De ce Paștele ortodox se sărbătorește la date diferite față de cel catolic. Când pică Paștele în 2023, 2024 și 2025

Paștele ortodox se sărbătorește, de regulă, la date diferite față de cel catolic. Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an. 

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi.

Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Vezi: URĂRI DE PAŞTE 2023 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paştelui eliberarea din sclavie şi plecarea din Egipt.

La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paştelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii.

Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic şi a şaptea lună (a opta în anii bisecţi) a anului secular.

Numele de „nisan” este de origine asiro-babiloniană şi înseamnă „luna fericirii”.

Această dată era dependentă de ciclul lunar (anul de 13 luni), şi nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent.

Aşa încât data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în „duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primăvară”.

Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante.

Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană sărbătoreau Paştele la aceeaşi dată. După Marea Schismă din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două – cea Apuseană sub autoritatea papei şi cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.

Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian.

Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile.

Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian.

Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere.

Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Însă, Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Paştele după cel iulian.

Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniană sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Paştele după calendarul gregorian.

Astfel, deşi este cea mai importantă sărbătoare creştină, Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi se va mai întâmpla în 2017).

Paştele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie, potrivit Agerpres.

Câte zile libere avem de Paște

Românii au liber în prima și în a doua zi de Paște, iar începând din anul 2018, și Vinerea Marea este zi liberă.

• 22 aprilie 2022 – Vinerea mare – zi liberă sărbătorită vineri;
• 24 aprilie 2022 – Paște Ortodox – zi liberă sărbătorită duminică;
• 25 aprilie 2022– A doua zi de Paște Ortodox – zi liberă sărbătorită luni;

Când pică Paştele Ortodox în anii 2023, 2024, 2025

• Paște 2023 – 16 aprilie
• Paște 2024 – 5 mai
• Paște 2025 – 20 aprilie
• Paște 2026 – 12 aprilie
• Paște 2027 – 2 mai
• Paște 2028 – 16 aprilie
• Paște 2029 – 8 aprilie
• Paște 2030 – 28 aprilie

Când pică Paştele Catolic între anii 2022, 2023, 2024, 2025

• Paște 2022 – 17 aprilie
• Paște 2023 – 9 aprilie
• Paște 2024 – 31 martie
• Paște 2025 – 20 aprilie
• Paște 2026 – 12 aprilie
• Paște 2027 – 2 mai
• Paște 2028 – 16 aprilie
• Paște 2029 – 8 aprilie
• Paște 2030 – 28 aprilie

Zile libere în anul 2022

În România există 15 zile libere ocazionate de sărbătorile legale. În 2022, multe dintre acestea pică în weekend, astfel încât nu pot fi considerate cu adevărat zile libere pentru români.

Primele 2 zile ale anului, respectiv 1 și 2 ianuarie pică în 2022, în weekend. Totuși, trei weekenduri de anul viitor vor fi mai lungi, adică vor avea 3 zile.

Asta datorită faptului că aceste sărbători pică fie lunea, fie vinerea.

Pe lângă cele 3 weekenduri lungi, mai sunt și alte weekenduri prelungite: cele de Paște și Rusalii, unde avem Vinerea Mare este liberă, la fel ca și lunea de după Paște și Rusalii.

În plus, mai există posibilitatea unei punți, așa cum a fost cazul și în acest an, de 1 Decembrie. AStfel, în 2022, de Sfântul Andrei și 1 Decembrie, va exista aceași posibilitate, puntea fiind făcută cu ziua de vineri.

La Parlament a fost depus un proiect de lege pentru acordarea unei noi zi libere pentru angajați. Aceasta prevede că salariații cu drept de vot să poată primi la cerere, “o zi liberă plătită pentru fiecare tip de alegeri la care își exprimă votul, indiferent că este vorba de alegeri locale, alegeri parlamentare, alegeri europarlamentare sau alegeri prezidențiale”.

Costurile în legătură cu ziua liberă ar urma să fie suportate de către angajatori.

Sărbătorile legale din 2022:

• 1 și 2 ianuarie (Anul Nou) – sâmbătă și duminică
• 24 ianuarie (Ziua Unirii) – luni – minivacanță de 3 zile
• 22 aprilie (Vinerea Mare) – vineri
• 24 și 25 aprilie (Paștele) – duminică și luni, ca în fiecare an (în total 4 zile)
• 1 mai (Ziua Muncii) – duminică
• 1 iunie (Ziua Copilului) – miercuri;
• 12 și 13 iunie (Rusaliile) – duminică și luni, ca în fiecare an
• 15 august (Adormirea Maicii Domnului) – luni – minivacanță de 3 zile
• 30 noiembrie (Sfântul Andrei) – miercuri
• 1 decembrie (Ziua Națională) – joi – posibilitate de 5 zile libere cu punte de o zi liberă (vinerea), dacă aprobă Guvernul
• 25 și 26 decembrie (Crăciunul) – duminică și luni – minivacanță de 3 zile

România are mai puține zile libere comparativ cu alte state din UE

• Spania – 38 de zile
• Elveția – 26 de zile
• Albania- 21 de zile
• Bosnia și Herțegovina – 21 de zile
• Germania -18 zile
• Kosovo – 17 zile
• Cipru -16 zile
• Malta -14 zile
• Suedia -13 zile
• Italia -12 zile
• Belgia -10 zile
• Rusia – 17 zile
• Marea Britanie – 16 zile
• Serbia – 10 zile
• Bulgaria – 14 zile

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News