Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Mihai Selegean, NOUA PROPUNERE pentru Ministerul Justiției. Cioloș A RETRAS nominalizarea Cristinei Guseth


Publicat

Guseth StegereanMihai Selegean va fi noua propunere a premierului Dacian Cioloș pentru postul de ministru al Justiției, au declarat surse oficiale.Premierul desemnat Dacian Cioloș a anunțat marți că retrage propunerea Cristinei Guseth pentru Ministerul Justiției deși aceasta primise, luni, aviz favorabil de la șapte comisii parlamentare .

„Pentru a nu vulnerabiliza în niciun fel încrederea în ministrul Justiției din Guvern, într-un an foarte important pentru menținerea credibilității activității Justiției, am hotărât să retrag propunerea doamnei Cristina Guseth pentru acest portofoliu. Dimineață voi înainta conducerii Parlamentului o nouă propunere”, a scris Cioloș, pe Facebook, după miezul nopții. 

Deși Cristina Guseth a primit luni aviz favorabil în Comisiile de specialitate reunite ale Camerei Deputaților și Senatului pentru ocuparea funcției de ministru al Justiției, ea a fost pusă în dificultate la audieri.

Guseth a declarat, după audiere, că s-a gândit să-și depună mandatul, dar că imediat a reflectat la ce impact va avea activitatea sa pe viitor, recunoscând că încă nu este pregătită pentru această funcție.

„A fost o situație în care eu am simțit o energie negativă împotriva mea și, în pofida acestui lucru și a unui experiențe extrem de dificile, va trebui să colaborez și să mă supun puterii legislative în statul român”, a afirmat Guseth despre momentul tensionat din timpul audierii pe tema imunității.

Referitor la solicitarea unui parlamentar de a renunța la nominalizare și dacă a fost vreun moment în care a luat în calcul să depună mandatul, Cristina Guseth a confirmat că s-a gândit la acest lucru.

„Da, în acele momente treci prin toate etapele. Te gândești la tine, la ce simți, dar te gândești și la impactul pe care poate o să-l aibă ceea ce o să faci în viitor și atunci a trebuit să iau decizia destul de repede. (…) Nu sunt pregătită. Dar o să mă pregătesc. Pentru mine o să fie mult mai greu. Nu sunt pregătită în sensul faptului că nu am educație juridică. Tocmai de asta, eu cred că acolo pot reprezenta justițiabilul. Și ei trebuie să înțeleagă ceea ce este în legi. Legea nu este apanajul unor oameni cu pregătire juridică. Legea se aplică oamenilor. Deci, eu voi reprezenta acei oameni și voi face un efort suplimentar ca să înțeleg și să iau decizia bună”, a explicat directorul Freedom House.

Ea a recunoscut că s-a blocat la întrebările legate de imunitate și că s-a simțit ca la examen.

Guseth este a doua persoană nominalizată de premierul desemnat care este retrasă de Cioloș înainte de a ajunge la votul de încredere din fața Parlamentului.

Duminică seară, la câteva ore de la anunțul privind lista viitorului Guvern, Andrei Baciu, desemnat pentru portofoliul Sănătății, a fost de asemenea retras, fiind înlocuit cu Patriciu Achimaș-Cadariu.

Mihai Stegelean , noua propunere a lui Cioloș pentru Ministerul Justiției

Premierul desemnat Dacian Cioloș a făcut o nouă propunere pentru funcția de ministru al Justiției. Este vorba despre Mihai Selegean. Propunerea a ajuns în această dimineață la Parlament, audierea în comisia de specialitate fiind programată la ora 9:00.

Selegean a fost director al Institutului Național al Magistraturii între anii 2004 și 2008.

CV Mihai Stegelean

Data naşterii : 23 07 1975
Locul naşterii : Timişoara, România
Stare civilă: necăsătorit
Cetăţenie: română

STUDII

2000 – 2001 Universitatea Central Europeană, Budapesta, Programul de Dreptul Afacerilor
Diplomă de Masterat
Teză de masterat – Definirea pieţei relevante în dreptul concurenţei comerciale din perspectiva dreptului comunitar şi a dreptului intern român
1993 – 1997 Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti
Licenţă în drept
Lucrarea de diplomă – Limitele exercitării dreptului de proprietate privată

Experienţă profesională

1997-1999 – consilier juridic stagiar la Ministerul Justiţiei, Direcţia Agent Guvernamental, Integrare Europeană şi Drepturile Omului
2000-2003 – consilier juridic definitiv la Ministerul Justiţiei, Direcţia Agent Guvernamental, Integrare Europeană şi Drepturile Omului
Aprilie 2000 – Mai 2001 Şef Serviciu Agent Guvernamental
Aprilie 2002 – Examenul de admitere în Baroul Bucureşti
Septembrie 2002 – prezent – conducător de dezbateri, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Institutul Naţional al Magistraturii
Mai 2003 – Iulie 2003 – Director de cabinet al ministrului justiţiei
Iulie 2003 – Ianuarie 2004 – Director adjunct, Institutul Naţional al Magistraturii
Ianuarie – Iunie 2004 – consilier juridic, Direcţia Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare, Ministerul Justiţiei
Iunie 2004 – Martie 2008 – Director Institutul Naţional al Magistraturii

Stagii de pregătire

August 2006 – Stagiu de formare la Law School Admission Council, Newtown, Pennsylvania, USA cu privire la construirea unui test de gândire critică
Martie 2004 – Stagiu de formare a formatorilor la Şcoala Naţională de Magistratură din Franţa, Paris şi Bordeaux
Septembrie 1998 – Stagiu la Institutul de Drept Umanitar, San Remo, Italia
Noiembrie 1997 – Stagiu la Institutul Francez din Bucureşti privitor la instituţiile Uniunii Europene
Septembrie 1996 – Stagiu la Comisia Europeană a Drepturilor Omului, Strasbourg

Premii obţinute

Premiul I la concursul internaţional de drepturile omului “René Cassin”, Strasbourg, 1996
Premiul Institutului Internaţional de Drepturile Omului, Strasbourg, 1996

Piblicaţii
Studiu privind compatibilitatea dreptului procesual penal român cu prevederile articolului 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. (Budapesta, 1999)
Autor şi coordonator al culegerii de „Studii privind jurisprudenţa CEDO” – ediţiile I (martie 2003) şi II (februarie 2005), Institutul Naţional al Magistraturii
Dreptul la libertate şi siguranţă în jurisprudenţa CEDO,
Dreptul la un proces echitabil în jurisprudenţa CEDO.
Dreptul de acces la o instanţă conform jurisprudenţei CEDO, Revista Română de Dreptul Afacerilor (nr. 5,6/2004)



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Un sfert dintre românii care muncesc de acasă spun că starea lor emoțională s-a înrăutățit. Studiu

Publicat

Aproape jumătate dintre românii (48%) care muncesc de acasă apreciază faptul că nu mai petrec timp în trafic, însă, pe de altă parte, mai bine de un sfert dintre ei (26%) spun că starea lor emoţională s-a înrăutăţit, reiese din datele unui studiu de specialitate, publicat luni.

Conform cercetării realizate de Reveal Marketing Research, în ceea ce priveşte avantajele resimţite când vine vorba despre „work from home”, 45% dintre cei chestionaţi se bucură de programul de lucru mai flexibil, iar 42% indică drept avantaj major faptul că pot petrece mai mult timp cu familia.

Cu toate acestea, un sfert dintre români simt că nu au intimitate atunci când lucrează, iar 26% dintre ei spun că starea lor emoţională s-a înrăutăţit.

Studiul de specialitate arată că, deşi 79% dintre români, consideră că sunt la fel de eficienţi sau mai eficienţi decât atunci când lucrau de la birou, 44% dintre respondenţi au declarat că muncesc mai multe ore zilnic.

De asemenea, pentru aproape jumătate dintre respondenţi telemunca oferă confort din anumite puncte de vedere, însă 56% din totalul participanţilor la studiu au indicat faptul că nu lucrează într-un mediu potrivit, nu au un birou sau un scaun confortabil, iar 36% consideră că un monitor mai mare le-ar oferi o experienţă de muncă îmbunătăţită.

Datele cercetării de Reveal Marketing Research, realizate pentru LG Electronics în România, arată că aproape jumătate dintre români aleg să lucreze de pe canapea sau la masa din bucătărie, dar specialiştii atenţionează asupra faptului că o poziţie incorectă în faţa laptopului poate fi o povară mare pentru corpul nostru – deşi cei mai mulţi dintre noi sunt conştienţi de acest lucru, tindem să uităm atunci când lucrăm din confortul casei noastre şi cedăm tentaţiei de a lucra de pe canapea.

