Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

MODIFICĂRI la procedura de monitorizare a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate, aprobate de Guvern. Vizite la domiciliu şi raport de la SPAS


Publicat

parinte copii copilProcedura de monitorizare a modului de creștere și îngrijire a copiilor cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, serviciile de care acești copii pot beneficia, precum și modul de lucru al autorităților publice cu atribuții în domeniul asistenței sociale și protecției copilului au fost completate de Guvern, printr-o ordonanţă aprobată miercuri.

Completările legislative au în vedere aprobarea unor instrumente unitare la nivel național privind identificarea și monitorizarea situației tuturor copiilor aflați în risc de separare de familie, inclusiv a copiilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate, precum și de reglementare detaliată a etapelor și responsabilităților ce revin autorităților publice în instrumentarea acestei cazuistici.

Conform datelor centralizate la nivel național, în evidențele autorităților administrației publice locale se aflau, la 30 septembrie 2014, aproximativ 83.000 de copii cu cel puțin un părinte plecat în străinătate.

Modificările aduse prin Hotărârea aprobată miercuri vizează, în principal, următoarele aspecte:

În primul rând, sprijinirea și eficientizarea procesului de identificare a tuturor copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate, precum și a celor care au revenit în țară după o experiență de migrație de cel puțin 12 luni. Astfel, sunt menționate modalitățile concrete prin care unitățile școlare și serviciile publice de asistență socială trebuie să colaboreze în sprijinul acestei categorii de copii. Potrivit actului normativ, serviciul public de asistență socială va solicita în ultimul trimestru al fiecărui an unităților școlare aflate pe raza lor administrativ-teritorială, informații cu privire la copiii:

– cu un singur părinte plecat în străinătate;

– cu ambii părinți plecați în străinătate;

– cu părintele unic susținător plecat în străinătate;

– reveniți în țară după o experiență de migrație de cel puțin 12 luni.

Unitățile școlare vor trimite serviciului public de asistență socială listele nominale cu toți copiii aflați în aceste situații, în cel mult 15 zile de la solicitare. Listele vor cuprinde, de asemenea, datele personale și adresele de domiciliu ale copiilor și ale familiilor acestora. După primirea datelor, serviciul de asistență socială are obligația de a se deplasa la domiciliul copilului și de a verifica dacă părintele plecat în străinătate a notificat, conform legii, plecarea sa, precum și desemnarea unei persoane eligibile pentru îngrijirea copilului. Pentru a fi eligibilă, o persoană trebuie să fie majoră, să facă parte din familia extinsă și să îndeplinească toate condițiile materiale și morale necesare creșterii și îngrijirii unui copil. În plus, persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului are obligația de a furniza datele de contact ale părinților plecați în străinătate și de a face dovada menținerii legăturilor cu aceștia.

În primele 6 luni de la nominalizarea persoanei, serviciul public de asistență socială va vizita o dată la două luni domiciliul persoanelor desemnate, în vederea informării și consilierii acestora privind răspunderea ce le revine în creșterea și îngrijirea copilului. Ulterior, vizitele vor fi realizate semestrial.

Potrivit actului normativ, reprezentantul serviciului public de asistență socială urmărește randamentul școlar al copilului și, în cazul scăderii acestuia, îl informează în scris pe învățător sau diriginte care are obligația de a solicita sprijinul consilierului școlar. Învățătorul sau dirigintele copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate are obligația de a solicita sprijinul consilierilor școlari din cadrul centrului județean de resurse și asistență educațională și, în cazul în care, în termen de trei luni de la înscrierea la școală, situația școlară și integrarea în mediul școlar nu se îmbunătățesc. Nu în ultimul rând, reprezentantul serviciului public de asistență socială va solicita sprijinul unui psiholog sau al direcției generale de asistență socială și protecția copilului atunci când există suspiciuni de afectare a stării emoționale a copilului.

