Modificări în sistemul de sănătate din România: Schimbări care s-au produs în ultima perioadă și ce trebuie să știe pacienții

În ultima perioadă, sistemul de sănătate din România a cunoscut mai multe modificări, iar schimbările vizează atât pacienţii, cât şi medicii sau mecanismul asigurărilor de sănătate. În timp ce unele măsuri sunt în faza de legiferare în Parlament, altele mai au nevoie doar de publicarea în Monitorul Oficial pentru a se aplica, motiv pentru care vă propunem o trecere în revistă a principalelor modificări aşteptate să intre în vigoare în viitorul apropiat, precum şi a câtorva dispoziţii care se aplică deja. 

Pachetele de servicii şi Contractul-cadru cu condiţiile acordării asistenţei medicale în sistemul sanitar, propuse pentru perioada 2016-2017, au fost actualizate la începutul lunii februarie, după ce iniţial au fost lansate în dezbatere publică, de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în octombrie 2015.

Proiectul de act normativ, care mai are nevoie de aprobarea Guvernului şi publicarea în Monitorul Oficial pentru a-şi produce efectele, stabileşte, în esenţă, ce servicii medicalevor putea fi acordate în sistemul sanitar autohton, în perioada 2016-2017, persoanelorasigurate şi neasigurate.

Pachetul minimal va fi destinat persoanelor neasigurate şi va cuprinde servicii de îngrijire a sănătăţii, medicamente şi materiale sanitare acordate doar pentru urgenţele medico-chirurgicale şi bolile cu potenţial endemoepidemic (boli infecţioase regionale care pot provoca izbucniri epidemice). De asemenea, pachetul va include monitorizarea evoluţiei sarcinii şi lăuzei, servicii de planificare familială si servicii de prevenţie.

Pachetul minimal va cuprinde servicii pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală

Asistenţa medicală de urgenţă va consta în anamneză (datele pe care le obţine medicul interogând bolnavul cu privire la apariția și evoluția bolii de care suferă), examen clinic şi tratament. Aceasta va fi acordată, de exemplu, în caz de inconştienţă, febră şi erupţii cutanate, suspiciune de arsuri severe, paralizie, fracturi sau reacţii alergice. Fiecare persoană va putea să beneficieze de o singură consultaţie pentru fiecare situaţie de urgenţă.

În cadrul monitorizării evoluţiei sarcinii şi lăuziei, pacientele vor beneficia la medicul de familie de supraveghere din luna a şaptea până în luna a noua (de două ori pe lună), testare pentru HIV, hepatită B şi C, precum şi de urmărirea lăuziei la domiciliu. La cabinetul medical vor fi acordate o consultaţie pentru fiecare trimestru de sarcină şi o consultaţie în primul trimestru de la naştere.

Serviciile de planificare familială la medicul de familie vor consta în consiliere şi indicarea unei metode contraceptive. Consultaţiile vor fi în număr de două pe an pentru fiecare persoană. În acelaşi timp, persoanele neasigurate vor primi o consultaţie preventivă şi vor putea cere examinarea pentru constatarea unui deces (cu sau fără eliberarea certificatului de constatare a decesului).

Atât la medicul de familie, cât şi la cabinetul medical, pacienţii vor putea să primească o consultaţie pentru supravegherea şi depistarea bolilor cu potenţial endemoepidemic.

În altă ordine de idei, pachetul minimal va mai include consultaţii la domiciliu pentru urgenţele medico-chirurgicale, transport sanitar neasistat şi anumite servicii medicale dentare (de exemplu, tratamentul paradontitelor, repararea protezei sau repararea aparatului ortodontic).

Persoanele neasigurate vor suporta integral costurile investigaţiilor paraclinice recomandate şi tratamentul prescris de medici

Pachetul de bază va fi destinat asiguraţilor şi va cuprinde serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi alte servicii la care au dreptul aceste persoane.

Mai concret, în pachetul de bază vor fi cuprinse serviciile medicale curative pentru urgenţe medico-chirurgicale, afecţiuni acute, subacute, acutizările unor afecţiuni cronice şi pentru afecţiuni cronice, servicii de prevenţie şi profilaxie, servicii la domiciliu, servicii adiţionale, activităţi de suport şi servicii de administrare de medicamente.

În asistenţa medicală ambulatorie vor exista, de asemenea, consultaţii pentru urgenţe şi alte situaţii, depistarea de boli cu potenţial endemoepidemic, servicii de planificare familială, servicii diagnostice şi terapeutice, servicii de sănătate conexe actului medical, dar şi servicii de supraveghere a sarcinii şi lăuziei.

În spitale, serviciile oferite în cadrul pachetului de bază vor cuprinde consultaţii de specialitate, investigaţii, tratamente medicale şi/sau chirurgicale, îngrijire, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare şi masă.

În acelaşi timp, persoanele asigurate în sistemul sanitar vor avea parte de consultaţii de urgenţă la domiciliu, transport sanitar neasistat, precum şi de îngrijiri medicale şi paliative la domiciliu.

Serviciile medicale dentare vor consta, printre altele, în consultaţii, tratamentul cariilor simple, tratamentul gangrenei pulpare, extracţia dinţilor permanenţi şi reconstituirea coroanei radiculare.

Asiguraţii vor beneficia şi de servicii de recuperare medicală în sanatorii balneare, analize de laborator, radiologie, imagistică, medicină nucleară, explorări funcţionale, medicamente cu şi fără contribuţie personală sau dispozitive medicale.
Medicii de familie nu scapă de limita impusă la numărul de pacienţi

Aşa cum am menţionat anterior, Proiectul de hotărâre de Guvern care aprobă Pachetele de servicii şi Contractul-cadru pentru perioada 2016-2017 a fost actulizat şi republicat pe site-ul CNAS în februarie.

Astfel, deşi în formă iniţială a proiectului, lansată în dezbatere publică în octombrie 2015, autorităţile propuneau ca medicii de familie să poată încheia contracte cu casele de asigurări indiferent câţi asiguraţi au înscrişi pe listele proprii, această posibilitate a fosteliminată din forma revizuită a proiectului pachetelor medicale pentru anii 2016-2017.Asta înseamnă că reglementările aplicabile în prezent, care stabilesc că pentru încheierea unui contract cu casa de asigurări, un medic de familie din mediul urban va trebui să aibăminimum 800 de persoane înscrise, se vor aplica în continuare.

Referitor la mediul rural, numărul de persoane înscrise se va stabili pe unităţi administrativ-teritoriale/zone urbane de către o comisie formată din reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate şi ai direcţiilor de sănătate publică.

Valabilitatea cardului european de sănătate, majorată la un an

Guvernul a decis recent, în cadrul şedinţei săptămânale, să aprobe un proiect de act normativ care prevede majorarea perioadei de valabilitate a cardului european.

Prin urmare, odată ce documentul adoptat joi de Executiv va apărea în Monitorul Oficial şi va modifica astfel Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, perioada de valabilitate a cardului european de asigurări sociale de sănătate va fi extinsă la un an, faţă de şase luni, aşa cum stabileşte în prezent legislaţia.
Potrivit informaţiilor furnizate de Executiv, măsura are în vedere atât dreptul asiguraților la libera circulație, cât și faptul că în celelalte state membre UE sau aparținând Spațiului Economic European sau Confederației Elvețiene durata de valabilitate a cardului european de asigurări de sănătate este mai mare.

De asemenea, proiectul de act normativ aprobat de Guvern instituie dreptul casei de asigurări de sănătate de a refuza emiterea cardului european în situația în care o persoanănu face dovada calității de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
În prezent, legea prevede că „emiterea cardului european nu poate fi refuzată de casa de asigurări de sănătate decât în situaţia în care asiguratul nu face dovada plăţii la zi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”, dar această reglementare, după cum a transmis Guvernul, nu poate fi aplicată, având în vedere că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) colectează contribuțiile de asigurări sociale de sănătate pentru luna anterioară, nu pentru cea curentă, pentru care se solicită eliberarea documentului.

Medicul de familie va putea fi schimbat, în anumite condiţii, și înainte de termenul de șase luni de la data înscrierii pe listele acestuia

Proiectul de ordonanţă de urgenţă adoptat joi de Executiv aduce şi alte modificări sistemului public de sănătate, iar una dintre acestea introduce posibilitatea, pentru persoanele asigurate, de a-și schimba medicul de familie și înainte de termenul de șase luni de la data înscrierii pe listele acestuia.

Prin intermediul unui comunicat de presă, Guvernul a precizat şi care vor fi, de la 1 aprilieîncepând, situațiile justificate în care persoanele asigurate își vor putea schimba medicul de familie și înainte de termenul de şase luni de la înscrierea pe listele acestuia. Concret, acestea sunt, printre altele:
-decesul medicului;
-luarea unei măsuri privative de libertate față de medicul pe lista căruia este înscris;
-schimbarea domiciliului asiguratului.

Cum îţi poţi schimba în prezent medicul de familie?

Vă reamintim că, în baza legislaţiei aplicabile în prezent, persoanele asigurate în sistemul naţional de sănătate îşi pot schimba medicul de familie numai după au trecut cel putin şase luni de la data la care s-au înscris pe lista acestuia.

Pentru a face acest lucru, asiguratul trebuie să adreseze o cerere medicului pe lista căruia vrea să se înscrie, în care să specifice numele medicului actual.

După ce a înregistrat cererea, medicul de familie primitor trebuie să anunţe, în maximum 15 zile lucrătoare, medicul de familie de la care a plecat pacientul, precum şi casa de asigurări de sănătate cu care se află în relaţii contractuale.

Medicul de familie de la care a plecat pacientul îi va trimite noului medic de familie, prin poştă, fişa medicală a pacientului. E bine de ştiut că o copie a acestei fişe va fi păstrată de cabinetul medical de la care pleacă asiguratul, cel puţin un an de la data plecării.

De asemenea, este important de precizat şi că pacientul trebuie să prezinte noului medic de familie documentele care să îi ateste calitatea de asigurat. Aceste documente diferă în funcţie de calitatea asiguratului: salariat, PFA, pensionar, student sau şomer.

Totodată, medicul de familie are obligaţia să respecte dreptul asiguratului de a-şi schimba medicul de familie după expirarea a cel puţin şase luni de la data înscrierii pe lista acestuia. Pe viitor însă, în anumite situaţii, cum ar fi cea în care asiguratul îşi schimbă domiciliul, acesta îţi va putea schimba medicul de familie şi înainte de termenul de şase luni de la înscrierea pe listele acestuia, aşa cum am explicat anterior.

În situaţia în care nu se respectă această obligaţie, la sesizarea asiguratului, casa de asigurări de sănătate va efectua actualizarea listei medicului de familie de la care asiguratul doreşte să plece, prin eliminarea asiguratului de pe listă.

Pensionarii cu pensii mai mici de 872 de lei nu vor mai plăti contribuţia de asigurări sociale de sănătate

Tot joi, prin intermediul aceluiaşi proiect de act normativ, Guvernul a decis sămajoreze plafonul veniturilor până la care pensionarii sunt asigurați în sistemul de asigurări sociale de sănătate cu plata contribuției de la bugetul de stat, ceea ce înseamnă că mai mulți pensionari vor fi asigurați în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Într-un comunicat de presă remis redacţiei noastre, Executivul a anunţat că, pentru anul 2016, efectul acestei măsuri va consta în majorarea de la 740 lei la 872 de lei a veniturilor obținute de pensionari, până la care contribuția de asigurări sociale de sănătate se plătește de la bugetul de stat. În această categorie se vor încadra, în total, aproximativ 2,5 milioane de pensionari din sistemul public.

Notă: Majoarea plafonului veniturilor până la care pensionarii sunt asigurați în sistemul de asigurări sociale de sănătate cu plata contribuției de la bugetul de stat vine ca urmare a creşterii cu 5%, din 2016, a punctului de pensie. Valoarea acestuia este anul acesta de 871,7 lei, faţă de 830,2 lei, cât era în 2015 .

De la 1 septembrie 2015, calitatea de asigurat se demonstrează doar cu cardul de sănătate

Din 1 septembrie anul trecut, cardul de sănătate este unica modalitate de a demonstra calitatea de asigurat. Noul instrument este emis pentru toate persoanele asigurate cu vârstă de peste 18 ani, în timp ce minorii beneficiază gratuit de servicii medicale. Cardul de sănătate conține, practic, doar datele de identificare ale asiguratului (prenumele, numele, data nașterii și codul unic de identificare, la care se adaugă numărul de identificare al cardului și termenul de valabilitate al acestuia), dar, la cerere, medicul de familie poate inscripționa și date medicale.

Cardul national de sănătate poate fi folosit doar pe teritoriul României. Persoanele care pleacă temporar într-un stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau în Elveţia pot folosi doar cardul european de sănătate, despre care am vorbit deja mai la începutul articolului.

De asemenea, cardul naţional de sănătate poate fi activat odată cu prima vizită la un furnizor de servicii medicale, indiferent că este vorba de un cabinet de medicină primară, spital, ambulatoriu sau laborator, potrivit CNAS.

Prin urmare, asiguraţii nu trebuie să facă un drum special la medic pentru activare. Cardul poate fi păstrat fără sa fie activat chiar şi ani întregi, dacă folosirea acestuia nu este necesară.

Proiectul de ordonaţă de urgenţă aprobat zilele trecute de Executiv îşi propune şi să redefinească cardul național de asigurări sociale de sănătate. Astfel, potrivit documentului, prin intermediul cardului național se face dovada calității de asigurat, precum și faptul că acest document este un instrument în procesul de validare a serviciilor medicale acordate asiguraților, astfel încât din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate să fie decontate numai serviciile efectiv acordate și pentru care asiguratul s-a prezentat la furnizorul de servicii medicale.

Nu în ultimul rând, este important să precizăm că, din motive religioase sau de conștiință, cardul naţional de sănătate poate fi refuzat. În acest caz, calitatea de asigurat se face prin emiterea unei adeverinţe de asigurat, care este valabilă timp de trei luni.

Toţi medicii de familie ar putea profesa, la cerere, după împlinirea vârstei de pensionare

Vârsta de pensionare a medicilor este de 65 de ani, indiferent de sex, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătaţii. Totuşi, medicilor de familie din mediul rural le este permis, la cerere, să profeseze după ce împlinesc 65 de ani.

Prevederea aceasta va fi modificată astfel încât şi medicii de familie din mediul urban să poată să beneficieze de ea, stabileşte o propunere legislativa adoptată în septembrie 2015 de Senat, în calitate de primă Camera sesizată.

În expunerea de motive a proiectului care mai are nevoie de votul final al deputaţilor pentru a se aplica, iniţiatorii arată că deficitul de doctori este o problemă la nivel naţional, indiferent de mediul de activitate, astfel că discriminarea medicilor de familie din mediul urban trebuie eliminată.

sursa: avocatnet.ro