Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Modificări importante la Codul fiscal, publicate în Monitorul Oficial. Noi reguli la impozitarea persoanelor fizice și firmelor


Publicat

Mai multe modificări importante aduse Codului Fiscal prin Ordonanță de Guvern  au fost publicate în Monitorul Oficial.

Actul normativ include noi prevederi la impozitul pe profit, impozitarea persoanelor fizice, a persoanelor care închiriază camere de locuit, prevederi privind plata TVA în tranzacțiile din spațiul UE.

Actul normativ analizat aduce modificări importante Codului fiscal și modifică punctual prevederi aplicabile în următoarele proceduri fiscale:

  • Prevederi privind impozitul pe profit;
  • Prevederi privind impozitul pe venitul persoanei fizice;
  • Prevederi privind asigurările sociale;
  • Prevederi privind impozitul datorat de nerezidenți în România;
  • Prevederi privind TVA;
  • Prevederi privind taxele locale.

Legestart.ro a analizat principalele modificări din ordonanța publicată în Monitorul Oficial precizând totodată că au identificat o posibilă eroare de tehnoredactare  referitor la intrarea în vigoare a prevederilor OG. ”procedurile intră în vigoare treptat, unele începând cu trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial, unele de la data de 1 noiembrie 2021, iar altele de la 1 ianuarie 2021”

Scurtă analiză a prevederilor din Ordonanța de Guvern

Impozit pe dividende pentru o firmă străină condusă din România

O societate străină la care conducerea efectivă se realizează de pe teritoriul României are obligația să plătească impozit pe profit în România. Data de la care trebuie achitat acest impozit este data înregistrării la organul fiscal;

Veniturile din dividende încasate de o societate din România plătitoare de impozit pe profit de la o altă societate dintr-un stat membru sunt venituri neimpozabile dacă societatea din România deține mai mult de 10% din capitalul social al societății ce plătește dividendele.

O condiție suplimentară este ca societatea din celălalt stat membru să fie plătitoare de impozit pe profit.

Modificarea constă în faptul că se consideră în continuare venituri neimpozabile și situația în care societatea din celălalt stat membru plătește o altă categorie de impozit ce se substituie impozitului pe profit;

Cheltuiala deductibilă cu deprecierea creanțelor asupra clienților

Începând cu 1 ianuarie 2022 se majorează de la 30% la 50% cheltuiala deductibilă cu deprecierea creanțelor asupra clienților/debitorilor ce nu sunt încasate la scadență.

Se păstrează aceleași condiții pentru exercitarea deducerii, respectiv au trecut mai mult de 270 de zile de la scadență, creanțele nu sunt între entități afiliate, creanțele nu sunt garantate;

Transfer transfrontalier- impozit pe profit

În cazul unui transfer transfrontalier de active, contribuabilul din România datorează impozit pe profit. Există mai multe proceduri fiscale de determinare a impozitului pe profit. C

ontribuabilul are dreptul la eșalonarea obligației la plată a impozitului pe profit într-o perioadă de 5 ani.

Noutatea constă în faptul că acordarea acestei facilități este condiționată de constituirea unei garanții dacă există un risc real și demonstrabil de nerecuperare a creanței.

Se prezumă, prin efectul legii, că există acest risc real dacă contribuabilul aflat în această situație înregistrează datorii bugetare restante cu o depășire a scadenței mai mari de 90 de zile, iar valoarea totală depășește 20.000 lei;

Acei contribuabili plătitori de impozit pe profit ce efectuează plăți anticipate egale, fie prin efectul legii sau fie prin opțiune, când efectuează plățile anticipate egale din exercițiul următor și au beneficiat de reducerea de impozit pentru achiziția de case de marcat fiscale sau pentru creșterea/menținerea capitalurilor proprii, când efectuează în acest nou exercițiu plățile de impozit pe profit nu vor ține cont de reducerile de impozit amintite;

Veniturile realizate de persoane fizice din cedarea bunurilor

Se reiterează faptul că veniturile realizate de persoane fizice din cedarea bunurilor mobile și unele sortimente de bunuri imobile sunt venituri neimpozabile.

