Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

MIERCURI: Investigaţii arheologice la Mesentea, pentru recuperarea rămăşiţelor pământeşti a doi partizani, uciși în 1949, într-o luptă cu autoritățile comuniste


Publicat

FOTO GLIGOR TRAIAN (LIVEZILE)Arheologi din Bucureşti, Cluj şi Alba derulează miercuri o acţiune la Mesentea, comuna Galda de Jos, pentru recuperarea rămăşiţelor pământeşti a doi partizani, uciși într-o luptă cu autoritățile comuniste. Este vorba despre Traian Mârza și Traian Gligor, care au murit la 9 martie 1949 într-o confruntare armată cu cadre ale Securității, Miliției și Armatei.

Investigaţiile arheologice în teren sunt organizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), pe 1 iunie. Vor fi recuperate şi deshumate rămăşiţele pământeşti ale lui Traian Mârza și Traian Gligor, care au murit la 9 martie 1949 într-o confruntare armată cu cadre ale Securității, Miliției și Armatei. Activitățile din teren se vor desfășura în colaborare cu Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud și Primăria comunei Galda de Jos.

Cercetările sunt efectuate de un colectiv de arheologi, alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Gabriel Rustoiu, Paul Scrobotă și Horațiu Groza.

Activitățile care prevăd deshumarea și recuperarea rămășițelor pământești ale victimelor se vor desfășura în prezenţa reprezentanţilor Parchetului Militar, care a fost sesizat de către IICCMER în acest caz.

Fenomenul rezistenței armate anticomuniste a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei. Cele mai multe formaţiuni care s-au opus regimului comunist, de orientări ideologice diverse, au existat în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Turda şi Cluj.

Una din aceste organizații a fost și cea condusă de către Ștefan Popa, fiu de preot ortodox, născut la 17 octombrie 1920 în satul Decea, comuna Mirăslău. Acesta a fost sublocotenent în Armata Română și veteran de război. După terminarea războiului și întoarcerea de pe front s-a înscris la Facultatea de Drept din Cluj. Ca student, și-a manifestat sub diferite forme opoziția față de regimul politic instaurat în țară. Din acest motiv, în primăvara anului 1948, când era student în anul III, era căutat de Siguranță, fiind dat în urmărire pe țară. În aprilie 1949 a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Militar din Cluj la 15 ani de muncă silnică. Pentru a scăpa de arestare s-a refugiat în Munții Apuseni, în zona Vârfului Capra, situat în apropiere de comuna Întregalde, jud. Alba. Aici a pus bazele unui grup de rezistență armată anticomunistă, creându-și rețele de susținere în mai multe localități din zonă.

După confruntarea armată de la Bistra-Groși din 4 martie 1949, când organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale condusă de maiorul Nicolae Dabija a fost destructurată, Securitatea a întreprins o serie de ample acțiuni pentru capturarea partizanilor care au reușit să scape din acea înfruntare, precum și pentru arestarea tuturor celor care i-au susținut. În această campanie represivă, un obiectiv important al Securității a fost și anihilarea grupării conduse de Ștefan Popa, care colaborase cu maiorul Dabija și dorea unirea tuturor organizațiilor anticomuniste din zona Apusenilor. Îndeplinirea acestui obiectiv a căzut în sarcina Direcției Regionale de Securitate Sibiu, condusă în acea perioadă de locotenent-colonel Gheorghe Crăciun.

Prin planurile de măsuri adoptate, în teren au fost deplasate efective din trupele de securitate și numeroase cadre operative din structurile teritoriale subordonate Direcției Regionale de Securitate Sibiu. Operațiunile din teren au fost coordonate personal de către lt. col. Gheorghe Crăciun.

În ziua de 6 martie a fost încercuită zona Muntelui Capra, unde gruparea lui Ștefan Popa își avea baza și adăpostul principal într-o peșteră. Partizanii au reușit să spargă încercuirea și o parte dintre ei s-au retras pe Valea Cricăului, într-o poiană situată sub Muntele Piatra Craivii, locul fiind cunoscut sub denumirea de Bogoloaia. Aici, în ziua de 8 martie, cinci partizani au fost surprinși într-o locuință sezonieră. A avut loc o confruntare armată în urma căreia trei partizani au fost împușcați și doi luați prizonieri. Între cei uciși s-a aflat și Ștefan Popa, conducătorul organizației.

Pe baza informațiilor obținute prin tortură de la prizonierii capturați la Bogoloaia, s-a aflat că într-o casă din satul Mesentea erau adăpostiți alți doi membri ai organizației, Traian Mârza și Traian Gligor. Ca urmare, eforturile Securității s-au concentrat asupra acestui obiectiv.

În 9 martie 1949, dimineaţa, șapte cadre de Securitate au înconjurat casa, fiind trimisă o femeie înainte pentru a verifica ușa de intrare. Aceasta fiind încuiată, s-a încercat forțarea ei de către securiști, care au fost întâmpinați din interior cu focuri de armă. Retrăgându-se pe poziții prielnice, cadrele de securitate au deschis foc asupra imobilului. Văzându-se că cei doi partizani baricadați în interior nu cedează, s-a cerut sprijin de la Alba Iulia, de unde au venit 25 de persoane din partea Miliției, care s-au alăturat securiștilor aflați la fața locului. Asediul asupra casei a continuat cu forțe sporite, însă partizanii nu au vrut să renunțe la luptă. Ca urmare, prin Direcția Regională de Securitate Sibiu s-a cerut sprijin militar garnizoanei din Alba Iulia, care a trimis un tun anticar și o formațiune de militari, care s-au alăturat în teren efectivelor de la Securitate și Miliție. Obiectivul a continuat să fie atacat cu tot armamentul din dotare, asupra casei fiind aruncate zeci de grenade ofensive și incendiare. În jurul orei 17, cei din interior au încetat să mai răspundă cu foc. Pe acest fond de acalmie au fost aduși doi localnici, care au fost obligați să intre în casă pentru a verifica situația. Aceștia au ieșit după scurt timp afară cu armele partizanilor, anunțând că cei doi sunt morți. La verificarea trupurilor, s-a constatat că Mârza era decedat, iar Gligor grav rănit. După afirmațiile martorilor, pentru a-i grăbi moartea, un securist a mai tras în capul lui Gligor Traian două focuri de armă.

În seara acelei zile precum și în cursul zilei următoare, pentru recunoașterea morților dar și pentru înspăimântarea oamenilor, Securitatea a adus mai multe persoane din localitățile natale ale victimelor, dar și oameni deja arestați care au făcut parte sau au susținut organizațiile anticomuniste din zonă. Cadavrele au fost dezbrăcate complet de haine și expuse pe podelele unei încăperi. Mulți oameni din sat și din localitățile învecinate au venit însă și din curiozitate să privească această scenă.

Casa din Mesentea este situată la numărul 1, fiind prima din sat aflată pe partea stângă a drumului ce vine dinspre Galda de Jos. Imobilul este locuit și în prezent, dar a fost amplificat ulterior prin adăugarea altor încăperi, însă partea veche se păstrează aproape integral. Urmele asediului sunt încă și acum vizibile în unele locuri de pe pereții exteriori ai casei. În anul 1949 casa se afla în proprietatea lui Silvia Giurgiu (n. 1919), văduvă de război și o sprijinitoare a membrilor organizațiilor anticomuniste din zonă. După incident ea a fost arestată și reținută prima dată la Securitatea din Alba Iulia, apoi transferată la Sibiu, fiind anchetată, torturată și în cele din urmă condamnată la doi ani de închisoare pentru găzduirea celor doi partizani.

Cadavrele au fost înhumate împreună în ziua de 10 martie, într-o groapă ce a fost săpată în grădina casei unde cei doi și-au găsit sfârșitul. După unele surse, unii reprezentanți ai autorităților au propus incendierea corpurilor, lucru care însă nu s-a înfăptuit. Mormântul comun nu a fost niciodată marcat, terenul fiind folosit de-a lungul timpului pentru diverse culturi agricole. Locul mormântului a fost stabilit cu o oarecare aproximație pe baza informațiilor furnizate de câțiva martori supraviețuitori ai evenimentelor, în cursul unor reconstituiri efectuate la fața locului. Amplasamentul gropii comune a fost însă identificat numai după efectuarea mai multor sondaje arheologice. Moartea celor două persoane nu a fost consemnată oficial nicăieri în Registrele de stare civilă, astfel că nu au fost întocmite nici certificate de deces.

Biografiile victimelor

Traian Mârza s-a născut la 15 decembrie 1925 în satul Galtiu, comuna Sântimbru. Părinții săi au fost Ioan Mârza și Eudochia Crișan, amândoi de religie greco-catolică. Aceștia au avut împreună patru copii, doi băieți și două fete, în prezent toți decedați. Familia avea o stare materială relativ bună, fiind încadrată în categoria țăranilor mijlocași, iar tatăl fusese primar la Galtiu în timpul guvernărilor liberale din perioada interbelică. A urmat șapte clase primare în localitatea natală după care a rămas lângă părinți, ocupându-se cu agricultura și creșterea animalelor. Traian Mârza a fost încorporat în armată pentru satisfacerea stagiului militar într-o unitate militară din București, unde a dobândit gradul de sergent. Din convingeri politice, în octombrie 1948 a dezertat din armată, s-a întors în localitatea natală și în scurt timp s-a retras în munți, alăturându-se partizanilor din gruparea lui Ștefan Popa. Fratele său, Aurel Mârza (n. 1920–d. 1988), absolvent al Facultății de Medicină din Cluj, a fost arestat în sept. 1948 pentru activitate contrarevoluționară, executând aproape 14 ani de detenție în mai multe închisori și lagăre de muncă. Dintre urmașii și rudele mai apropiate ale lui Traian Mârza, astăzi mai trăiește singurul fiu al fratelui Aurel și o fiică a uneia dintre surorile sale.

Traian Gligor s-a născut la 18 aprilie 1924 în comuna Livezile (fostă Cacova). Părinții săi au fost Irimie Gligor și Ana Muntean, amândoi de religie greco-catolică. Cei doi au avut împreună patru copii, trei băieți și o fată, în prezent toți decedați. În ordinea venirii pe lume, aceștia au fost Virgil, Gheorghina, Gherasim și Traian. Familia era încadrată în categoria țăranilor mijlocași, având în proprietate o anumită suprafață de pământ și mai multe animale. Traian Gligor a urmat șapte clase primare după care a rămas lângă familie, ocupându-se cu agricultura și creșterea animalelor. Se cunoaște că a fost încorporat în armată pentru îndeplinirea stagiului militar, însă nu se știe când a revenit acasă. Cert este că la sfârșitul anului 1948 el era deja plecat în munți, alături de partizani. Dintre rudele lui Traian, astăzi trăiesc mai mulți nepoți din partea fraților săi.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înființată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile și drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

sursa: IICMER



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

România, pe primul loc în UE la numărul de cazuri noi de coronavirus. Câte cazuri s-au înregistrat în fiecare țară

Publicat

România este pe primul loc în Uniunea Europeană la cazurile noi de coronavirus înregistrate în ultimele 24 de ore, în condițiile în care miercuri au fost depistate cele mai multe cazuri de coronavirus în România, de la începutul pandemiei: 555.

Dacă în România de câteva săptămâni numărul cazurilor este în creștere, în mai multe țări care cândva aveau adevărate recorduri nedorite în ceea ce privește cazurile de COVID-19, se observă acum o scădere a infectărilor.

Media zilnică de îmbolnăvire în perioada 2-8 iulie a fost în România de 411, astfel că suntem în a 5-a săptămână de creșteri constante

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, în ultimele 24 de ore singura țară din Europa în care s-au înregistrat mai multe cazuri decât în România este Marea Britanie, cu 581 de cazuri noi, dar această țară nu mai face parte din Uniunea Europeană.

Astfel, România are cele mai multe cazuri de coronavirus depistate în 24 de ore, mai multe decât în Franța (care are 475 de cazuri), Germania (391), Spania (341) sau Italia (137).

În aceste condiții, mai multe țări europene introduc restricții sau condiții de călătorie pentru români. Cel mai recent exemplu este Austria.

Astfel, românii care sosesc în această țară vor trebui să stea timp de două săptămâni în carantină sau să facă dovada unui test negativ la COVID-19.

Sunt deja cel puțin zece state care fie că nu îi primesc pe turiștii români deloc, menținându-și deocamdată granițele închise, fie le pun unele condiții, fie îi obligă să stea 14 zile în carantină sau izolare.

Număr de cazuri noi de coronavirus în Uniunea Europeană, în 24 de ore: 

România – 555 cazuri

Franța – 475 de cazuri

Germania – 391 de cazuri

Spania – 341 de cazuri

Belgia – 220 de cazuri

Italia – 137 de cazuri

Austria – 89 de cazuri

Elveția 54 de cazuri

Evoluția îmbolnăvirilor în ultimele 7 zile în România

2 iulie – 450 cazuri

3 iulie – 420 cazuri

4 iulie – 416 cazuri

5 iulie – 391 cazuri

6 iulie – 250 cazuri

7 iulie – 397 cazuri

8 iulie – 555 cazuri

Evoluția COVID-19 în România, în ultimele 5 săptămâni

Săptămâna 3 -10 iunie – 1.276 cazuri

Săptămâna 10 – 17 iunie – 1.815 cazuri

Săptămâna 17-24 iunie – 2.066 cazuri

Săptămâna 24 iunie – 1 iulie – 2.470 cazuri

Săptămâna 1 – 8 iulie – 2.879 cazuri

(Sursă: Grupul de Comunicare Strategică)

Sursă: Digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Decizie cu implicaţii majore în dosarele penale! CCR: Martorii nu pot fi obligaţi să se autoincrimineze

Publicat

O persoană prezumată a fi nevinovată nu poate fi constrânsă să producă proba vinovăţiei sale, arată Curtea Constituţională în motivarea deciziei prin care a constatat că soluţia legislativă din Codul de procedură penală, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere şi la neautoincriminare, este neconstituţională. 

„Jurisprudenţa şi doctrina au reţinut că principiul aflării adevărului impune organelor judiciare obligaţia de a asigura, pe bază de probe administrate cu respectarea caracterului echitabil al procedurii, aflarea adevărului judiciar cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana suspectată de săvârşirea unei infracţiuni.

Este general admis că organele de urmărire penală au obligaţia de a strânge şi de a administra probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului/inculpatului.

Or, Curtea reţine că, în vederea respectării efective a prezumţiei de nevinovăţie, o persoană prezumată a fi nevinovată nu poate fi constrânsă, determinată să producă proba vinovăţiei sale, ci, dimpotrivă, are dreptul de a rămâne în pasivitate, acuzării revenindu-i sarcina de a face proba contrară, a vinovăţiei”, se precizează în motivarea publicată miercuri pe site-ul CCR, potrivit Agerpres.

Curtea constată că obţinerea unei declaraţii în baza articolului 118 din Codul de procedură penală, sub sancţiunea reţinerii infracţiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care martorul nu face declaraţii adevărate şi în condiţiile în care martorul îşi asumă riscul ca aspectele declarate să poată fi folosite chiar împotriva sa, reprezintă „un mecanism coercitiv incompatibil cu dreptul la un proces echitabil”.

„Curtea constată că art. 118 din Codul de procedură penală nu instituie garanţii suficiente pentru martor, de vreme ce acesta poate fi pus în situaţia să contribuie indirect la propria incriminare, în dezacord cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie, de care orice persoană beneficiază (…) şi, totodată, impietează asupra justei soluţionări a cauzei, contrar dreptului la un proces echitabil, (…) inclusiv prin încălcarea dreptului la apărare al martorului”, se arată în motivare.

Curtea Constituţională a mai observat că instanţele naţionale de drept comun, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au subliniat necesitatea reţinerii dreptului la tăcere şi neautoincriminare şi în ceea ce îl priveşte pe martor.

CCR a admis, pe 2 iunie, o excepţie de neconstituţionalitate, constatând că soluţia legislativă cuprinsă în art. 118 din Codul de procedură penală, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere şi la neautoincriminare, este neconstituţională.

Sursă: Agerpres, stiripesurse.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat Sorin Bumb: Vin banii europeni pentru rețelele de gaze naturale. Dezbatere publică pentru Ghidul Solicitantului

Publicat

Deputatul de Alba, Sorin Bumb, a transmis un comunicat de presă legat de lansarea în dezbatere a unui document foarte important:

 Ghidul Solicitantului pentru finanțarea distribuțiilor inteligente de gaze naturale va intra în dezbatere publică în perioada imediat următoare, urmând ca din luna august, după cum a anunțat și premierul Ludovic Orban, să se lanseze  apelul de finanțare pentru realizarea acestor rețele atât de necesare pentru localitățile României.

În această după-amiază am discutat cu Ministrul Marcel Boloș ultimele aspecte legate de acest ghid al solicitantului.

Am lucrat împreună foarte mult la acest document, pe baza căruia se vor acorda finanțările, pentru a-l face cât mai clar și cât mai accesibil pentru autoritățile publice care vor accesa aceste fonduri europene.

Am lucrat împreună cu reprezentanți ai primarilor, cu specialiști din Ministerul Dezvoltării și din Ministerul Fondurile Europene pentru a ajunge la o variantă cât mai bună pentru oameni și pentru a-l face aplicabil pentru cât mai mulți solicitanți.

S-a lucrat foarte mult, împreună cu toți cei interesați și în curând documentul va fi lansat în etapa obligatorie de consultare publică, astfel încât din cursul lunii august să se poată deschide sesiunea de finanțare și autoritățile locale să poată depune proiectele.

În funcție de necesități, Autoritatea de Management a Programului va putea decide o eventuală extindere a perioadei de depunere a proiectelor, pentru că scopul nostru este să oferim această oportunitate cât mai multor solicitanți și cât mai multe comunități locale să beneficieze de aceste fonduri.

Finanțarea se va face în proporție de 85% din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și 15% din fonduri guvernamentale.

Fondurile se vor acorda prin programul Operațional Infrastructură Mare, în cadrul Axei Prioritare 8 – Sisteme Inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale, iar distribuțiile nou înființate de gaze, finanțate din aceste fonduri europene, vor avea componente inteligente care vor crește eficiența energetică, îmbunătățind flexibilitatea, siguranța și eficiența în operare a acestor rețele.

Realizarea de noi rețele de distribuție a gazelor naturale este deosebit de importantă pentru multe comunități locale din România, urmând să ajute foarte mult la dezvoltarea lor.

Prin modificările legislative pe care le-am promovat în ultimul an și prin modul în care am gândit acest ghid de finanțare vrem să dăm posibilitatea administrațiilor publice locale să se implice direct în realizarea acestor investiții și totodată să ușurăm sarcina administrativă și birocratică pe care ele o au de îndeplinit pentru accesarea fondurilor necesare.

În acest fel se realizează o absorbție mai bună și mai rapidă a fondurilor europene, iar cetățenii, mai ales din mediul rural și din micile orașe, vor putea beneficia de rețele moderne și sigure de distribuție a gazelor naturale.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

WhatsApp și Messenger vor permite portarea mesajelor între ele cu sau fără voia utilizatorilor

Publicat

facebook messenger

Funcționalitatea WhatsApp și Facebook Messenger va fi în curând integrată. Asta înseamnă că toate conversațiile vor ajunge să fie portate cu sau fără voia ta. 

Dacă ești utilizator entuziast de WhatsApp, dar ai o problemă cu Facebook, s-ar putea să nu te încânte foarte multe această veste.

Din păcate, pentru că Instagram, WhatsApp și multe altele sunt companii deținute de Mark Zuckerberg, era doar o chestiune de timp până se întâmple asta.

Într-o formă sau alta, toate aplicațiile Facebook vor comunica mai mult decât te-ai simți confortabil să o facă.

Va fi o lungă serie de funcții și opțiuni care vor ajunge în final să faciliteze portarea conversațiilor tale din WhatsApp în Messenger, cu sau fără acordul tău.

Partea cea mai interesantă a tranziției va ține însă de modul în care se păstrează securitatea mesajelor tale de pe WhatsApp.

Ca referință, WhatsApp stochează conversațiile pe dispozitiv, în locul unui server centralizat.

În plus, WhatsApp nu are reclame și toate mesajele tale sunt criptate end-to-end. Acesta este și motivul pentru care WhatsApp nu poate fi folosit pe mai multe dispozitive.

Sursă: Playtech.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate