Motivul pentru care tronsonul de AUTOSTRADĂ cuprins între Sibiu şi Orăştie a luat-o la vale: NU are fundație

Tronsonul de autostradă cuprins între Sibiu şi Orăştie nu are fundaţie. Concluzia este a specialiştilor angajaţi de CNADNR să realizeze o expertiză în punctele în care asfaltul a luat-o la vale.
Expertiza efectuată pe tronsonul de autostradă cuprins între Sibiu și Orăștie, care a luat-o la vale, a scos la iveală lucruri foarte grave. Drumul nu are fundație iar umpluturile sunt realizate din materiale de slabă calitate scrie EVZ.ro
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a comandat o expertiză în cele două puncte sensibile, din sectorul de 20 de kilometri de autostradă, cuprins între localitatea Cunța și Sebeș.

Expertiza a fost efectuată în zona unde o bandă de circulație s-a fisurat și a alunecat, spre exterior, de la kilometru 60+600 de metri. În termeni tehnici, experții de la firma Rutexpert SRL, angajată de CNADNR, susțin că societatea care a construit autostrada nu a respectat proiectul.

Concluziile se referă la fapte grave, descoperite în urma realizării unor carote la o adâncime de zece metri. Cel mai grav, susțin experții, este faptul că nu a fost descoperit stratul de piatră spartă cu o grosime de trei metri.

„În cadrul pachetului necoeziv vizual nu a fost relevat stratul de piatră cu grosime fixă de trei metri. Însumând grosimea de balast și piatră spartă din proiect se observă totuși diferențe de grosime totală, în minus, de până la doi-trei metri față de proiect. În aceste condiții se consideră că geometria și alcătuirea corpului rambleului și stratului suport al acestuia nu respectă soluția din proiect”, se arată ân exertiza semnată de prof. univ. dr. Elena Gheorghe, de la firma Rutexepert SRL.

Rambleul drumului, susțin specialiștii, este format dintr-un strat de piatră sparta, tasată, peste care se toarnă un strat de beton stabilizat și apoi straturle de asfalt. Concluziia experților este una gravă, pentru care DNA ar trebui să se autosesize: stratul de piatră spartă nu a fost găsit.

În proiectul aprobat de CNADNR se prevede că: ”rambleul a fost prevăzut a fi executat din umplutură de balast armat cu geogrile așezate pe o saltea din piatră spartă, armată cu geogrile, cu grosimea de trei metri”. Expertiza are concluzii șocante, stratul de trei metri de piatră spartă nu a fost găsit, în schimb a fost decontat, susțin cei de la CNADNR.

În locul acestui strat de piatră spartă și a celui de balast stabilizat, experții au găsit ”pietrișuri cu bolovăniș și nisipuri prăfoase, cu grosimi de șase – șapte metri”. ”În cadrul acestuia nu a putut fi evidențiat stratul rutier de balast stabilizat, prevăzut în proiect cu grosimea de 20 cm. Din observațiile vizuale pe probele prelevate materialul granular nu are caracateristicile de balast stabilizat, și nu prezintă legături datorate prizei care trebuia să se producă în cele opt-nouă luni de la punerea în operă”, se mai arată în expertiză.

Stratul stabilizat, spun experții în drumuri, este compus din ciment și pietriș care se așterne pe drum, sub straturile de asfalt pe care rulează mașinile.

Toate materialele de construcții care trebuiau puse în corpul autostrăzii dar nu au fost găsite de experți, au fost decontate de CNANDR, după ce consultantul șantierului, și-a dat avizul.

Experții au analizat și denivelăturile apărute în autostradă, la kilometru 59+950, care îi fac pe șoferi să sară cu mașinile lor, ca la raliu.

În urma analizei făcute s-a stabilit că acele deformații, ”sunt cauzate de natura argiloasă și starea de consistență redusă, respectiv capacitatea portantă a terenului de fundare”.

Și în această, zonă, experții au avut aceeași concluzie legată de fundația autostrăzii compusă din material stabilizat care ”nu are caracteristici de balast stabilizat”.

Firma care a construit sectorul de autostradă care are mari probleme tehnice se numește Impregilo – Salini. CNADNR a achitat pentru această lucrare 602 milioane de lei dintr-un total de 604 milioane lei.

În prezent, începând cu data de 3 septembrie, circulația a fost închisă circulației publice, pentru o perioadă de șase săptămâni, timp în care societatea Impregilo trebuie să remedieze problemele tehnice apărute, costurile fiind suportate de către firma italiană.

sursa: EVZ.ro