În plus, experţii menţionează faptul că, pentru a preîntâmpina efectele psihologice negative cât timp lucrăm de acasă, un instrument de refugiu ar fi jocurile video. În acest context, 86% dintre participanţii la studiu au afirmat că gaming-ul îi ajută să se relaxeze în această perioadă.

„Gaming-ul oferă o modalitate rapidă şi uşor accesibilă de a te conecta cu o comunitate şi de a ne exercita spiritul competitiv. Prin intermediul jocurilor online putem rămâne în legătură cu prietenii, persoanele dragi şi chiar să ne facem cunoştinţe noi – pe unu din patru respondenţi gaming-ul l-a ajutat să menţină legătura cu prietenii în perioada pandemiei” susţin specialiştii.

Studiul a fost realizat în octombrie 2020, pe un eşantion de 600 de persoane cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban mare, care lucrează parţial sau integral de acasă.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Armata, implicată în campania de vaccinare. MApN a anunțat centrele regionale în care va fi depozitat vaccinul anti-Covid

Publicat

Armata este implicată în Campania de vaccinare anti-Covid. MApN a anunțat luni, într-un comunicat de presă, centrele în care vor fi depozitate vaccinurile, după ce vor ajunge în țară.

”În cadrul şedinţei de luni, 23 noiembrie, cu tema „Campania de vaccinare anti-COVID-19, problemă de securitate naţională” desfăşurată la Palatul Cotroceni şi condusă de Preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost subliniat că Ministerul Apărării Naţionale are un rol foarte important de sprijin al efortului interinstituţional în campania de vaccinare anti-COVID-19, revenindu-i responsabilităţi de asigurare, prin structurile de specialitate, a logisticii necesare desfăşurării acestei campanii la nivel naţional.

Vezi și Agenţia Europeană pentru Medicamente a anunțat când ar putea aproba primele vaccinuri împotriva COVID

Au fost identificate centrele de depozitare în condiţii speciale a dozelor de vaccin care necesită condiţii de stocare la temperatura de -80°C, centrul principal fiind Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, iar şase spitale militare de urgenţă (de la Timişoara, Craiova, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Constanţa) au fost desemnate drept centre regionale de depozitare.

Totodată, MApN va asigura transportul dozelor de vaccin cu mijloace terestre şi aeriene, de la sosirea în ţară a acestora către centrele regionale de depozitare şi va sprijini distribuţia către centrele vaccinare din ţară şi echipele de vaccinare cu resursă umană calificată.

În urma şedinţei de coordonare, a reieşit foarte clar că succesul campaniei va depinde nemijlocit de o colaborare foarte bună şi coerentă a tuturor instituţiilor responsabile de elaborarea şi implementarea strategiei de vaccinare. De asemenea a fost subliniat, încă o dată, că partea de comunicare reprezintă aspectul foarte important care asigură îndeplinirea cu succes a misiunii pe care Ministerul Apărării Naţionale şi-a asumat-o în cadrul acestui demers naţional de o importanţă strategică pentru România”, precizează MApN în comunicat.

Klaus Iohannis a anunțat luni că strategia de vaccinare anti-Covid va fi aprobată în perioada imediat următoare, de CSAT.

Președintele a reamintit că din grupurile prioritate la vaccinare fac parte tot personalul din domeniul sănătății, cel din centre rezidențiale și medico-sociale și populația cu risc ridicat și personalul din domenii-cheie, esențiale bunei funcționări a societății.

Vezi LIVE VIDEO: Declarații Klaus Iohannis, despre campania de vaccinare anti-COVID. Precizări oficiale

Potrivit sursei citate, vaccinarea se va face etapizat, în funcție de aprobarea, producția și alocarea de vaccinuri către fiecare țară. Aceasta se va realiza la locul de muncă pentru personalul din domeniul sănătății, centre de vaccinare fixe și mobile, echipe mobile, rețeaua de medici de familie și centre drive-thru pentru celelalte categorii de populație.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Senatorii și deputații USR au decis să își dea DEMISIA din Parlament. NU vor putea beneficia de PENSII SPECIALE

Publicat

Toți senatorii și deputații USR își vor da marți demisia din Parlament, pentru a nu beneficia de pensii speciale. USR are 38 de parlamentari: 25 de deputați și 13 senatori.

Decizia a fost luată după ce inițiativa USR de eliminare a pensiilor speciale nu s-a materializat, potrivit unor surse citate de Hotnews.ro

Vezi și Pensiile vor fi recalculate în 2021: Cine sunt cei care vor avea de pierdut dacă nu îndeplinesc anumite condiții

Un parlamentar poate beneficia de pensie specială cu condiția ca mandatul acestuia să fie complet. În cazul deputaților și senatorilor USR, aceștia se află la primul mandat. Dacă mandatul nu este complet nu vor mai putea beneficia de pensia specială.

