Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Mihai Fifor si Răzvan Cuc, citați astăzi la DNA Timișoara ca martori în dosarul șpăgilor ”fanariote” de la PSD Arad


Publicat

 Mihai Fifor si Răzvan Cuc sunt citați astăzi la DNA Timișoara ca martori în dosarul șpăgilor de la PSD Arad, în care procurorii au descoperit că funcțiile erau împărțite pe bani, până la cel mai de jos nivel.

Cei doi au fost chemați de procurori ca martori în dosarul șpăgilor de la PSD Arad, au declarat pentru G4Media.ro surse judiciare.

Informații explozive sunt cuprinse în dosarul șpăgilor de la PSD Arad, în care sunt urmăriți penal președintele PSD Arad, Dorel Căprar, și parlamentarii Florin Tripa și Ioan Chisăliță, în timp ce au fost reținuți opt lideri locali ai partidului.

Procurorii DNA au adunat dovezi din care reiese că posturile de la Direcția Regională Drumuri și Poduri Timișoara erau ocupate contra unor sume de bani strict la recomandare de la PSD, că aceste posturi erau motiv de război între filialele PSD Arad, Timiș și Caraș Severin, că erau vizate pentru împărțirea de la partid inclusiv posturile pentru lucrători necalificați, și că persoanele care erau angajate ca urmare a sprijinului politic erau obligate să plătească o taxă la PSD.

Stenogramele discuțiilor au fost publicate de Digi24.ro

Din înregistrările ambientale aflate în dosarul procurorilor DNA reiese că Cristian Ispravnic a obținut sume de bani din angajările care s-au făcut sau urmează să se facă pe posturile de controlor de trafic din punctele de frontieră, acolo unde organizația PSD Arad deține controlul. 

 Unul dintre liderii locali ai PSD i-a comunicat lui Cristian Ispravnic că posturile respective vor fi ocupate la fel ca până atunci, contra unor sume de bani. „Deci dacă e să fie, poate să fie ca data trecută. Deja … or șapte, opt, zece mii, tot din astea sume”.

Cristian Ispravnic a atras atenția că președintele PSD Arad, Dorel Căprar, trebuie să își dea acordul, în caz că are și el pe cineva pregătit pentru aceleași posturi: „Numai să avem grijă. Păi să văd acum ce are Doru”

D.R.D.P Timișoara era aservită instereselor PSD, arată informațiile din dosar.  

Discuția purtată de Bogdan Munteanu, șeful biroului încasări de la DRDP, inculpat în dosar, cu Dorel Căprar, în luna august 2019: i-a prezentat deputatului ofertele de angajare, de câte 5000 de euro pentru promovarea concursului, precizând totodată că în același mod s-a fraudat concursul și în trecut, ceea ce arată constanța cu care inculpații comit aceste infracțiuni: „Ăștia de la Moravița, eu cu un prieten de-al meu cu care am vorbit și data trecută, cinci mii-cinci mii”.

Cu această ocazie, președintele organizației de partid, Dorel Căprar, i-a indicat în mod clar că sumele de bani provenite din mită să fie depuse la casieria partidului, urmând ca el să furnizeze personal inculpatului Cristian Ispravnic numele persoanelor care vor da mită pentru ocuparea posturilor: „Păi dar tu știi că eu nu îmi pun nimica, decât… îi duci la tanti aia la partid…nu mă interesează pe mine, și să îmi dai numele lor. Numai să îmi dai numele alora, să vedem. Îmi dai… Le scrii p-o hârtie și… ăștia, uite aici. Bine? Să le dau eu lu… O să le dau eu lu Ispravnic”.

Din probele aflate la dosar reiese că ”ocuparea posturilor în cadrul D.P.R.P Timișoara în schimbul unor sume de bani reprezintă o preocupare constantă a tuturor organizațiilor PSD din regiunea Vest, existând tensiuni între organizațiile județene ale PSD Caraș Severin, Timiș și Arad, cu privire la „dreptul” de a obține atât posturi de conducere cât și de execuție care urmau a fi alocate unor membri de partid sau altor persoane în schimbul unor sume de bani”.

Dorel Căprar s-a manifestat ca un proprietar al acestor posturi, intenționând să nu le cedeze altor organizații ale PSD: „Nu, nu, nu. Dă-l mă în p… mea! De ce să dăm noi la alții?”