De asemenea, prin noile modificări legislative se are în vedere identificarea copiilor care se află în situații de risc de separare de familie. Aceste situații de risc vor fi identificate de către angajații serviciului public de asistență socială ca urmare a vizitei la domiciliul în care locuiește copilul, pe baza unor criterii stabilite prin acest act normativ. Criteriile pe baza cărora se evaluează situațiile de risc au în vedere date despre gospodărie, despre familie și situația economică a acesteia, date despre membrii familiei și despre persoana care îngrijește copilul/copiii, informații referitoare la practicile parentale și sănătatea copilului, precum și dezvoltarea sa în funcție de segmentul de vârstă în care se află, date despre educația și bunăstarea copilului, precum și date despre locuință. În cazul în care numărul riscurilor este stabilit la mai puțin de 5 situații, vizitele reprezentantului social vor fi făcute anual. În schimb, vizitele reprezentantului social vor fi semestriale, în cazul identificării unui număr între 6 și 10 situații de risc, pe când o rată de 10 situații de risc va impune vizite trimestriale.

În urma vizitelor, reprezentantul serviciului public de asistență socială va întocmi un raport ce va fi adus la cunoștință atât familiei, cât și persoanei care îngrijește copilul, raport ce va conține informații cu privire la performanțele școlare, starea fizică a copilului, grupul de prieteni și anturajul acestuia. În cazul în care, în urma evaluării, se constată că există suspiciuni de afectare a stării emoționale a copilului, situația școlară și integrarea acestuia în mediul școlar nu se îmbunătățesc, starea sa de sănătate este degradată sau este constatată afilierea copilului la grupuri cu un comportament infracțional, reprezentantul social are obligația de a solicita în scris sprijinul serviciilor de specialitate, în conformitate cu problemele remarcate. În cazul identificării unor semne de abuz/neglijență/exploatare, va fi contactată direcția generală de asistență socială și protecția copilului pentru inițierea procedurilor prevăzute de lege.

Elaborarea acestui act normativ a avut la bază consultări realizate cu reprezentanții autorităților administrației publice centrale, județene și locale, ai mediului non-guvernamental și specialiști independenți, în cadrul unui grup de lucru constituit la nivelul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.

În 2013, Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului a fost modificată și completată, introducându-se o secțiune destinată protecției copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate. Între altele, aceste secțiune vizează obligația părintelui care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuiește copilul, să notifice serviciile publice de asistență socială cu minimum 40 de zile înainte de a părăsi țara.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

6 martie 2021: Moșii de iarnă sau Sâmbăta morților. Creștinii ortodocși fac pomenirea celor trecuți la cele veșnice

Publicat

Moșii de iarnă / Sâmbăta morților: Sâmbătă, 6 martie 2021, Biserica Ortodoxă face pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Această sâmbătă este cunoscută în popor sub denumirea „Moșii de iarnă”.

Morții sunt pomeniți pentru că Biserica nu vede în moarte sfârșitul existenței omului.

Potrivit crestinortodox.ro, biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existența în alt mod de existența.

Mântuitorul, când ajunge în casă lui Iair a cărui fiica de numai 12 ani murise, spune: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).

Moșii de iarnă: Sfânta Liturghie în fiecare biserică

Sâmbătă, 6 martie, în fiecare biserica se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți. În ziua în care se săvârșește Sfânta Liturghie, preotul scoate miride (părticele) din prescură, pentru vii și morți.

Ele sunt așezate pe Sfântul Disc, alături de Agneț – partea din prescură care reprezintă pe Hristos, că dragostea Lui să se reverse și asupra lor. Amintim că în cadrul Sfintei Liturghii, Agnețul se preface în Trupul și Sângele Domnului.

Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniți), participa la sfințenie prin prezența lor alături de Trupul lui Hristos de pe Sfântul Disc.

În Postul Sfintelor Paști există și rânduiala sarindarelor, adică a pomelnicelor pe care credincioșii le aduc la biserica, pentru a fi pomenite timp de 40 de zile.

Finalul acestor pomeniri se face în Sâmbătă lui Lazăr, dinaintea Duminicii Floriilor.

Moșii de iarnă: Cine poate fi pomenit?

Se pot pomeni toți cei care au murit nedespărțiți de Biserica. Nu pot fi pomeniți cei care au murit în dispreț cunoscut față de Dumnezeu.

Crestinortodox.ro precizează că orice slujba a Bisericii se săvârșește numai pentru cei care sunt membri ai ei, adică au devenit prin Sfintele Taine, mădulare ale Trupului tainic al lui Hristos.

De aceea nu pot fi pomeniți nici copiii morți nebotezați, pentru că ei nu sunt membri ai Bisericii.

Moșii de iarnă / Sâmbăta pomenirii morților

În Sâmbătă dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne facem pomenirea morților, pentru că în duminică următoare Biserica a rânduit să se facă pomenire de Înfricoșată Judecată și A doua venire a Domnului la care ne vom înfățișa toți.

Pentru că mulți creștini au murit pe neașteptate și fără pregătirea sau fără pocăință necesară, Biserica face mijlocire pentru toți aceștia, că să se bucure de fericirea veșnică.

Simion Florea Marian menționa în lucrarea „Trilogia vieții”, „că pe tot parcursul anului, în spațiul românesc există 20 de zile de Moși”.

Cuvântul „moși” vine de la „strămoși”, și se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Cu apelativul „moși” sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei.

Din zilele de Moși amintim: „Mosii de primăvară” (de Macinici), „Moșii de vara” (sâmbătă dinaintea Rusaliilor), „Moșii de toamna” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), „Moșii de iarnă” (sâmbătă dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

Sâmbătă, zi de pomenire a celor adormiți

Sfinții Părinți au rânduit că sâmbătă să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, că să-i elibereze pe drepții adormiți.

Pe de altă parte sâmbătă e deschisă spre duminică, ziua învierii cu trupul. Duminică este numită și ziua a opta, pentru că este ziua începutului fără de sfârșit, ea nu va mai fi urmată de alte zile, va fi eternă.

Ce înseamnă Sâmbăta Morților, Moșii de iarnă

În ziua de Sâmbăta Morților, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe cei trecuți în neființă, prin organizarea Slujbei Parastasului și a Sfintei Liturghii.

Pentru pomenirea morților la biserică, enoriașii duc colivă, colac sau turtă, o sticlă cu vin și pomelnicul în care sunt trecute numele persoanelor care nu mai viețuiesc pe Pământ, pentru a fi slujite de către preoți.

Este ziua cunoscută și ca Sâmbăta Morților, iar ritualul prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului!

La biserică se duc, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticlă cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări.

Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe.

În această zi, se aprind lumânări la mormintele rudelor trecute în neființă, pentru a încălzi sufletele celor decedați.

Tradiții și obiceiuri de Moșii de iarnă 2021

În unele zone ale României, la sate, sărbătoarea Moșilor de Iarnă este cunoscută și sub numele de „Moșii de piftii”.

Potrivit datinelor străvechi, tot ceea ce rămâne nemâncat în Sâmbăta Morților se aruncă și nu se păstrează pentru a doua zi, când avem Duminica Lăsatului Secului de carne.

În caz contrar, se spune că iarna se va răzbuna și va trimite valuri de nămeți peste cei care nu respectă orânduielile Domnului.

Pentru a respecta până la capăt obiceiul, trebuie ca ceea ce rămâne nemâncat să se arunce a doua zi, în Duminica lăsatului sec de carne. Dacă nu se respectă această tradiţie, natura se răzbună aducând valuri de frig în toiul verii.

În Sâmbăta Morților nu se lucrează, iar la cimitir se aprind cel puțin două lumânări

Femeile care încalcă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi „li se întoarce pomana” pe care au dat-o.

Atenție! Cei dragi decedați de mai puțin de un an nu trebuie pomeniți alături de ceilalți! Pentru ei se scrie doar un pomelnic separat.

Credincioşii care fac pomeniri de Moșii de iarnă trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, ca să participe la Sfânta Liturghie. Abia după această slujbă se oficiază şi parastasul.

Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie să aprindă cel puţin două lumânări – numărul minim necesar, potrivit superstiţiilor, pentru a încălzi sufletele morţilor.

În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.

Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri. De asemenea, se dă de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc.

Nu se fac nunţi de Moșii de iarnă

Conform tradiţiei creştin ortodoxe, odată cu Lăsatul secului de carne, cununiile religioase ar trebui să fie interzise. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).

Când se mai face pomenirea morților la români

  • Moșii de primăvară – sâmbăta din preajma Mucenicilor;
  • Moșii de vară – sâmbăta dinaintea Rusaliilor;
  • Moșii de toamnă – prima sâmbătă din luna noiembrie;
  • Moșii de iarnă – sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne.

Nu se fac parastase

  • – duminicile de peste an;
  • – perioada dintre Nașterea și Botezul Domnului;
  • – de la lăsatul secului de carne până la sâmbătă întâi din Postul Mare, sâmbătă Sfântului Teodor;
  • – din sâmbătă Floriilor până în Duminica Tomei;
  • – zilele de luni, marți, miercuri, joi și vineri, din Postul Sfintelor Paști, pentru că în aceste zile este săvârșită Liturghia Darurilor mai înainte sfințite.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

MOȘII DE IARNĂ 2021: Când pică, anul acesta, Sâmbăta Morților. Tradiții și obiceiuri care se respectă de zeci de ani

Publicat

lumanari

Moșii de Iarnă reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox. Moșii de iarnă sunt celebrați în calendar ortodox 2021 la începutul anului.

În această zi importantă se face pomenirea morților. Moșii de iarnă marchează începutul celor șapte Sâmbete ale Morților, care se încheie înainte de Săptămâna Mare a Paștelui.

Când sunt Moșii de iarnă 2021

Anul acesta, Moșii de iarnă se prăznuiesc la începutul lunii martie, mai exact pe 6 martie, atunci când Biserica Ortodoxă face prăznuirea celor adormiți. Moșii de iarnă 2021 sunt celebrați în martie, deoarece Paștele 2021 este pe 2 mai, iar Moșii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morților, care se încheie în Săptămâna Mare.

După Moșii de iarnă 2021, la câteva zile, urmează Moșii de primăvară 2021, pe data de 9 martie.

Ce înseamnă Sâmbăta Morților, Moșii de iarnă

În ziua de Sâmbăta Morților, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe cei trecuți în neființă, prin organizarea Slujbei Parastasului și a Sfintei Liturghii.

Pentru pomenirea morților la biserică, enoriașii duc colivă, colac sau turtă, o sticlă cu vin și pomelnicul în care sunt trecute numele persoanelor care nu mai viețuiesc pe Pământ, pentru a fi slujite de către preoți.

Este ziua cunoscută și ca Sâmbăta Morților, iar ritualul prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului!

La biserică se duc, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticlă cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări.

Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe.

În această zi, se aprind lumânări la mormintele rudelor trecute în neființă, pentru a încălzi sufletele celor decedați.

Tradiții și obiceiuri de Moșii de iarnă 2021

În unele zone ale României, la sate, sărbătoarea Moșilor de Iarnă este cunoscută și sub numele de „Moșii de piftii”.

Potrivit datinelor străvechi, tot ceea ce rămâne nemâncat în Sâmbăta Morților se aruncă și nu se păstrează pentru a doua zi, când avem Duminica Lăsatului Secului de carne.

În caz contrar, se spune că iarna se va răzbuna și va trimite valuri de nămeți peste cei care nu respectă orânduielile Domnului.

Pentru a respecta până la capăt obiceiul, trebuie ca ceea ce rămâne nemâncat să se arunce a doua zi, în Duminica lăsatului sec de carne. Dacă nu se respectă această tradiţie, natura se răzbună aducând valuri de frig în toiul verii.

În Sâmbăta Morților nu se lucrează, iar la cimitir se aprind cel puțin două lumânări

Femeile care încalcă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi „li se întoarce pomana” pe care au dat-o.

Atenție! Cei dragi decedați de mai puțin de un an nu trebuie pomeniți alături de ceilalți! Pentru ei se scrie doar un pomelnic separat.

Credincioşii care fac pomeniri de Moșii de iarnă trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, ca să participe la Sfânta Liturghie. Abia după această slujbă se oficiază şi parastasul.

Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie să aprindă cel puţin două lumânări – numărul minim necesar, potrivit superstiţiilor, pentru a încălzi sufletele morţilor.

În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.

Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri. De asemenea, se dă de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc.

Nu se fac nunţi de Moșii de iarnă

Conform tradiţiei creştin ortodoxe, odată cu Lăsatul secului de carne, cununiile religioase ar trebui să fie interzise. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).

Când se mai face pomenirea morților la români

  • Moșii de primăvară – sâmbăta din preajma Mucenicilor;
  • Moșii de vară – sâmbăta dinaintea Rusaliilor;
  • Moșii de toamnă – prima sâmbătă din luna noiembrie;
  • Moșii de iarnă – sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Lista țărilor din zona galbenă, actualizată. Persoanele care vin din Spania nu mai intră în carantină. Bulgaria, în zona de risc

Publicat

52 de țări și teritorii sunt incluse „în zona galbenă”, potrivit listei actualizate astăzi de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Cei care revin din aceste zone trebuie să intre în carantină pentru 14 zile, dar și să prezinte un test PCR negativ pentru a li se permite îmbarcarea în avioane sau autocare.

Faț de ultima situația prezentată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, au ieșit de pe listă Spania și Portugalia,

Cei care se întorc din cele 52 de țări incluse pe listă sunt nevoiți să prezinte și un test negativ PCR, efectuat cu 72 de ore înainte. În caz contrar, nu li se permite îmbarcarea în avion sau în autocar.

Sunt exceptate de la măsura carantinei mai multe categorii care nu prezintă simptome COVID, printre care șoferi, piloți, personal navigant, lucrători transfrontalieri.

De asemenea, testul PCR nu e obligatoriu pentru cei care au efectuat vaccinul, inclusiv rapelul, copiii sub 3 ani sau persoanele care au avut COVID.

Și șoferii care revin în țară cu mașinile personale pot să nu prezinte un test PCR negativ, urmând să fie carantinați pentru 14 zile.

Statele și zonele de risc epidemiologic din noua listă sunt: Cehia, San Marino, Muntenegru, Estonia, Seychelles, Insulele Turks si Caicos, Monaco, Israel, Bahrain, Slovacia, Serbia, Malta, Liban, Slovenia, Letonia, Albania, Iordania, Suedia, Saint Lucia, Andorra, Ungaria, Aruba, Emiratele Arabe Unite, Franța, Luxemburg, Republica Moldova, Palestina, Maldive, Olanda, Italia, Brazilia, Antigua si Barbuda, Puerto Rico, Polonia, Kuweit, Barbados, Austria, Peru, Belgia, Macedonia de Nord, Statele Unite ale Americii, Kosovo, Uruguay, Chile, Spania, Bulgaria, Cipru, Qatar, Lituania, Paraguay, Marea Britanie, Africa de Sud.

În listă a reintrat Bulgaria. Au ieșit Elveția și Portugalia.

Documentul poate fi consultat AICI: Hot 15 și Lista statelor cu risc epidemiologic AICI: Anexa Hot – Lista State cu risc epidemiologic ridicat 04.03.2021

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Muncii, anunț legat de vârsta de pensionare: Orice român poate ieși la pensie la 70 de ani, dacă vrea

Publicat

p

Orice angajat din România va putea să lucreze, fie în sistemul privat fie în sistemul public, până la vârsta de 70 de ani dacă doreşte. Anunțul legat de vârsta de pensionare a fost făcut vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Botoşani, de ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Potrivit acesteia, vârsta de pensionare nu va fi modificată, însă, în baza unui proiect de act normativ, salariaţii vor avea oportunitatea de a continua să lucreze după împlinirea vârstei de pensionare, în baza unei cereri depuse la angajator.

Ministrul Muncii a făcut precizarea că persoanele care vor lucra în sistemul public nu vor putea cumula pensia cu salariul.

„Proiectul în sine de cumul pensie-salariu la stat are trei principii de bază. Cel mai important principiu este că un angajat în sistemul public sau un angajat în general va avea o oportunitate creată prin această lege de a opta, dacă vrea, să muncească până la 70 de ani.

Vârsta de pensionare rămâne aceeaşi, însă creăm această oportunitate de a lucra, printr-o simplă hârtie înregistrată, ca o opţiune exprimată în scris, până la 70 de ani.

De asemenea, tot ca o oportunitate, cei care sunt astăzi în pensie şi vor să se reangajeze după vârsta de pensionare să poată să o facă, fără nicio problemă sau, dacă optează să se reangajeze, dar peste un an constată că nu îi mai place, nu vrea, nu poate, să poată să se pensioneze din nou. În materie de relaţie pensionar – sistem de ocupare vrem să existe această flexibilitate şi deschidere, până la urmă.

Dacă îţi place şi vrei să munceşti, să poţi să o faci, iar statul să nu intervină, să nu te blocheze. Al treilea principiu este cel al cumulului pensie cu salariul la stat prin care cei care optează să lucreze la stat să nu poată să aibă şi pensie de la stat, dar, atenţie, se referă doar la sistemul public”, a afirmat Raluca Turcan.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate