Ministerul Agriculturii vrea să înăsprească condițiile la cumpărarea de terenuri agricole de către străini

Ministerul Agriculturii vrea să înăsprească regulile pe care trebuie să le îndeplinească străinii pentru a cumpăra terenuri agricole în România, însă va ţine cont şi de regulile comunitare pentru a nu risca intrarea într-o procedură de infringement, precum Bulgaria, a anunţat ministrul Agriculturii Achim Irimescu.

Proiectul legii care reglementează cumpărarea de terenuri agricole de către străini a fost elaborat de Ministerul Agriculturii, dar aplicarea actului normativ va fi posibilă după finalizarea planului cadastral.

„La nivel european au fost multe discuţii pe acest sens. Bulgaria care a introdus acum câţiva ani o serie de restricţii a intrat în infringement. Şi de aici am tras concluzia că trebuie să aplicăm ce au aplicat acele state care nu au avut niciodată probleme cu legislaţia europeană. Cel mai simplu şi la îndemână model este modelul francez. La Bruxelles, la DG Market, mi s-a spus că puteţi să introduceţi nişte limite, cu o condiţie, să aveţi obiective clare de atins. Dacă ne-ar referi de exemplu la faptul că este nevoie să comasăm terenurile”, a transmis ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Actul normativ impune o suprafață maximă de 50 de hectare pentru fiecare solicitant, însă reglementarea va suporta modificări, având obiective clare de atins, cu o serie de condițtii însă. Prima condiție ar fi realizarea planului cadastral, plan pe care actualul ministru al Agriculturii susține că-l va realiza și cu sprijinul notarilor publici, precum și al altor instituții cu atribuții în acest sector de activitate, inclusiv cu fermierii.

În Franţa, vânzările şi cumăpărările de terenuri sunt coordonate de aşa numite societăţile de amenajare funciară care stabilesc cine şi cum poate să cumpere terenuri. În acest moment nu există date foarte clare privind terenurile agricole deţinute de străini în România. Unul dintre motive este ca din totalul de 9,3 milioane de hectare de teren agricol din România mai puţin de o treime au cadastrul făcut.

Compania AgroIntelligence estima de curând că străinii deţin aproximativ 10% din suprafaţa agricolă a României, adică aproximativ un milion de hectare. Cei mai mari proprietari străini ar fi italienii, urmaţi de germani şi arabi. În România deja existau anumite restricţii la vânzarea terenurilor agricole, însă acestea nu ţin cont de naţionalitatea cumpărătorului, ci mai degrabă de localitatea sa de referinţă. Mai exact, la achiziţia unui teren au prioritate vecinii de suprafaţă, localnicii, arendaşii şi statul. Şi abia apoi terenul poate fi vândut altcuiva.

Aşadar, actuala lege nu le interzice străinilor să cumpere teren, dar le îngreunează achiziţiile. Dar, într-un fel, prevederile actuale încurajează comasarea terenurilor despre care vorbea şi Ministrul Agriculturii. România are o problemă cu fragmentarea suprafeţelor arabile. Ţara noastră are unele dintre cele mai mici parcele din Europa, dimensiunea lor fiind apropiată de cea a unor insule, precum Malta sau Cipru.

sursa: digi24.ro, realitatea.net