Concurența dintre organizațiile județene de partid în ceea ce privește acapararea posturilor vacante din cadrul D.P.R.P Timișoara este evidențiată într-o discuție din iulie 2019 între unul dintre inculpați și deputatul Adrian Todor, căruia îi explică că PSD Caraș Severin dorește să valorifice posturule de controlor de trafic în detrimentul PSD Arad: ”Îi deranj mare la Caraș. Îți mai spun eu niște chestii, că el mai ceruse, că vrea posturi de controlori de trafic, ă, domnul Mirel. Știi? Ă, da, să mai facă niște bani, da. Să mai încoarde niște oameni. Să, mnaaa, deci cam asta e”

„Ne interesează și necalificații”, a spus Dorel Căprar

Fenomenul de acaparare a funcțiilor publice pe criterii pur politice, în detrimentul celor profesionale, este exprimat clar de Cristian Ispravnic, care a firmat în cadrul unei discuții din luna august că trebuie să dea curs solicitării ministrului transporturilor, care dorește ca toate posturile din Direcția Venituri a CNAIR și Departamentele Venituri din subordine să fie ocupate pe criterii politice. 

” El are pretenția, și așa am dedus din ce am simțit eu pă… tot ce-i venit, turism politic… Deci probabil că zona asta îs oamenii lor acolo, sau nu știu… sau așa știe el..”

Răzvan Cuc era nemulțumit că șpaga ajungea la Niculae Bădălău

Tot atunci, Bogdan Munteanu a afirmat și el că ministrul Răzvan Cuc ar fi reproșat că sumele de bani obținute din comiterea infracțiunilor de corupție sunt predate facțiunii PSD Giurgiu, cu care el se află în conflict: ”Dar Grasu așa o zis atunci la … I-o zis pă față, ce bă, că voi faceți și-i duceți lui Bădălău și lui Mina”.

Discuțiile între inculpați au scos în evidență obloigațiile funcționarilor susținuți politic de partid de a plăti taxe lunare la casieria organizației, cuantumul sumelor raportându-se la ierarhia fiecărei funcții.

Lipsa oricărui criteriu de profesionalism la numirea în funcțiile de conducere este scoasă în evidență chiar de către Mirel Pascu, vicepreședinte al PSD Arad, într-o discuție din august 2019. Acesta a spus că Mircea Lucaciu nu îndeplinește criteriile politice pentru numirea în funcție.

”Păi cum să-l pui pă Mircea director? Râde toată Frontiera, râde toată Direcția, toți de noi… Păi el n-are poziție politică… Zero! Școală zero!Experiență într-o chestie de conducere directă, zero… Pă trei valențe, care le ai la CV-u, nu? Bă, ce… ce experiență politică ai? Bă, am fost vicepreședinte, consilieru lu cutare, am făcut aia. P…, el n-are nimica. Nici măcar la Nădlac nu-i președinte. Îl doare-n p… de partid, mâine! Da… Ă… Alte experiențe, el n-a fost niciodată în nicio funcție. O fost controlor de trafic. Îl duci tu controlor de trafic? Păi unde ai mai auzit așa ceva în țară?”

Surse: G4Media, Digi24



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Județul Alba primește 25 de milioane de lei pentru investiții în 2021. Banii se împart între Alba Iulia, Blaj, Abrud și Cîmpeni

Publicat

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a adoptat marți seară legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Bugetul a trecut cu 234 de voturi „pentru” și 170 de voturi „împotrivă”, iar legea bugetului asigurărilor sociale a avut254 de voturi „pentru” și 128 „împotrivă”. Toate cele 3.600 de amendamente depuse de PSD au fost respinse de majoritatea parlamentară.

Județul Alba se află pe locul 3 la sumele obținute din TVA pentru finanțarea unor proiecte de investiții. Alba primește 25 milioane lei  din care 1,5 milioane lei pentru Consiliul Județean iar 24 milioane lei pentru câteva investiții importante din Alba Iulia, Abrud, Blaj și Cîmpeni. Alba a primit cei mai mulți bani după Brașov și Timișoara guvernul alocând la acest capitol mai mulți bani decât pentru județul Cluj, care a primit 18 milioane lei pentru investiții.

Cei mai mulți bani – 16 milioane de lei sunt alocați la Alba Iulia pentru finalizarea investițiilor la Palatul Principilor.

Consiliul Județean Alba primește 1,5 milioane lei care vor fi alocați pentru construirea unui heliport.

La Abrud și Câmpeni cate 500 mii lei se alocă pentru reabilitarea spitalelor, iar la Blaj 7 milioane lei pentru construirea unui pasaj în zona denumită Podul Minciunilor.

