Modernizarea „Transalpina”, atacată dur într-un raport al Curții de Conturi : „A fost neprioritară și coordonată defectuos”

Curtea de Conturi a prezentat un raport dur cu privire la activitatea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) pe componenta drumurilor naționale în perioada 2008 – martie 2012. În raport se evidenţiază, ca exemplu de management defectuos, modernizarea drumului „Transalpina”, cu peste 370 de milioane de euro, ca fiind neprioritară și coordonată deficitar, având în vedere că la finele anului 2011 circa 98% din drumurile naționale aveau termenul de finalizare a lucrărilor depășit.

„Nu au existat suficiente elemente credibile, reale și fundamentate care să justifice demararea obiectivului de investiții, modernizarea DN 67C, Transalpina, iar, după ce opțiunea a fost făcută, derularea investiției a cumulat în practică, în mod inexplicabil, aproape toate tipurile de vulnerabilități, disfuncționalități și deficiente constate de audit în activitatea specifică a companiei”, se arată în raport.

De asemenea, se consideră că drumul „Transalpina” nu se regăsește printre obiectivele naționale prioritare și că „necesitatea proiectului de investiții nu a fost în mod real fundamentată, din punctul de vedere al importanței, al economicității, eficienței și eficacității activității și a utilizării fondurilor publice, având în vedere ca CNADNR nu a efectuat și nu deține o fundamentare formalizată, bazată pe date, analize comparative și studii de impact credibile”.

Principalele argumente prin care s-a încercat justificarea demarării proiectului sunt cele inserate, la modul general, în studiul de fezabilitate, referitoare la: îmbunătățirea condițiilor de trafic și creșterea vitezei de deplasare; amplificarea turismului montan și de agrement în zonele de interes turistic aflate în dezvoltare (stațiunea Rânca, Lacul Oașa, lacurile glaciale Galbenul și Petriman, localitatea Șugag din județul Alba); facilitarea unor viitoare proiecte cu impact major asupra dezvoltării locale, atragerea investitorilor, sprijinirea creării de microîntreprinderi etc.

Argumentele invocate nu s-au bazat pe date, analize și studii comparative cu privire la costurile semnificative ale investiției, de circa 400 milioane euro – printre cele mai mari de până atunci, cu excepția autostrăzii „Transilvania”. Acesta se mai referă la existența unor variante alternative, pentru traversarea Carpaților Meridionali, relativ apropiate și viabile în timpul iernii (Valea Jiului și Valea Oltului), perioada anuală limitată, aproximativ 6-7 luni, în care poate fi utilizat întregul traseu, ca urmare a căderilor de zapadă și a condițiilor meteorologice aspre și parcurgerea unor arii protejate și a unor rezervații naturale aflate în zona traseului.

Având în vedere numărul semnificativ, la nivel naţional, al obiectivelor de investiţii, DN si autostrăzi, neîncepute sau începute și nefinalizate din cauza finanțării insuficiente, este dat exemplul DN 7C „Transfăgărășan”: „traseu care nu poate fi utilizat în întregime iarna, fiind închis anual în perioada 1 noiembrie – 30 iunie, în zona de creastă (aproximativ 30 km, între Piscu Negru, Cabana Capra și Cabana Bâlea Cascadă), ca urmare a căderilor masive de zăpadă și a producerii avalanșelor”, cu cheltuieli semnificative pentru întreținere și reparații, traseu utilizat în special pentru traficul ușor, relativ redus.

Mai mult, raportul consemnează că „managementul CNADNR nu s-a preocupat și nici nu s-a implicat îndeajuns pentru atribuirea și pentru gestionarea performantă a contractului de proiectare și execuție lucrări, a avut o conduita neclară, uneori duplicitară, concretizată în decizii ineficiente pentru companie și cel puțin discutabile prin inconsecvența, incoerența și dezinteres”.

Sursa: hotnews.ro