Modificările la Programul Rabla, anunțate recent de Ministerul Mediului, sunt criticate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) din România. Aceasta consideră că noile schimbări restrâng opțiunile cumpărătorilor.

APIA își exprimă profunda îngrijorare față de direcția anunțată public de Ministerul Mediului privind Programul Rabla 2026: „Trebuie să accelereze reînnoirea parcului auto, nu să restrângă opțiunile consumatorilor”, notează Mediafax.

Publicitate

Reamintim că mnistrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat, în 9 mai, că Programul Rabla va fi centrat în acest an pe mașinile produse și asamblate în Europa. Bugetul propus este de 300 milioane lei. Detalii AICI.

Programul Rabla 2026: Buget insuficient

Reprezentanții APIA susțin că nu au fost consultați pe această temă, deși au transmis patru solicitări oficiale de întâlnire către Ministerul Mediului.

„Politicile publice nu pot fi construite prin consultări selective și nici prin alegerea convenabilă doar a actorilor care validează o direcție deja stabilită politic. Piața auto din România și consumatorii români nu pot deveni victimele unor decizii luate netransparent, fără dialog real și fără evaluarea impactului economic și concurențial”, transmite asociația.

Publicitate

În ceea ce privește bugetul anunțat pentru Programul Rabla 2026, APIA consideră „profund eronată încercarea de a prezenta suma de 300 milioane lei drept un sprijin suficient pentru accelerarea reînnoirii parcului auto național și susținerea tranziției către mobilitatea cu emisii reduse”.

Reprezentanții asociației arată că „evaluarea reală a Programului Rabla trebuie raportată la nevoile pieței și la dimensiunea pe care programul a avut-o în trecut, când bugetele inițiale depășeau 1,2 miliarde lei, înainte de a fi reduse drastic la aproape o cincime din acel nivel”.

Programul Rabla 2026: limitări în opțiunile cumpărătorilor

APIA susține că afectați de subdimensionarea bugetului vor fi consumatorii, „într-un moment critic în care accesul populației la autoturisme mai sigure, mai puțin poluante și tehnologii moderne ar trebui încurajat, nu limitat prin bugete insuficiente și politici impredictibile”.

Publicitate

Producătorii și importatorii de mașini susțin că și mai îngrijorătoare sunt declarațiile privind susținerea exclusivă a vehiculelor „produse sau asamblate în Uniunea Europeană”.

„Ministerul Mediului nu poate redefini unilateral noțiuni economice și comerciale care țin de legislația și piața europeană. În prezent, nu există o definiție oficială europeană aplicabilă Programului Rabla care să stabilească exact ce înseamnă „produs” sau „asamblat” în Uniunea Europeană în contextul eligibilității pentru un program național de stimulare.

Mai mult, declarațiile contradictorii conform cărora anumite modele fabricate în afara Uniunii Europene ar putea rămâne eligibile doar pentru că aparțin unor mărci europene demonstrează lipsa de coerență și caracterul arbitrar al acestor intenții”, mai transmite APIA.

Publicitate

Reînnoirea parcului auto

Asociația arată că această abordare creează discriminare între operatorii economici, afectează concurența și generează o impredictibilitate majoră într-o industrie care are nevoie exact de opusul: reguli clare, stabile și aplicabile uniform.

„Piața auto funcționează în cadrul pieței comune europene, iar produsele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre. Nu putem avea reguli reinterpretate politic de la un stat la altul și nici criterii construite în funcție de preferințe conjuncturale”, se mai spune în comunicatul APIA.

Asociația consideră că rolul Programului Rabla trebuie să fie acela de a accelera reînnoirea parcului auto național și reducerea emisiilor, nu de a restrânge artificial opțiunile consumatorilor și nici de a transforma politica publică într-un exercițiu de imagine sau într-un instrument de selecție economică arbitrară.

Publicitate

APIA cere organizarea urgentă a unui dialog real și transparent cu întreaga industrie auto, respectarea principiilor concurenței loiale și ale pieței comune europene, eliminarea criteriilor discriminatorii și insuficient fundamentate juridic și construirea Programului Rabla pe baze economice reale, nu pe declarații populiste și măsuri improvizate.