SUME
defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2021,
alocate bugetelor locale pentru finanțarea unor proiecte de investiții si a altor cheltuieli
TOTAL, din care:TotalJudețComune, orașe, municipii
 
ALBA – total, din care:25.5001.50024.000 
Alba1.5001.500 Finanțarea obiectivului de investiții ”HELIPORT”
Abrud500 500Reabilitarea Spitalului Orășenesc ”Dr. Alexandru Borza”
Câmpeni500 500Reabilitarea Spitalului Orășenesc
Blaj7.000 7.000Finanțarea obiectivului de investiții ”Pasaj superior Km 377+131 – Podul Minciunilor”
Alba Iulia16.000 16.000Finanțarea obiectivului de investiții ”Conservarea, restaurarea și valorificarea durabilă a ansamblului Palatul principilor din Alba Iulia – Reabilitare acoperișuri si planșee peste etaj la corpurile A,B, C, D, F și G”

Vezi aici: LISTA COMPLETĂ a banilor alocați în bugetul 2021 pentru investiții

PSD acuză Guvernul că a împărțit banii pe criterii politice

„Asistăm în aceste ore la asumarea Legii Bugetului de către Coaliția mincinoșilor unde apare o nouă anexă, cu nume de agent secret: 7.03! Această Anexă reprezintă o premieră absolută în politizarea fondurilor bugetare.

Nu se mai ascund banii de clientelă prin tot felul de conturi bugetare, cum au făcut anul trecut. Se face deja totul pe față, la vedere. Se fură ziua în amiaza mare!. Anexa 7.03 este practic un act de LEGALIZARE A MITEI ELECTORALE cu banii din bugetul de stat.

Este pentru prima oară când un Guvern își arată pe față, fără rușine, condiționarea politică în alocarea fondurilor publice.

Este o MITĂ NESIMȚITĂ plătită de Guvernanți către aleșii locali ai celor trei partide pentru a le cumpăra votul în congresele ce vor avea loc în aceste partide. Se folosesc banii publici, plătiți de noi, de cetățeni, pentru ca tabăra Cîțu să câștige în fața taberei Orban la Congresul PNL, sau ca tabăra Barna să câștige în fața taberei Cioloș la Congresul USR-PLUS.

Taxele plătite din greu, prin muncă, de cetățenii acestei țări au devenit MONEDĂ DE SCHIMB pentru cumpărarea de voturi la congresele acestor partide.

Este cea mai deșănțată acțiune din toate timpurile de drenare a fondurilor publice către clientela politică a partidelor aflate la guvernare.”

Citeste mai mult
Publicitate

Uncategorized

Nici un român nu ocupă un post de director general în Comisia Europeană. Gest fără precedent al europarlamentarilor români

Publicat

parlamentul european

Toți cei 33 de europarlamentari români, din toate grupurile politice ale Parlamentului European au cerut azi președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, ”acțiuni concrete” pentru ca cetățenii români să aibă acces la mai multe posturi de conducere în instituțiile UE.

Spre exemplu, nici un cetățean român nu ocupă un post de director general în Comisia Europeană, deși România este a șasea țară ca mărime din UE.

Gestul este unul fără precedent și denotă nemulțumirea României față de cota mică de funcții de responabilitate la nivel european în comparație cu mărimea țării.

Inițiativa le aparține europarlamentarilor USR PLUS Alin Mituța și Dragoș Tudorache. Aceștia susțin că, la 14 ani de la aderarea României la UE, românii sunt subreprezentați în funcțiile de management ale instituțiilor europene, cum de altfel sunt și cetățenii altor state membre care au aderat începând cu 2004 la UE.

„În cazul Comisiei, suntem deosebit de îngrijorați de faptul că, deși România este a șasea țară ca mărime din UE în ceea ce privește populația, nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte funcții de conducere este, de asemenea, foarte redusă.

Acest lucru este extrem de îngrijorător pentru noi, deoarece arată o deficiență în strategia de resurse umane, care constituie o problemă atât pentru România, cât și pentru Comisie”, se argumentează în scrisoarea trimisă azi celor doi oficiali europeni.

Prin această scrisoare, europarlamentarii români cer și o întâlnire cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, pentru a putea găsi soluțiile la această problemă.

În scrisoarea către Josep Borrell, europarlamentarii români explică aplicat că cifrele furnizate de Serviciul de Acțiune Externă, în contextul procedurii de descărcare de gestiune din 2019, arată că nu există niciun român care să ocupe o funcție de conducere în sediul central. Mai mult, cifrele arată o reprezentare slabă în delegații.

Sursă: G4Media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Miercuri și joi, întreruperi în furnizarea de apă potabilă la Oarda de Sus, Cricău și Noșlac, din cauza unor lucrări

Publicat

Apa CTTA Alba anunță întreruperea furnizării apei potabile miercuri și joi, în municipiul Alba Iulia – cartierul Oarda de Sus, Cricău și Noșlac, din cauza unor lucrări. 

Astfel, în data de 3 martie, din cauza unor lucrări efectuate de către Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Alba, Apa CTTA Alba este nevoită să întrerupă furnizarea apei potabile în municipiul Alba Iulia, cartierul Oarda de Sus, între orele 08:00-15:00.

Tot din același motiv va fi întreruptă furnizarea apei potabile în data de 4 martie, în localitatea Cricău, între orele 08:00-13:00.

La reluarea furnizării apei potabile pot apărea depășiri ale parametrului turbiditate, situație în care clienții sunt rugați să folosească apa numai în scop menajer.  „Eventualele perturbații, precum și zona în care ele apar, vă rugăm să le semnalați imediat Dispeceratului Alba Iulia la numărul de telefon: 0258.834501, în vederea intervenției”, au explicat reprezentanții Apa CTTA.

În data de 4 martie, din cauza unor lucrări de mentenanță ce se execută la rețeaua de distribuție a apei potabile (spălare rețele), precum și spălarea și igienizarea rezervorului de acumulare apă potabilă, în localitatea Noșlac se va întrerupe furnizarea apei potabile între orele 8:00 – 16:00.

„La reluarea furnizării apei pot apărea depășiri locale ale parametrului de turbiditate, de aceea rugăm a semnala acest fapt la tel. 0729.994179 sau 0729.994186 pentru rezolvarea lor”, au mai transmis reprezentanții Apa CTTA.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Alertă de fraudă emisă de Poliție, CERT-RO și de Asociația Română a Băncilor. Cum funcționează o nouă înșelăciune pe internet

Publicat

Poliția Română, Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) și Asociația Română a Băncilor (ARB) atrag atenția cu privire la incidentele recente de securitate cibernetică de tip fraudă, distribuite prin intermediul unor site-uri de anunțuri generaliste din România și lansează o campanie de conștientizare menită să protejeze clienții împotriva fraudelor on-line.

Se recomandă persoanelor care au postat anunțuri de vânzare pe site-uri să nu comunice datele de pe card, acestea fiind confidențiale și folosite exclusiv pentru achiziții și nu pentru încasări. Utilizatorii sunt sfătuiți să verifice toate detaliile înainte de a efectua o tranzacție.

Mecanismul utilizat este unul dual, atacatorii țintind atât cumpărătorii, cât și vânzătorii din platformă.

Metoda de atac implică contactarea utilizatorilor și redirecționarea lor către alte soluții de tip chat, de regulă Whatsapp.

Următorul pas este convingerea potențialei victime de a furniza datele de pe card,  în urma accesării unui link nelegitim transmis de atacatori.

Astfel, sunt obținute toate datele cardului, inclusiv parolele de securitate cu care efectuează o primă tranzacție de tip transfer (care va debita contul de card al vânzătorului), iar ulterior le utilizează pentru alte tranzacții frauduloase.

Pentru a se proteja împotriva fraudelor, este necesar ca utilizatorii de carduri să respecte următoarele recomandări:

–  să nu comunice nimănui PIN-ul, datele înscrise pe card inclusiv codul CVV2/CVC2, date personale de identificare, orice alte informații de securitate aflate pe carduri sau parolele de securitate utilizate în tranzacționare; Angajații băncilor nu vor solicita niciodată divulgarea acestor informații indiferent prin ce mijloace se primește solicitarea – e-mail, SMS, apeluri telefonice sau la servicii financiare furnizate de bancă la distanță.

–  să nu furnizeze niciodată datele de acces la Internet/Mobile Banking;

–  datele înscrise pe card trebuie cunoscute exclusiv de titular și trebuie completate doar când acesta efectuează cumpărături online pe site-uri securizate;

– să nu deschidă atașamentele din e-mail-urile primite de la persoane necunoscute;

– să nu intre pe link-uri primite prin e-mail-uri necunoscute sau nesolicitate

– să nu instaleze aplicații din surse necunoscute și programe necertificate descărcate de pe website-uri dubioase;

– să aibă instalat un program antivirus bun și actualizat și să actualizeze permanent sistemul de operare;

De asemenea, să nu mai introducă alte coduri și să anunțe imediat banca emitentă în cazul în care observă în browser:

–  imagini suspecte, care nu corespund cu cele din paginile web ale băncii,

–  apariția unor ferestre „pop-up” care solicită introducerea de date confidențiale,

–  că nu se pot autentifica în pagina de Login de la prima încercare, întrucât s-ar putea să devină victima unui atac informatic.

Poliția Română, CERT-RO și Asociația Română a Băncilor recomandă tuturor cetățenilor să se informeze din surse oficiale și să semnaleze imediat orice tentativă de fraudă.

Sursa: cert.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate