Ministrul Educației: Nu există standard ocupațional pentru specialist în securitate cibernetică. Sunt necesare actualizări

Standarde ocupaţionale pentru activităţi precum specialist în securitate cibernetică sau specialist în protecţia identităţii virtuale nu există în prezent, însă există standarde ocupaţionale pentru activităţi precum developator de film sau tipograf, a declarat, miercuri, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, în cadrul unui eveniment dedicat viitorului educaţiei şi al pieţei muncii.

Potrivit acestuia, programa şcolară trebuie să fie adaptată nevoilor angajatorilor, iar standardele ocupaționale din registrul calificărilor trebuie actualizate.

Vezi și Modele de Subiecte Bacalaureat 2021. Teste de antrenament

Vezi și Modele de subiecte Evaluare Națională 2021. Teste de antrenament

„Mai ales universităţile, dar nu numai, ci şi liceele profesionale, colegiile de învăţământ terţiar non-universitar, trebuie să aibă oferta de formare adecvată.

Mai apoi această formare se finalizează cu nişte calificări care stau tot în dreptul Ministerului Educaţiei, prin Agenţia Naţională pentru Calificări.

Iar mai apoi aceste calificări trebuie să aibă în spate standarde ocupaţionale gestionate de către Ministerul Muncii.

Aş vrea să vă spun că în prezent – nu ştiu dacă e bine să spun, dar spun – nu există standarde ocupaţionale pentru specialist în securitate cibernetică, nu există pentru designer suprafeţe haptice, tactile, nu există specialist în protecţia identităţii virtuale, nu există standarde ocupaţionale pentru toate aceste lucruri, standarde ocupaţionale care trebuie dezvoltate împreună cu dumneavoastră (angajatorii, n.r.).

Există însă – îmi place să cred că nu pentru mult timp de acum încolo – ocupaţia de aburitor. Sună amuzant, dar e acea meserie prin care lemnul era umidificat. Există developator peliculă film. Mai greu (de găsit în prezent, n.r.). Sau tipograf clasic – iarăşi, mai greu. Iar implicarea angajatorilor eu o văd în toate aceste trei etape, şi la oferta sistemului de educaţie, şi la calificări şi la standarde ocupaţionale”, a afirmat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educaţiei a mai apreciat că programa şcolară trebuie să fie adaptată nevoilor angajatorilor.

„Sistemul de educaţie ar trebui să aibă mecanisme de monitorizare a nevoilor angajatorilor, de anticipare, împreună cu angajatorii, a acestor nevoi de formare. O dată ce ai identificat, într-un parteneriat cu angajatorul, aceste nevoie de formare, într-un mod corect, al doilea lucru care trebuie să fie făcut este acela al curriculum-ului. Deci pentru acele nevoi de formare, să vii să răspunzi prin programe de formare. Aceste programe de formare trebuie să fie adaptate. Curriculum-ul, la decizia şcolii, trebuie să constituie un procent mai mare din numărul total de ore. Curriculum-ul, la decizia şcolii, ţinând seama de specificul zonei, se poate adapta mai uşor, poate fi mai flexibil în raport cu nevoile angajatorilor”, a precizat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educaţiei a susţinut că profesorii trebuie să devină facilitatori ai învăţării, în contextul exploziei surselor de informare.

„Cu siguranţă, având în vedere explozia surselor de informare profesorul ar trebui să devină din ce în ce mai mult un facilitator al învăţării, pentru că tinerii ar trebui să fie îndrumaţi în şcoală către sursele de informare pe care oricum le accesează, măcar să fie direcţionaţi într-o modalitate bine structurată care să vizeze în final achiziţionarea acelor competenţe care trebuie să genereze calificări, calificări în spatele cărora trebuie să stea nişte standarde ocupaţionale”, a menţionat Sorin Cîmpeanu.

sursă: Agerpres