Fac excepție și se supun impozitului pe venit venitul din transferul proprietății imobiliare din patrimoniul personal, veniturile/câștigurile din transferul titlurilor de valoare și veniturile din venituri/câștiguri din aur pentru investiții.

Modificarea este o corecție a sintagmei „aur de investiții” anterior utilizându-se sintagma „aur financiar”;

Se reiterează faptul că o persoană fizică ce obține venituri din cedarea folosinței bunurilor poate să opteze pentru determinarea impozitului în sistem real (nu se va ține cont de cota de cheltuieli forfetare de 40%, ci de veniturile și cheltuielile efective).

În cazul în care contribuabilul decide acest fapt, sistemul real este obligatoriu de aplicat minim doi ani fiscali consecutivi și se prezumă continuarea acestei proceduri de impozitare dacă contribuabilul nu depune declarație unică prin care să modifice sistemul de impozitare până la data de 25 mai din anul următor celui în care s-a încheiat perioada de doi ani;

Venituri din închirierea în scop turistic a camerelor din locuințe personale

Ca și regulă generală, persoanele fizice ce realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor din locuințe personale plătesc impozit pe venit prin procedura tranșelor de venit.

Dacă într-un an fiscal un contribuabil a obținut venituri din închirierea unui număr mai mare de 5 camere (indiferent de numărul de locuințe deținute), începând cu anul următor acest contribuabil datorează și plătește impozit pe venit calculat în sistem real.

Modificarea constă în faptul că se clarifică situația fiscală a contribuabilului în sensul că începând cu exercițiul fiscal următor din anul fiscal următor impozitul se determină în sistem real, această persoană fizică va conduce contabilitate și va completa registrul de evidență fiscală;

Impozit pentru venituri din dividende

Veniturile din dividende încasate de persoane fizice se impozitează prin stopaj la sursă cu procentul de 5%. Impozitul trebuie achitat până pe data de 25 a lunii următoare.

Se reiterează faptul că dacă dividendele au fost distribuite, dar nu au fost plătite până la sfârșitul anului, impozitul pe dividend trebuie achitat până pe data de 25 ianuarie din anul următor;

La determinarea impozitului pe venit, legiuitorul reglementează chiar în conținutul Codului fiscal reducerea impozitului pe venit cu costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale.

Această reducere de impozit se evidențiază în declarația unică depusă de contribuabil;

În cazul în care o societate plătitoare de impozit pe profit în România plătește dividende către o altă societate înmatriculată în Comunitatea Europeană se beneficiază de scutire la impozitul pe venitul datorat de nerezidenți dacă societatea din celălalt stat membru deține mai mult de 10% din capitalul social din România, iar societatea beneficiară a dividendului este plătitoare de impozit pe profit.

Modificarea adusă de prezenta ordonanță constă în faptul că se beneficiază de scutire de impozit pe dividend și în situația în care societatea beneficiară a dividendului plătește un impozit care substituie impozitul pe profit. S

e extinde scutirea la impozitul pe dividend respectând aceleași condiții pentru plățile de dividende către societăți din Islanda, Regatul Norvegiei, Principatul Liechtenstein;

Reglementări la TVA pentru utilizarea mecanismului One Stop Shop

Din punctul de vedere al TVA, se reglementează situația prin care societățile neînregistrate în scopuri de TVA pot utiliza mecanismul One Stop Shop privind livrările la distanță către beneficiari persoane neimpozabile din alte state membre.

Anterior, această posibilitate au avut-o doar persoanele înregistrate în scopuri de TVA;

Se modifică situațiile în care trebuie solicitat codul special de TVA pentru achiziții/livrări și achiziții servicii/prestări servicii intracomunitare – art. 317 din Codul fiscal.

Pe lângă situațiile deja reglementate se extinde posibilitatea utilizării codului special de TVA pentru societățile neutilizate în scopuri de TVA ce optează pentru sistemul simplificat al vânzărilor de bunuri la distanță;

Se reglementează mai multe scutiri de TVA, cum ar fi livrările de bunuri și prestările de servicii către Comisia Europeană sau către organisme înființate de Uniunea Europeană în scopul combaterii pandemiei de COVID.

Sunt scutite de TVA importurile efectuate de Comisia Europeană sau de un organism înființat de Uniunea Europeană când importurile sunt efectuate în România în scopul combaterii pandemiei de COVID.

Impozite datorate bugetului local

Actul normativ mai aduce destul de multe modificări punctuale și în categoria de impozite datorate bugetului local.

Aici amintim că sunt acordate noi categorii de scutire la plata taxelor locale pentru persoane ce au avut un rol deosebit în funcționarea statului român, cum ar fi persoane ce au participat la misiuni militare în diverse teatre de operațiuni militare, persoane persecutate politic, etc.

Consiliile locale au dreptul să extindă scutiri sau reduceri privind impozitul pe mijloacele de transport, pentru utilaje agricole sau pentru unele categorii de persoane fizice.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Dan Motreanu despre congresul PNL de sâmbătă: ”Este un congres ratat”, ”Ce înseamnă echipa câștigătoare? Pe cine au învins?”

Publicat

p

Preşedintele PNL Giurgiu, Dan Motreanu, a anunţat vineri că nu va candida pentru nicio funcţie la Congresul PNL, menţionând că este un „congres ratat” şi că nu este normal ca în conducerea naţională a PNL să fie oameni care nu au fost confirmaţi de votul cetăţenilor în propriile judeţe, relatează Agerpres.

„Ce înseamnă „echipa câştigătoare” atunci? Pe cine au învins?”, a afirmat Motreanu, vicepreşedinte PNL, adăugând că acest congres trebuia să pună în discuţie două teme mari: reforma internă şi găsirea de soluţii de guvernare, notează DCnews.ro

Motreanu: Nu candidez pentru nicio funcţie la acest congres al PNL

„Nu candidez pentru nicio funcţie la acest congres al PNL, deşi organizaţia pe care o conduc, PNL Giurgiu, a obţinut cel mai bun rezultat la alegerile parlamentare din 2020 – 47%, aproape dublul mediei naţionale.

Este şi cazul colegului meu, Ilie Bolojan, care conduce cea mai puternică organizaţie PNL şi este un model pentru administraţia publică românească. Performanţa, rezultatele, leadership-ul nu sunt confirmate de funcţii, ci funcţiile ar trebui să le aibă la bază şi să vină firesc ca urmare a îndeplinirii acestora. Bunul simţ ne cere asta. Asta este regula în orice organizaţie, nu doar în politică.

Sunt liberal de 30 de ani şi voi fi aici şi peste un an, şi peste doi, şi peste zece, alături de PNL, în bătăliile PNL, cu rezultate doar pentru PNL, cu sau fără funcţii. Am câştigat toate bătăliile electorale pe care le-am dus pentru PNL şi tot aici voi fi, indiferent de funcţiile trecătoare”, a scris Motreanu pe Facebook.

El a menţionat că, la alegerile parlamentare, PNL a ieşit pe primul loc în doar 12 judeţe şi, cu siguranţă, ar fi obţinut un rezultat mai bun „dacă unii colegi s-ar fi implicat cu aceeaşi pasiune, cum au făcut-o în lupta pentru funcţii în partid”.

„Nu este normal să avem în conducerea naţională a PNL oameni care nu au fost confirmaţi de votul cetăţenilor în propriile judeţe. Cum nu este normal ca vicepreşedintele regional să nu provină din prima sau a doua dintre cele mai performante filiale ale regiunii. Ce model poate reprezenta pentru celelalte organizaţii, altul decât al eşecului şi al „combinagiilor”?! Ce înseamnă „echipa câştigătoare” atunci? Pe cine au învins? Câştigă în disputa cu colegii lor mai buni din filiale precum Giurgiu, considerat fief roşu, sau câştigători consacraţi în numeroase bătălii precum Caraş-Severin sau Bihor?! Se clamează democraţia şi meritocraţia şi nu le practicăm în propriul partid?”, a mai scris Motreanu.

„De la fostul PDL am luat vasalitatea faţă de șeful partidului”

Dan Motreanu a susţinut că în urma fuziunii PNL cu PDL s-a luat „ce este mai rău de la cele două partide”.

„De la fostul PDL am luat vasalitatea faţă de şef/preşedintele partidului, faptul că i se permite orice, chiar şi când acesta ia decizii controversate, lipsa spiritului critic, punerea la îndoială şi dezbaterea unor decizii, caracteristica „politicii de gaşcă” – toate atât de străine de spiritul PNL şi de cel al unei organizaţii democratice. Un partid în care loialitatea se manifestă faţă de persoană şi din ce în ce mai puţin faţă de principii, valori, reguli şi care se plasează departe de electorat nu este pe un drum bun!

De la vechiul PNL am luat lipsa de apreciere a performanţei electorale, mentalitatea de partid balama, lipsa evaluării rezultatelor filialelor mulţumite să fie în planul doi. Unii şefi de filiale cred sincer că „dacă nu curge pică” şi nu îi deranjează dacă pierdem alegători, ei speră că şeful îi va pune pe primul loc în judeţul lor, chiar dacă suntem „mai mici”, a adăugat Motreanu.

„Este un congres ratat”

În opinia lui Motreanu, Congresul PNL este „ratat”.

„Acest congres trebuia să pună în discuţie două teme mari: reforma internă şi găsirea de soluţii de guvernare. Este un congres ratat. Aveam nevoie să analizăm scăderea din sondajele de opinie, problemele reale de guvernare, reformele mult aşteptate, creşterea preţurilor în energie şi efectele acesteia, măsurile rapide pentru oameni şi mediul de afaceri. Ar trebui să ne îngrijoreze reacţia întârziată în gestionarea valului IV sau promovările controversate”, a adăugat liderul PNL Giurgiu.

El a punctat că timpul irosit în campania internă pentru congres va crea dificultăţi în procesul de elaborare de soluţii pentru România.

„Ceea ce nu s-a înţeles de către liderii partidului este că PNL nu îşi mai permite să rămână în paradigma actuală, „că lucrurile pot merge la fel”, iar timpul irosit acum, în campania internă pentru congres, va crea dificultăţi şi mai mari în procesul de elaborare şi comunicare de soluţii pentru România. În lipsa unei oferte moderne de politici publice, de funcţionare instituţională internă bazată pe performanţă, loialitate şi meritocraţie, generaţiile noi, cetăţenii activi care se raportează la alte referinţe îşi vor modifica opţiunile şi se vor îndepărta de PNL”, a mai afirmat Motreanu.

„Asta ar fi o pată mare pe obrazul PNL”

Dan Motreanu a transmis că speră ca viitoarea conducere care se va alege nu va include oameni cu probleme penale sau controversaţi.

„Luni, 27 septembrie, acest congres se va încheia. Ce rămâne în urma acestuia? Rămâne măcar speranţa că PNL este o opţiune a unui alt mod de a face politică? Oferă PNL certitudine sau măcar speranţă mai multă decât până acum că lucrurile se vor schimba în bine? Şi încă ceva…

Din 2014, PNL a făcut progrese importante pentru a se reforma şi pentru a atinge aşteptările cetăţenilor, prin decizii grele, uneori dureroase.

Am primit încrederea oamenilor pentru asta. Trebuie să continuăm acest parcurs, nu trebuie să renunţăm la el, iar mâine şi duminică trebuie să dovedim asta. Un exemplu ar fi faptul PNL avea o regulă a pasului în spate din partea celor cu probleme penale. De aceea sper ca viitoarea conducere care se va alege mâine nu va include oameni cu probleme de acest gen sau controversaţi.

