cifre. Pin-ul personalizat va fi introdus şi confirmat personal de către pacient.

Personalizarea pin-ului este obligatorie, altfel cardul rămâne în stare inactivă şi nu poate confirma servicii medicale în sistem. Acest pin va fi introdus de către asigurat ori de câte ori va beneficia de un serviciu medical pentru validarea şi, mai apoi, decontarea acestuia din fondul asigurărilor sociale de sănătate.

Introducerea altor date suplimentare pe cardul de sănătate este opţională şi se realizează doar la medicul de familie. Această etapă nu este obligatoriu să se realizeze concomitent cu activarea cardului.

Potrivit Legii sănătăţii nr. 95/2006, cardul naţional de sănătate trebuia să fie introdus până la sfârşitul lui 2007, însă a fost amânat până în 2014. Un prim proiect-pilot a fost implementat la sfârşitul lui 2012, în judeţul Arad. Din iunie 2014, în cadrul unui al doilea proiect-pilot, cardul a fost distribuit pentru 8.000 de pacienţi din 79 de centre private, care fac dializă.

sursa: mediafax