„Mica reformă” în justiţie, dezaprobată de magistraţii din Alba

Legea „micii reforme în justiţie”, promulgată în cursul zilelor trecute de preşedintele Traian Băsescu stârneşte discuţii în rândul magistraţilor de la instanţele judecătoreşti din Alba Iulia. În opinia reprezentanţilor legii, foarte multe dintre măsurile  prevăzute pentru accelerarea soluţionării proceselor sunt dificil de realizat, în principal, din cauza lipsei de resurse umane din cadrul instanţelor judecătoreşti (judecători şi grefieri), dar şi a insuficienţei numărului de săli de judecată. Una dintre măsurile prevăzute în noua lege se referă la stabilirea, de către judecător, în procesele mai puţin complicate, de termene foarte scurte, de o zi.

Magistratii albaiulieni sustin ca aceste termene sunt imposibil de respectat. În egală măsură, judecătorii susţin că, în elaborarea acestei legi, nu s-a ţinut cont de propunerile lor, deşi acestea au fost făcute la nivelul asociaţiilor profesionale ale magistraţilor. O altă nemulţumire a judecătorilor se referă la termenul de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, de la care intră în vigoare această lege. Aceştia sunt de părere că termenul ar fi trebuit să fie măcar de 6 luni şi că, în aceste condiţii, este imposibilă implementarea tuturor măsurilor. Legea „micii reforme în justiţie” a fost publicată în Monitorul Oficial, ieri, aşa că magistraţii vor fi nevoiţi să se adapteze urgent la noile modificări.

Noua lege, la fel de importantă ca şi codurile juridice

Principalele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor au fost prezentate de către preşedintele Traian Băsescu într-o declaraţie de presă, la Palatul Cotroceni. Acesta a completat că noua lege este la fel de importantă ca şi codurile juridice şi că este elaborată în aşa măsură, pentru a răspunde la exigenţele românilor, astfel încât procesele să se judece mai repede şi mai bine. Într-un comunicat de săptămâna trecută, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu a precizat: „Legea va da posibilitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie  să devină cu adevărat o instanţă de casaţie, care să asigure treptat unificarea jurisprudenţei. Aceasta va permite degrevarea tribunalelor şi judecătorilor şi va crea condiţiile scurtării termenelor de judecată”.

Principalele modificări aduse de „mica reformă”

– se creează instituţia „judecătorului delegat”, care va prezenta un raport al completului de judecată; tot el va prezenta şi soluţii, după analiza cauzei. Astfel, se clarifică foarte mult celebrele „recursuri în interesul legii”, cu atât mai mult cu cât mai există o instituţie care poate face acest lucru;

– judecătoriilor li se aplică compentenţa de a judeca orice cauză care implică plăţi de până la maxim 2.000 de lei;

– noua lege reglementează când, cum şi unde pot fi strămutate procesele;

– în momentul de faţă, părţile nu mai pot reclama că nu au fost în cunoştinţă de cauză, dacă au fost în sală atunci când judecătorul a anunţat noul termen; de asemenea, dacă una dintre părţi a avut avocatul în sală, se consideră îndeplinită procedura, dacă avocatul unei părţi încunoştiintează cealaltă parte;

– noua lege precizează foarte clar că este responsabilitatea celui care participă la actul de justiţie faptul că îşi schimbă avocatul;

Termene scurte, înştiinţări prin e-mail şi telefon

– se instituie obligaţia judecătorului de a fixa termene scurte, poate chiar de la o zi la alta; nu se mai pot da termene pentru „anul viitor”;

– noua lege instituie ca modalitate de înştiinţare a părţilor telefonul, mailul sau faxul, nu mai este nevoie de citaţii trimise prin poştă;

– legea limitează cazurile în care instanţele de control pot trimite cauzele spre rejudecare; instanţa de apel are dreptul să judece eroarea instanţei inferioare;

– de asemenea, noua lege reglementează un termen scurt, de maxim 5-7 zile, pentru sesizarea instanţei de executare; până acum, exista o hotărâre judecătorească, executorie, iar executorul judecătoresc trebuia să primească încuviinţarea instanţei pentru a trece la executare; părţile atacau decizia de executare, ceea ce prelungea foarte mult acest termen;

– legea mai instituie interdicţia de evacuare din imobile, în intervalul 1 decembrie – 31 martie; evacuările programate pentru perioadele de iarnă vor fi amânate;

– noua lege prevede stimularea părţilor de a soluţiona conflicte, în afara cadrului judiciar; foarte multe procese comerciale şi divorţuri sunt împinse către un proces de mediere, mai ales dacă nu este vorba despre probleme de patrimoniu sau copii; legea mai instituie divorţul pe cale administrativă, deci acestea vor putea fi realizate la notar;

– compunerea completului, în prima instanţă, pentru soluţionarea cauzelor de conflicte de muncă sau asigurări sociale se modifică; potrivit vechii prevederi, oameni nespecializaţi în a judeca puteau să se pronunţe, uneori chiar şi împotriva judecătorului; noua lege permite oricărui complet care vizează astfel de judecăţi să fie format dintr-un judecător şi doi judecători asistenţi, ceea ce va profesionaliza luarea deciziilor.

Modificările aduse la Codul Penal sunt, de asemenea, importante: posibilitatea tranzacţiei, medierii conflictelor civile şi soluţionarea acestora. Sunt dispute care vor putea fi negociate şi rezolvate prin împăcarea părţilor.

-Noua lege mai prevede eliminarea aleatoriului instanţei unde se rejudecă procesele; în momentul de faţă, judecătorii trebuie să ţină cont de domiciliul celor implicaţi şi de distanţa la care se strămuta procesul;

– o prevedere importantă este soluţionarea cererii de eliberare provizorie, care nu se va mai face în complet de trei, ci de aşa-numitul „judecător de libertăţi”, instanţa specializată în soluţionarea unor astfel de solicitări;

– se acceptă şi alte tipuri de expertiză în materia interceptării comunicaţiilor; noua lege dă dreptul părţilor să se adreseze şi unor experţi privaţi sau angajaţi ai statului, cu condiţia să fie expertizaţi pentru această acţiune;

– pentru evitarea prelungirii cauzelor în care numărul părţilor vătămate este foarte mare, noua lege permite desemnarea unui reprezentant, pentru judecarea cauzei;

– legea mai prevede eficientizarea instituţiei mandatului de aducere, se lasă o marjă mai mică pentru cei care nu se prezintă la procese şi întârzie actul juridic;

– va fi foarte dificil, de acum înainte, ca un om să fie arestat şi apoi să se procedeze la culegerea probelor;

– noua lege modifică şi completează dispoziţiile legate de plângerea penală şi la cererile greşit îndreptate; până acum, se formula o sesizare, se înregistra dosarul pe rolul instanţelor, după care, la prima înfăţişare, judecătorul cerea completarea datelor necesare; în momentul de faţă, nu se mai înregistrează un dosar dacă nu are toate elementele necesare trecerii la judecată; la instanţe va exista întotdeauna un judecător care va verifica dosarele, înainte de înregistrare la instanţă;

– este introdusă o nouă instituţie: judecarea în cazul recunoaşterii vinovăţiei; de exemplu, un inculpat de evaziune fiscală, care ajunge în faţa judecătorilor şi recunoaşte că a făcut evaziune fiscală va avea pedeapsa redusă, cu condiţia ca persoana care a recunoscut să acopere imediat şi paguba.