Asta ar fi o pată mare pe obrazul PNL şi, mai ales, pe al preşedintelui Iohannis, a cărui părere pe acest subiect o ştim clar şi răspicat toţi liberalii!”, a subliniat Motreanu.

sursă: Dcnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Cele mai mari venituri, în sectorul IT, cu 92,4% peste media pe economie, anul trecut. Cât s-a câștigat în alte domenii

Publicat

Domeniul informaţii şi comunicaţii a consemnat cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare în anul 2020, acestea situându-se cu 92,4% peste media pe economie, în timp ce sectorul hoteluri şi restaurante a consemnat câştiguri salariale medii nete lunare cu 45,2% sub medie.

„Cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate în anul 2020, superioare mediei pe economie, s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: informaţii şi comunicaţii (+92,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65,2%), administraţie publică (+62,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+50,2%), industria extractivă (+41,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+28,8%), sănătate şi asistenţă socială (+24,4%), respectiv învăţământ (+11,1%)”, arată Institutul Naţional de Statistică.

Unde au fost venituri mai mici

Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în următoarele activităţi economice: hoteluri şi restaurante (-45,2%), alte activităţi de servicii (-37,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-25%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,6%), tranzacţii imobiliare (-21,5%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-18,9%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-17,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-14,3%), transport şi depozitare (-9,6%), respectiv construcţii (-4,7%).

Salariu mediu net: 3.217 lei, în creștere față de 2019

Potrivit datelor INS, câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale anul trecut a fost 5.213 lei, cu 7,4% mai mare faţă de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, în creştere cu 7,7% (+231 lei) comparativ cu anul precedent.

Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 5.409 lei/salariat, cu 6,2% mai mult comparativ cu anul precedent.

Pentru anul trecut, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 225% faţă de anul 1990, mai mare cu 10,7 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 94,7 puncte procentuale faţă de anul 2008.

Femeile au câștigat mai puțini bani decât bărbații

Salariaţii femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 1,2% mai puţin decât salariaţii bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 5179 lei (faţă de 5244 lei al salariaţilor bărbaţi). În expresie netă, salariaţii femei au câştigat cu 4,2%, respectiv cu 139 lei lunar mai puţin decât salariaţii bărbaţi (3144 lei câştigul salarial mediu net al salariaţilor femei faţă de 3283 lei al salariaţilor bărbaţi).

Salariaţilor bărbaţi le-au revenit câştiguri salariale medii nete lunare superioare salariaţilor femei în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 17%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (37,9%), informaţii şi comunicaţii (25,9%), alte activităţi de servicii (25,6%), industria prelucrătoare (25,2%) şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (17,2%).

Județele cu salarii mai mici față de media pe economie

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe.

Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Harghita (2483 lei, cu 22,8% mai puţin decât media pe economie), Bistriţa-Năsăud (2538 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2539 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (2561 lei, cu 20,4% mai puţin decât media pe economie), respectiv Covasna (2579 lei, cu 19,8% mai puţin decât media pe economie).

Cele mai mari venituri, în București și Cluj

La polul opus, cu cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucureşti (4408 lei, cu 37% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (3744 lei, cu 16,4% peste media pe economie), Timiş (3536 lei, cu 9,9% peste media pe economie), Ilfov (3348 lei, cu 4,1% peste media pe economie) şi Iaşi (3327 lei, cu 3,4% peste media pe economie).

Costul mediu lunar al forței de muncă a crescut în producția și furnizarea de energie

Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2020 a fost 5409 lei/salariat, cu 6,2% mai mare comparativ cu anul precedent.

Costul mediu lunar a crescut în majoritatea activităţilor economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creşteri s-au regăsit în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+10,2%), informaţii şi comunicaţii (+9,9%), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+8,5%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (+8,3%), sănătate şi asistenţă socială (+8%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+7,1%).

Scăderile costului mediu lunar faţă de anul precedent au fost determinate, în principal, de transferurile acordate de la bugetul statului către angajator, în vederea sprijinirii unităţilor economico-sociale în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, respectiv de transferurile de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenţi, şomeri), precizează INS.

Activităţile economice în care s-au înregistrat scăderi ale costului mediu lunar faţă de anul precedent au fost hoteluri şi restaurante (-10,2%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-1,8%), respectiv tranzacţii imobiliare (-1,4%).

„Spre deosebire de anii precedenţi, în anul 2020, în principal ca urmare a situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, ponderea transferurilor de la bugetul de stat în totalul cheltuielilor cu forţa de muncă (cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte) a fost 1,3%, dar cu variaţii importante pe activităţi economice. Astfel, cele mai ridicate ponderi s-au regăsit în activităţile de hoteluri şi restaurante (12,4%), urmate de activităţile de spectacole, culturale şi recreative (6,9%), alte activităţi de servicii (3,2%), industria prelucrătoare (2,5%), tranzacţiile imobiliare (1,7%) şi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1,5%).

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+89,3%), intermedieri financiare şi asigurări (+72,5%), industria extractivă (+63,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+53,3%), sănătate şi asistenţă socială (+44,2%), administraţie publică (+37,4%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+26,5%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-51,2%), alte activităţi de servicii (-37,6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-24,1%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-22,3%), construcţii (-21,7%), respectiv tranzacţii imobiliare (-20,4%).

Sectoarele cu mai puțini angajați

Numărul mediu al salariaţilor în anul 2020 a fost 5,032 milioane persoane, în scădere cu 132.700 persoane faţă de anul precedent. Comparativ cu anul precedent, scăderi semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-76.800 persoane), hoteluri şi restaurante (-17.400 persoane), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-16.100 persoane), transport şi depozitare (-13.800 persoane), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-7.100 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-4.700 persoane), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-4.500 persoane), respectiv în alte activităţi de servicii (-3.600 persoane).

La polul opus, creşteri ale numărului mediu al salariaţilor s-au consemnat în activităţile economice de construcţii (+11.500 persoane), sănătate şi asistenţă socială (+8.800 persoane), respectiv informaţii şi comunicaţii (+6.100 persoane).

Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2020 a fost 5,411 milioane persoane, mai mic cu 70.000 persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent. Efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (75,7%) şi a înregistrat o scădere cu 1,8% comparativ cu anul precedent.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: “PrimAGlam Studio”, prima alegere pentru frumusețe. Cum arată cel mai nou salon de beauty din Alba Iulia (P)

Publicat

O echipă profesionistă, aparatură de ultimă oră, o locație în mijlocul orașului, ușor de accesat și, nu în ultimul rând, o atmosferă excelentă sunt elementele-cheie care fac din PrimAGlam Studio noua destinație pentru femeile care doresc să fie răsfățate într-un salon de beauty cu servicii complete.

PrimAGlam Studio se află în Alba Iulia, în zona centrală a orașului. Salonul îl veți găsi vizavi de noul Lidl, chiar lângă Unicredit Bank, cu acces din parcarea publică, unde vă puteți lăsa mașina personală.

Povestea PrimAGlam

”PrimAGlam Studio” este un proiect inițiat de Andreea Gherman. Și-a investit toate forțele și resursele și nu a renunțat până nu și-a realizat visul de a avea unul dintre cele mai frumoase și mai moderne saloane de frumusețe din Alba Iulia.

Ideea s-a conturat din 2007, din timpul cursurilor de nail design, pe care le-a urmat în Germania cu Anna Millay. Atunci, era doar o aspirantă a titulaturii de “nail trainer”. Acum, își întâmpină cu un zâmbet propriile cliente și are propria afacere.

Salonul ”PrimAGlam”, care își primește clientele într-un spațiu cu design în culori pastelate, cu plante și flori și, nu în ultimul rând, cu toate serviciile de înfrumusetare integrate, s-a conturat chiar la debutul pandemiei. Atunci a fost o perioadă dificilă, cu restricții care au afectat și acest domeniu, însă echipa PrimAGlam nu s-a descurajat și s-a pregătit mai bine pentru ca totul să fie perfect pentru clientele care le trec pragul.

Andreea, Iuliana, Maria, Elena și Ionela sunt echipa ”PrimAGlam”.

Misiunea lor, să îndeplinească dorințele oricărei femei, în materie de frumusețe.

Serviciile ”PrimAGlam”

Doamnelor și domnișoarelor, pregătiți-vă să fiți răsfățate. PrimAGlam Studio vă așteaptă cu:

  • servicii de manichiură și pedichiură oferite de două profesioniste în domeniu

  • servicii de cosmetică cu proceduri inovative și aparatură de ultimă generație

  • servicii de coafor cu două posturi complet utilate

Atuurile PrimAGlam Studio

Salonul ”PrimAGlam” este locul în care așteptările Dvs. sunt îndeplinite, dar și mai mult de atât.

Aveți acces la servicii personalizate, profesioniste, într-o atmosferă plăcută.

Toate acestea, oferite de o echipă care știe ce este important în materie de frumusețe și care vă dă oportunitatea să descoperiți noi modalități de a experimenta arta de îngrijire și beauty.

Câteva dintre atuurile PrimAGlam:

  • manichiură și pedichiură: design personalizat – lăsați-vă în seama celor două profesioniste în manichiură și veți avea rezultate de invidiat
  • cosmetică: proceduri inovative și aparatură de ultimă generație pentru tratamente faciale – “Astrodome” și pentru epilare definitivă – “Derma Laser”; una dintre specialitățile cabinetului de cosmetică este procedeul de aplicare de gene false “fir cu fir”; aici găsiți și singurul dispozitiv “Bioptron” din Alba Iulia, un cunoscut aparat elvețian de terapie cu lumină polarizată cu ajutorul căruia se pot trata atât probleme dermatologice la nivelul feței, cât și dureri musculare sau de articulații; razele emise de Bioptron accelerează vindecarea, îmbunătățind circulația sanguină și reducând inflamațiile

  • coafor: produse profesionale și mult talent; cele mai bune soluții și idei pentru ca părul Dvs. să atragă privirile și să vă încarce cu energie pozitivă.

Vă așteptăm la PrimAGlam. Nu doar un salon de beauty. Prima alegere pentru frumusețe. O experiență creată special pentru Dvs.

Detalii despre programări, AICI.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Angajări la Poliția Română: Se caută instructori pentru pregătirea polițiștilor, din sursă externă. Care sunt condițiile

Publicat

Poliția Română angajează din sursă externă persoane care să devină instructori pentru pregătirea polițiștilor.

La nivel național sunt scoase la concurs posturi pentru ofițeri ce vor fi angajați în structurile de pregătire profesională, în specialitățile conducere defensivă, instrucția tragerii și pregătire fizică și autoapărare.

Citește și Poliția Română face angajări. Peste 1.800 de posturi disponibile prin încadrare directă. Câte sunt în ALBA. Înscrieri și probe

Înscrierile se fac online, în perioada 23 septembrie – 5 octombrie. Detalii mai jos, la fiecare dintre posturile scoase la concurs.

LISTA posturilor scoase la concurs:

– 36 posturi de ofiţer, specialitatea conducere auto în regim prioritar şi defensiv. AICI, detalii.

Posturile sunt în cadrul structurilor de pregătire profesională, la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mureş, Olt, Satu-Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea

Condiții studii/pregătire:

  • pregătire de bază – studii universitare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă sau studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă, ciclul I de studii universitare (în sistem Bologna)
  • pregătire de specialitate: să deţină/să obţină în termen de 24 luni adeverinţă/ certificat/ diplomă/ atestat de instructor/ formator în domeniul conducerii autovehiculelor şi/ sau motocicletelor cu regim de circulaţie prioritară şi defensivă şi a altor categorii de autovehicule aflate în folosinţa poliţiştilor
  • alte cunoştinţe: să aibă cunoştinţe în domeniul conducerii autovehiculelor şi/sau motocicletelor cu regim de circulaţie prioritară şi defensivă şi a altor categorii de autovehicule aflate în folosinţa poliţiştilor şi să le poată  aplica în procesul de formare a poliţiştilor

– 46 posturi vacante de ofiţer, specialitatea educaţie fizică şi autoapărare. AICI, detalii

Posturile vacante sunt în cadrul structurilor de pregătire profesională, existente la nivelul Direcţiei Pregătire Profesională, al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu-Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea

Condiții studii/pregătire:

  • pregătire de bază: studii universitare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă într-unul din următoarele domenii/profile/specializări/specialităţi: educaţie fizică şi sport, educaţie fizică militară şi sport sau sport şi performanţă motrică; sau studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă, ciclul I de studii universitare (în sistem Bologna) în domeniul de licenţă educaţie fizică şi sport.
  • pregătire de specialitate: să deţină/să obţină în termen de 24 luni diplomă/ atestat/ carnet/ brevet/ certificat de absolvire a unui curs/ stagiu/ program de formare/ specializare/ perfecţionare ca antrenor/ instructor într-unul dintre următoarele sporturi de luptă: arte marţiale sau arte marţiale mixte
  • alte cunoştinţe: să aibă cunoştinţe în domeniul pregătirii fizice şi autoapărării şi să le poată aplica în procesul de formare a poliţiştilor

43 posturi de ofiţer, specialitatea instrucţia tragerii. AICI, detalii

Posturile sunt în cadrul structurilor de pregătire profesională, existente la nivelul Direcţiei Pregătire Profesională, al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu-Mare, Sălaj, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea

Condiții studii/pregătire:

  • pregătire de bază:  studii universitare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă sau studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă, ciclul I de studii universitare (în sistem Bologna).
  • pregătire de specialitate: să deţină/să obţină în termen de 24 de luni diplomă/ atestat/ carnet/ brevet/ certificat de absolvire a unui curs/ stagiu/ program de formare/ specializare/ perfecţionare ca instructor de tragere/tir
  • alte cunoştinţe: să aibă cunoştinţe în domeniul pregătirii tragerilor cu armamentul din dotare şi să le poată aplica în procesul de formare a poliţiştilor.

8 posturi vacante de ofiţer, specialitatea pregătire de specialitate. AICI, detalii

Posturile sunt în cadrul structurilor de pregătire profesională, la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Călăraşi, Constanţa, Hunedoara, Maramureş, Neamţ, Olt, Sălaj

Condiții studii/pregătire:

  • pregătire de bază:  studii universitare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă sau studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă, ciclul I de studii universitare (în sistem Bologna).

Condiții generale de înscriere:

Pot participa la concurs/examen, candidaţii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

  • să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România
  • să cunoască limba română, scris şi vorbit
  • să aibă capacitate deplină de exerciţiu
  • să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic (aptitudinea/ inaptitudinea se constată de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, printr-o examinare medicală şi evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu, exclusiv pentru candidatul declarat ”admis”).
  • să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi
  • să aibă studii corespunzătoare cerințelor postului
  • să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist
  • să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei când a intervenit reabilitarea
  • să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni
  • să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă   pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani
  • să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege
  • să nu aibă, la încadrarea ca poliţist, calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic
  • să nu aibă tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe/în corp, neacoperite de vestimentație, în ţinuta de vară (condiție ce va fi verificată cu ocazia examinării medicale, în cazul candidatului declarat ”admis”)
  • dacă prin încadrare directă, potrivit nivelului studiilor şi/sau vechimii în specialitate nu dobândesc grade profesionale mai mici decât gradele militare echivalente deţinute în rezervă
  • să dețină permis de conducere, categoria ”B”
  • să deţină/obţină autorizaţie de acces la informaţii clasificate secret de stat, nivelul prevăzut în fişa postului.

Anterior organizării acestor concursuri pentru angajare din sursă externă, Poliția Română a derulat o selecție internă, însă doar o parte dintre polițiști au fost avizați pe posturi, în urma probelor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate