Ministrul Transporturilor: România a pierdut 2,3 miliarde de euro pentru construcţia de drumuri

„Până în 2020 avem un necesar în portofoliu de proiecte de 21 de miliarde de euro; în prezent, din fonduri structurale şi din echivalentul contribuţiei la bugetul de stat avem un minus de 8 miliarde. Practic, ca urmare a acestei analize a cauzelor care au dus la neîndeplinire, s-a născut planul nostru sectorial, al Ministerului Transporturilor, care e parte a programului de guvernare actual. Ne-am asumat o reorganizare a Ministerului pentru a fi într-o măsură mai mare pregătit să preia proiectele şi să le implementeze într-un ritm mai rapid, pentru a dezvolta infrastructura ţării. În acest sens, deja s-a preluat un organism intermediar care va permite să gestionăm mai bine fondurile europene. Suntem pe ultima sută de metri cu hotărârea de Guvern care va statua această formă de organizare. Ne-am asumat un protofoliu de proiecte prioritare – evident că noi avem câteva sute în portofoliu, dar am ţinut să scoatem în faţă proiectele importante, pentru că pe ele ne vom concetra. Sunt proiecte importante pentru infrastructura României”, a completat el.

În plus, Costescu a anunţat că pentru anumite proiecte se va mări viteza de implementare, astfel că, spre exemplu, termenul din anul 2023 pentru Piteşti-Sibiu a fost „redus” la anul 2021.

„E vorba de proiecte care se aflau deja în derulare – precum autostrada Transilvania, Lugoj-Deva, autostrada Sebeş-Turda, unde se va mări viteza de implementare. Avem proiecte care erau blocate din diverse motive – aici vorbesc de cazul Orăştie-Sibiu, chiar şi de autostrada Piteşti-Sibiu – pe care le vom debloca. Am găsit măsuri concrete. De exemplu, termenul din 2023 pentru Piteşti-Sibiu l-am redus la 2021 pentru toată autostradata, existând şansa ca tronsoanele de capăt să fie gata chiar mai devreme cu un an, în 2020, ceea ce ar permite conectarea lor cu drumuri naţionale care deservesc, de exemplu zona Vâlcea”, a precizat ministrul.

„Sunt proiecte şi care acum încep, cum este cazul traseul coridorului 9, care pleacă din Ploieşti şi se duce până în Paşcani, cum este aripa est a autostrăzii Montana, de la Ungheni prin Iaşi, spre Târgu Mureş, cu oprire la Târgu Neamţ. În afară de acest portofoliu, ne-am asumat – şi este foarte important, pentru că discuţia de azi practic pe asta s-a axat – cum reuşim să mărim capacitatea de implementare a companiilor pentru a le face capabile să producă mai repede aceste tronsoane de autostradă şi tronsoane de cale ferată de care avem nevoie. Am punctat câteva lucruri: o dată prin creşterea capacităţii tehnice – prima oară după mulţi ani, aceste companii vor avea propriile departamente de proiectare, care le vor da o independenţă de piaţă şi le vor permite să sară nişte etape de licitaţie, ne vor permite să avem termene mai scurte. Este vorba de întărirea forţei de urmărire la nivelul şantierelor. Vom avea specialişti locali şi, de asemenea, o nouă metodă de monitorizare de la nivelul Ministerului, care ne va permite să reacţionăm rapid, să nu se mai întâmple ca în trecut, la apariţia de probleme să rămână pe şantiere decizia plutind pentru o săptămână sau două”, a mai declarat ministrul Transporturilor, Dan Marian Costescu.

sursa: realitatea.net