Modificare Cod Penal 2025: Procurorul general cere clarificarea infracțiunii de conducere sub influența substanțelor psihoactive

Modificare Cod Penal 2025: Procurorul general cere clarificarea infracțiunii de conducere sub influența substanțelor psihoactive, după o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție. El vrea ca sintagma „persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive” să fie înlocuită cu „depistată cu substanțe psihoactive în sânge”. Rolul medicilor legiști va deveni foarte important. 

Procurorul general Alex Florența solicită modificarea de urgență a Codului Penal pentru clarificarea infracțiunii de conducere sub influența substanțelor psihoactive.

Solicitarea vine după decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în această privință, transmite G4Media, care a discutat cu acesta.

Ce solicită procurorul general

Procurorul general Alex Florența a solicitat de urgență o inițiativă legislativă pentru modificarea articolului 336 din Codul Penal, astfel încât sintagma „persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive” să fie înlocuită cu „depistată cu substanțe psihoactive în sânge”.

Propunerea vine în urma unei decizii recente a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a stabilit că simpla prezență a substanțelor psihoactive în sânge nu este suficientă pentru a constitui infracțiune, fiind necesar să se demonstreze și afectarea capacității de a conduce.

Modificare Cod Penal 2025: Decizia ÎCCJ, impact major

Decizia ÎCCJ, obligatorie și definitivă, prevede că pentru a se constata infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive este necesar să existe două condiții:

• să se demonstreze atât prezența substanței în sânge,
• substanța a afectat capacitatea șoferului de a conduce.

Procurorul general a avertizat că această hotărâre poate duce la tergiversarea anchetelor penale cu 1-2 ani, din cauza timpului necesar realizării expertizelor.

„În acest interval de timp, șoferul depistat cu substanțe psiho-active în sânge va putea continua să conducă până la finalizarea expertizei, ceea ce reprezintă un pericol pentru siguranța rutieră”, a explicat Florența.

„Sub avalanşa unor astfel de solicitări de expertize e posibil ca o expertiză de acest tip să dureze între 1 şi 2 ani de zile.

În acest interval de timp, acel şofer care a fost depistat, i s-au stabilit pe baza unor probe legale în sânge o anumită concentraţie a acestor substanţe psihoactive, va trebui lăsat în continuare să conducă până când o astfel de expertiză va fi făcută şi va atesta că, da, a avut sau nu aptitudinea de a-i afecta abilităţile de şofer şi, implicit, reprezintă infracţiune”, a explicat Florența, potrivit G4Media.

El a mai spus că modificarea Codului Penal ar elimina dezbaterile juridice privind influența substanțelor asupra capacității de a conduce și ar spori siguranța pe șosele.

Amânări de procese și potențial de corupție

G4Media a analizat ce efecte produce decizia privind necesitatea expertizelor.

Înalta Curte nu a stabilit un prag minim pentru incriminare privind prezența drogurilor în sânge, însă decizia stabilește efectuarea unor expertize care să stabilească dacă un șofer în cazul căruia au fost depistate substanțe psihoactive în organism a avut sau nu capacitatea de condus afectată.

Acest lucru va duce cel puțin la amânări în procese, potrivit juriștilor consultați de G4Media.

Este vorba inclusiv de cazuri amplu mediatizate, precum procesul lui Vlad Pascu.

Surse oficiale de la vârful magistraturii atrag atenția că expertizele obligatorii în toate dosarele de conducere sub influența substanțelor psihoactive vor avea drept consecințe costuri mai mari și tergiversări în instrumentarea și judecarea unor astfel de dosare.

În plus, presupune un risc de corupție în rândul medicilor legiști care vor efectua aceste expertize pentru că șoferii vor fi tentați să apeleze la corupție pentru a obține expertize favorabile, au explicat sursele oficiale.