Medicii din sistemul public de sănătate nu au voie să primească, de la pacienți, donații sau plăți suplimentare. Decizie a ÎCCJ

Medicii angajați în spitalele din sistemul public de sănătate n-au voie să primească de la pacienți plăți suplimentare sau donații, conform unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justitie (ICCJ).
Decizia ICCJ nr. 19 din 4 iunie 2015 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penala) a aparut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 590 din 5 august și este obligatorie pentru toate instanțele de la momentul publicării.

Judecătorii au hotarat, prin documentul menționat, că medicii angajați cu contract de munca în spitalele din sistemul public de sănătate nu pot să primească plăți suplimentare sau donatți, chiar dacă pacienții au dreptul, conferit de lege în prezent, de a recompensa medicii sau spitalele în care au fost tratati.

„(…) Fapta medicului angajat cu contract de munca intr-o unitate spitaliceasca din sistemul public de sanatate, care are calitatea de functionar public, in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. 1 lit. b teza a II-a din Codul penal, de a primi plati suplimentare sau donatii de la pacienti, in conditiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege avand ca urmare incidenta dispozitiilor art. 21 alin. 1 teza I-a din C. pen.”, scrie in decizia ICCJ publicata miercuri in Monitor.

Legea drepturilor pacientului prevede ca pacienții au posibilitatea de a oferi angajaților sau unității în care au fost îngrijiti plăți suplimentare sau donații, atât timp cât legea este respectată. Totuși, Curtea a subliniat că, în același timp, legislația în vigoare interzice angajaților din spitalele de stat primirea plăților suplimentare sau a donațiilor.

„Chiar daca se admite existenta unui drept al medicului de a primi plati suplimentare sau donatii, corelativ dreptului pacientului de a oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare ori donatii, cu respectarea legii, este evident ca «respectarea legii» se refera atat la respectarea legii de «pacient», cat si la respectarea legii de «angajatii unitatii», atunci cand, pe de o parte, pacientul ofera plati suplimentare sau donatii, iar, pe de alta parte, «angajatii» unitatii medicale primesc aceste plati suplimentare sau donatii. Este posibil ca pacientul sa ofere plati suplimentare sau donatii, cu respectarea legii (imprejurare care poate fi de natura sa excluda orice raspundere penala), insa primirea acestora sa nu se faca de catre «angajati» cu respectarea legii deoarece chiar legea interzice primirea unor plati suplimentare sau donatii de catre acestia din urma”, explica judecatorii ICCJ.

Totodată, în luarea acestei hotărâri, Curtea a ținut cont în mod special și de Decizia nr. 26 din 3 decembrie 2014. Conform acestui document, medicii angajați în spitalele de stat au calitatea de funcționari publici, în sensul legii penale, astfel că pot fi cercetați și pedepsiți pentru luare de mită.

„In masura in care prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 26/HP din data de 3 decembrie 2014 (…) s-a statuat ca «medicul (angajat cu contract de munca intr-o unitate spitaliceasca din sistemul public de sanatate are calitatea de functionar public in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal)», se deduce consecinta juridica ca medicul care are calitatea de functionar public (angajat al unei unitati spitalicesti din sistemul public de sanatate) nu poate primi plati suplimentare sau donatii de la pacienti, in conditiile art. 34 alin. (2) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003″, se mai arata in Decizia nr. 19/2015.

Deciziile date de Inalta Curte sunt obligatorii pentru toate instantele de la momentul publicarii acestora in Monitorul Oficial.

sursa: avocatnet.ro