USR a avut un proiect de eliminare a pensiilor speciale care nu a trecut de parlament. La fel s-a întâmplat cu propunerea de impozitare.

Programul de guvernare prezentat de USR-PLUS prevede eliminarea pensiilor speciale și calcularea tuturor pensiilor după același sistem. „Egalitatea românilor în fața pensiei înseamnă la contribuție egală, pensie egală.

Eliminarea tuturor pensiilor speciale și recalcularea lor, în cazul categoriilor profesionale (exemplu: militari) care nu au avut contribuții, pe baza unei contribuții implicite la veniturile pe care le-au avut de la Stat.

În cazul în care unele nu se pot elimina, se va aplica impozitarea cu 90% a tuturor pensiilor speciale peste pragul de cinci pensii minime cumulate”, se arată în programul de guvernare propus de USR-PLUS.

Cât este pensia specială a unui parlamentar

Peste  750 de foști senatori și deputați sunt beneficiari de pensii speciale în valoare de peste 10 milioane de euro pe an. Pensia medie a unui parlamentar este de 5.843 de lei pe lună.

Cea mai mică pensie specială este de 2000 de lei, iar cea mai mare de 12.000 de lei. Cele 768 de pensii speciale ale parlamentarilor costă cât 3.268 de pensii medii ale românilor de rând. de menționat că pensia specială se adaugă la pensia normală pe baza contributivității pe care o obțin  în urma locurilor de muncă înafara mandatului de parlamentar.

După patru ani de mandat pensia specială este de 2.000 de lei pe lună, în vreme ce un român de rând primește, în medie, 1.373 de lei pe lună după 35 de ani de muncă.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Vânzările de autoturisme ”verzi” au crescut cu peste 15% în România. Ce modele au fost cumpărate

Publicat

masini electrice

Vânzările de maşini ecologice noi au crescut în România, în primele zece luni ale anului, cu 15,15%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2019, până la 6.385 de unităţi, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA).

La 31 octombrie 2020, ponderea autoturismelor electrice şi hibride noi în totalul pieţei auto locale ajunsese la 6,6%, peste nivelul perioadei similare din 2019, când aceasta a fost de 4,2%.

Conform datelor centralizate de APIA, în intervalul ianuarie – octombrie 2020, cele mai multe achiziţii noi au fost consemnate la categoria autoturismelor hibride, respectiv 3.950 de exemplare, în scădere cu 3,5%, comparativ cu primele zece luni din anul precedent.

De asemenea, vânzările de autoturisme electrice au înregistrat un salt de 54,4%, până la 1.780 de unităţi, în timp de modelele plug-in au consemnat 655 de exemplare, mai mult cu 119,1%, raportat la perioada de referinţă.

Statistica de specialitate relevă faptul că, în topul celor mai comercializate autoturisme 100% elecrice, conduce, la finalul primelor zece luni din an, Renault – cu 475 de unităţi, urmată de Skoda (331 unităţi), Volkswagen (274), Hyundai (191), BMW (89), smart (74), Nissan (71), Peugeot (67), Tesla (51) şi Opel (37).

În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme hibride vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate de: Toyota – cu 3.387 de unităţi, Lexus (157), Hyundai (140), Honda (127), Ford (93), Kia (30) şi Subaru (16).

În topul vânzărilor de autoturisme plug-in, pe primul loc se află, la zece luni, BMW – cu 98 de exemplare, urmată de Volvo (94), Mercedes-Benz (88), Ford (80), Mitsubishi (75), Porsche (58), Hyundai (43), Skoda (34), Toyota (19) şi Mini (18).

La nivelul lunii octombrie, în România s-au comercializat 996 de autoturisme ecologice, în creştere cu 20,43% comparativ cu luna septembrie, când se vânduseră 827 de unităţi noi, iar ponderea în total piaţă a crescut la 8%, de la 7,7%.

La începutul lunii noiembrie, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, anunţa că prin Programul „Rabla Plus” au fost rezervate peste 4.000 de maşini electrice. De asemenea, întrucât bugetul acestui program s-a epuizat cu mult înainte de finalul anului, s-a aprobat o suplimentare a acestuia de la 140 de milioane de lei la 200 de milioane de lei.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate