Mircea Hava: Nivelul scăzut de colectare a TVA în România poate duce la amânarea sau pierderea unor proiecte de dezvoltare

Acum câteva zile, Comisia Europeană a publicat un raport din care reiese că statele membre ale UE au înregistrat, în 2019, o pierdere de circa 134 de miliarde de euro în venituri, din taxa pe valoarea adăugată.

Experții spun că principalele cauze sunt: frauda și evaziunea, practicile de evitare și optimizare a TVA, falimenteși insolvențe financiare, dar și erori de calcul sau administrative. Din păcate, datele la nivel european ne arată că România este, și la acest capitol, pe primul loc din coada clasamentului.

Țara noastră a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național, cu o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA, urmată de Grecia (25,8 %) și Lituania (23,5 %). Cele mai mici deficite au fost înregistrate în Croația (1,0 %), Suedia (1,4 %) și Cipru (2,7 %).

TVA – resursă de bază pentru obligațiile de plată ale Guvernului

Trebuie spus că TVA reprezintă și o resursă de bază pentru obligațiile de plată ale guvernului, astfel că se impune îmbunătățirea colectării acestor bani cu care, în mare măsură, se pot  finanța investiții promise și asumate. Așa se asigură contribuția României la bugetul Uniunii Europene sau partea de cofinanțare din sectoare de investiții finanțate cu bani europeni.

Un procent scăzut de colectare a TVA poate duce la amânarea sau pierderea unor proiecte de dezvoltare

Indiscutabil, un procent scăzut de colectare a TVA poate duce în derivă sau amâna, chiar pierde, multe dintre proiectele de dezvoltare la nivelul administrațiilor publice locale sau județene. Vestitele cote defalcate din TVA, sau impozit, sunt, practic, banii cu care lucrează primăriile. O slabă colectare se resimte la toate capitolele de investiții, iar sensul dezvoltării se schimbă spre bătut pasul pe loc. Chiar dacă situația s-a îmbunătățit în ultimii ani, e greu de sperat că într-o perioadă scurtă vom putea implementa măsuri care să reducă cu adevărat acest deficit.

Cum acționăm

Problema care se pune este cum acționăm. În opinia mea, cea mai mare greșeală ar fi aceea de a porni o prigoană asupra companiilor, inclusiv a bunilor platnici sau să creștem această taxă. Deși este clar că, azi, baza de impozitare și aplicare este mică – un exemplu ar fi decontarea multor cheltuieli, iar prin asta reducerea TVA de plată, ar fi imposibil ca acest fenomen să fie corectat doar de inspectorii fiscali. Sunt prea puțini iar soluția nu este să se angajeze mai mulți.

O abordare o reprezintă întărirea mecanismului de prevenire a fraudelor prin sisteme informatice interconectate. Pornind de la introducerea facturilor și până la butonul de alarmă ce s-ar aprinde în cazul unor tentative evidente de fraudă. Conectarea caselor de marcat, centralizat, la ANAF, e un prim exemplu. Să nu uităm că în economii dezvoltate, ca cea a Germaniei de exemplu, marii contribuabili au atașat un inspector fiscal care poate monitoriza în timp real fluxul tranzacțiilor financiare.

La fel de bine s-ar putea corecta și o altă realitate economică ce creează o dublă măsură: achizițiile intracomunitare ce anulează o bună parte din TVA de colectat. De foarte multe ori marfa nu pleacă din țara de unde s-a declanșat achiziția. Lucru care nu e tocmai normal, la deducerea TVA.

CE: pierderile de venituri din TVA – impact negativ

Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că pierderile de venituri din TVA au un impact extrem de negativ asupra cheltuielilor pe care administrațiile publice le alocă bunurilor și serviciilor publice de care depindem cu toții, cum ar fi școlile, spitalele și transporturile. Exact domeniile în care România a fost și este pe un podium negativ, dacă vreți, al Europei.

Așadar avem nevoie, cât mai repede cu putință, de o politică fiscală coerentă, o simplificare a legislației și de o colectare eficientă a banilor care trebuie să meargă în visteria statului.

Mircea Hava – eurodeputat PNL

Membru al PPE