Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Nereguli la ministere și companii de stat, descoperite de Curtea de Conturi. Erori de 43,2 miliarde lei


Publicat

Controalele efectuate de Curtea de Conturi au identificat 21.427 de abateri în 2016, care au generat prejudicii de 687,6 milioane lei și erori financiar-contabile de 43,225 miliarde de lei, potrivit Raportului Curţii de Conturi pe anul 2016.

Potrivit documentului, faţă de anul 2016, volumul abaterilor referitoare la venituri nestabilite, neevidenţiate şi, pe cale de consecinţă, neurmărite şi neîncasate a scăzut cu aproximativ 35%, iar la prejudiciile produse bugetelor publice a fost consemnată o scădere cu aproximativ 62,72% faţă de anul precedent.

La polul opus s-au situat abaterile financiar-contabile care, în anul 2017, au cunoscut o creştere de aproximativ 48% faţă de cele constatate în 2016, abaterea predominantă regăsindu-se în evidenţierea şi raportarea patrimoniului public atât de către entităţile din administraţia centrală cât şi de către cele din administraţia locală.

Curtea de Conturi a descoperit mai multe nereguli precum plăți și bonusuri nelegale sau erori contabile la câteva dintre ministerele și companiile de stat, printre care se număra Ministerul Turismului, Ministerul Mediului, TAROM și Poștă Română.

Plăți nelegale la Ministerul Turismului

Ministerul Turismului a efectuat în 2016 plăți nelegale pentru cheltuieli privind servicii de promovare a brandului turistic național și pentru lucrări de investiții neexecutate, nu a urmărit respectarea clauzelor contractuale, nu a perceput majorări de întârziere și daune-interese și a utilizat ineficient unele fonduri bănești pentru participarea la târguri de turism organizate în afară țării, reiese din raportul public pe 2016 al Curții de Conturi.

Au fost efectuate plăți de 498.000 de lei pentru lucrări de investiții neexecutate în cadrul proiectului de investiții în turism „Schi în România”.

Totodată, au fost efectuate plăți nelegale din fonduri alocate de la bugetul de stat, în valoare de 1,42 milioane lei, pentru servicii de promovare a brandului turistic național prin intermediul unor tour-operatori germani, respectiv pentru servicii decontate la valori mai mari decât cele din devizul-ofertă.

Remunerații nelegale la CFR

Directorul general al CFR SĂ și membrii Consiliului de Administrație al companiei au beneficiat nelegal de remunerații bonus în valoare de 307.000 lei pentru aprobarea planului de management/administrare, iar alți angajați au utilizat, în perioadă 2015-2016, autovehicule aflate în proprietatea societății, decontând cheltuieli cu combustibilul pentru activități fără legătură cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative de funcționare, reiese din raportul public pe 2016 al Curții de Conturi.

TAROM, despăgubiri de 3,9 mil. lei din cauza neregularităților de zbor

TAROM nu și-a asumat și îndeplinit în mod real, economic, eficient și eficace obiectivele, atribuțiile și responsabilitățile stabilite legal, referitoare la activitatea de transport aerian, reiese din raportul public pe 2016 al Curții de Conturi, care semnalează, printre altele, că, transportatorul aerian a plătit în perioadă 2012-2016, despăgubiri de circa 3,8 milioane lei din cauza neregularităților de zbor, potrivit Wall-Street.ro.

Bonusuri ilegale la Poștă Română

Bonusuri ilegale în valoare de 237.000 de lei și servicii juridice pe bază unui contract în cuantum de 579.000 de lei, dar al cărui obiect s-a suprapus cu atribuțiile Direcției Juridice și Reglementări, sunt doar câteva dintre neregulile constatate la Compania Națională Poștă Română (CNPR) de Curtea de Conturi.

Pe lista plăților nelegale se mai regăsesc: acordarea unor bonusuri, contrar prevederilor OUG nr. 109/2011 privind guvernantă corporativă a întreprinderilor publice, în valoare de 237.000 de lei, precum și cheltuieli ne-economicoase pentru achiziționarea unor tipărituri cu ocazia unor zile festive (35.000 lei), servicii juridice, rezultat al încheierii unui contract al cărui obiect s-a suprapus cu atribuțiile Direcției juridice și reglementări (579.000 lei), respectiv servicii de expertizare și evaluare în vederea valorificării unui număr de 167 de autovehicule scoase din exploatare si stocate in perioada 2010 – 2014, dar fara ca rapoartele/expertizele sa fie utilizate efectiv (61.000 lei).
Ministerul Mediului si inregistrarile eronate de bunuri in valoare de peste 15 miliarde de lei

Ministerul Mediului a inregistrat, in 2016, in mod eronat, bunuri in valoare de peste 15,6 miliarde de lei atat in evidenta contabila, cat si in „Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului”, desi acestea erau arii protejate cu „forme de proprietate diferite”, se arata in raportul Curtii de Conturi pe anul 2016.

Concluziile Curții de Conturi arată că, în evidența contabilă a Ministerului Mediului, au fost reflectate cheltuieli cu servicii prestate în luna decembrie 2015, condiții în care atât contul de rezultat patrimonial al anului 2016, cât și contul de execuție au fost denaturate cu sumă de 2,150 milioane de lei.

Erori contabile la APIA

Abaterile consemnate în controalele efectuate la administrația centrală a APIA au identificat reflectarea eronată în evidența contabilă a sumelor acordate fermierilor că ajutoare naționale tranzitorii, precum și a sumelor încasate de la aceștia cu titlu de debite provenite din sumele solicitate și încasate nelegal, situațiile financiare întocmite la data de 31 decembrie 2016 prezentând un șold nereal al contului „Sume de primit de la MADR-bugetul de stat”, în valoare de 1,385 miliarde de lei, conform raportului public al instituției pentru anul 2016.

Probleme și la ANAF

În cazul ANAF, diminuarea cheltuielilor de capital din ultimii ani a afectat în mod special infrastructura IT, starea actuală fiind critică, a avertizat Curtea de Conturi.

„ANAF deţine o infrastructură IT şi de comunicaţii învechită şi neperformantă, pentru care nu s-au mai efectuat investiţii semnificative din anul 2013. Mai mult, Strategia IT a ANAF pe perioada 2016-2020 nu a fost aprobată, la data auditului fiind elaborate două forme ale documentului, dar niciuna dintre ele nu este aprobată. În lipsa unei strategii nu se cunosc obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung, condiţii în care referatele de necesitate cu valori semnificative, întocmite şi înaintate de Direcţia Generală de Tehnologia Informaţiei (DGTI) către DGIAPSI (structura de achiziţii a ANAF) în perioada 2013-2016, nu au fost aprobate de conducerea ANAF”, se arată în raport.

Lipsa investiţiilor, concomitent cu încărcarea permanentă a capacităţilor de calcul şi stocare din Centrul de Date Primar (CDP) şi Centrul de Date Secundar (CDS), precum şi creşterea exponenţială a cerinţelor pentru noi aplicaţii IT au condus la apariţia unor disfuncţionalităţi ale sistemului IT, constatate în misiunea de audit financiar.

„ANAF nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a întocmi şi prezenta situaţiile financiare pentru activitatea proprie pe baza inventarierii generale a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, deoarece în anul 2016 nu a iniţiat operaţiunile de inventariere, iar, în anul 2015, rezultatele inventarierii nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă, acestea indicând minusuri de 56.018 mii lei”, se arată în raport.

sursa: realitatea.net



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Firmele vor putea amâna plata taxelor până la 25 decembrie. Alte măsuri adoptate de Guvern

Publicat

bani

Executivul a decis prelungirea până la 25 decembrie a perioadei în care nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Potrivit acestuia, până la 25 decembrie 2020 organele fiscale nu vor începe executarea silită, dând posibilitatea debitorilor de a se decide cu privire la accesarea facilităților fiscale oferite corespunzător situației sale fiscale. Ambele măsuri sunt într-un singur proiect de OUG adoptat.

Alte măsuri din același act normativ:

Aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile bugetare principale și accesorii a căror scadență/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanșată starea de urgență și până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

Beneficiari ai facilității de eșalonare simplificată sunt toți contribuabilii, indiferent de forma de proprietate, inclusiv cei care au în derulare o înlesnire la plată potrivit Codului de procedură fiscală și care nu înregistrează obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență, sau acestea au fost achitate până la eliberarea certificatului fiscal.

Această măsură are ca scop, pe de o parte, din perspectiva contribuabililor, susținerea conformării la plată, pentru contribuabilii aflați în dificultate generată de lipsa de lichidități financiare, ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19, iar pe de altă parte, din perspectiva statului, asigurarea încasării unor sume certe și periodice la bugetul general consolidat.

Pentru acordarea eșalonării contribuabilul, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să depună cerere până la data de 15 decembrie 2020, inclusiv. La cerere, debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare;

b) să nu înregistreze obligații bugetare restante la data declarării stării de urgență și neachitate ulterior.

c) să nu se afle în procedura insolvenței;

d) să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare;

e) să aibă depuse toate declarațiile fiscale;

f) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 și 26 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Eșalonarea la plată nu se acordă pentru sume de până la 500 de lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv 5.000 de lei, în cazul persoanelor juridice.

Pot beneficia de eșalonarea simplificată și debitorii aflați în insolvența pentru obligațiile curente născute după declararea stării de urgență, dar și cei care au eșalonare la plată conform Codului de procedură fiscală.

Întrucât eșalonarea simplificată nu presupune constituirea de garanții, legiuitorul, în acord cu mediul de afaceri și ceilalți parteneri sociali, a instituit plata unei dobânzi. Nivelul de dobânzii este redus la jumătate, respectiv 0,01% pe zi de întârziere adică la 3,65 % pe an (față de Codul de procedură fiscală care prevede nivelul dobânzii de 0,02% pe zi de întârziere)

Debitorul poate solicita modificarea eșalonarii prin includerea în eșalonare a obligațiilor născute după acordarea eșalonării la plată de 2 ori pe perioada eșalonarii

Dacă debitorul pierde eșalonarea, poate solicita menținerea acesteia tot de 2 ori.

Debitorul poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare, care poate cuprinde rate diferențiate de plată

Avantajele acestei măsuri (conform Ministerului Finanțelor Publice):

  • este o alternativă la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgență, pentru care perioada de aplicare încetează la data de 25 octombrie 2020;
  • este o procedură simplificată de acordare a eșalonării la plată, pentru contribuabilii care au fost buni platnici până la data intrării în starea de urgență. Față de procedura normală de acordare a eșalonării, potrivit Codului de procedură fiscală, procedura și documentele depuse de debitori sunt simplificate, în sensul că se acordă eșalonare numai în baza unei cereri, fără a fi depuse alte documente.
  • termenul de soluționare este mult diminuat – 5 zile de la data depunerii cererii, întrucât nu este necesară o analiză amplă asupra situației fiscale a debitorului;
  • se suspendă executarea silită pentru obligațiile bugetare ce fac obiectul eșalonării la plată;
  • nu se constituie garanții, ținând cont de termenul scurt de acordare eșalonării la plată (12 luni), de situația dificilă cu care se confruntă contribuabilii din perspectiva lichidităților financiare mult diminuate față de perioada anterioară intrării în starea de urgență, precum și de necesitatea susținerii mediului de afaceri pentru revitalizarea activității;
  • nu se consideră a fi restante obligațiile bugetare pe perioada eșalonării la plată;
  • pe perioada eșalonării la plată, contribuabilii trebuie să achite toate obligațiile născute în această perioadă, cu posibilitatea de prelungire a termenelor de plată;
  • debitorul poate solicita, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, modificarea eșalonării la plată prin includerea în eșalonare a obligațiilor ce constituie condiție de menținere a valabilității acesteia;
  • debitorul poate menține eșalonarea la plată, pierdută, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, respectiv în cele 12 luni de eșalonare.

sursa: hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

VIDEO: Torționarul cu patru clase de la Aiud. Gheorghe Crăciun a fost directorul penitenciarului în perioada stalinistă

Publicat

gheorghe craciun

Avea patru clase, dar nu avea complexe în fața lui Petre Țuțea și Petre Pandrea. Între marii torționari ai perioadei staliniste, Gheorghe Crăciun are un loc aparte. În lunga sa carieră de ucigaș, pe unde a umblat, i-a anchetat printre alții pe Alexandru Vaida-Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu sau Mircea Vulcănescu, dar și pe mulți alți deținuți politici.

A fost director al Penitenciarului Aiud în cea mai neagră perioadă a acestei instituții. Gheorghe Crăciun a organizat şi condus reeducarea în spirit ateu şi comunist a 7.000 de deţinuţi politici intelectuali. Iar pentru toţi cei care au refuzat reeducarea, regimul impus la Aiud a reprezentat cea mai crâncenă încercare.

Aiudul a devenit sub conducerea sa o antecameră a iadului, unde mii de oameni trebuiau să fie ucişi lent, în chinuri care depăşeau cu mult cea mai bolnavă imaginaţie.

”A spus cineva că am spălat creierul acolo. Păi dacă se spală creierul lui Dumitrescu Borcea sau al lui Groza și nu mai va face crime în viitor, apoi asta îi rău? Hai să zâcem pe linia spălării creierului” a spus torționarul în fața camerei.

„Din anul 1958, de când la comanda Aiudului este numit colonelul Gheorghe Crăciun, se înregistrează o rată ridicată a mortalităţii. Din totalul de 216 morţi pe o durată de 14 ani, 135 sunt numai în anii 1958-1964.

Vezi: Portretul unei eroine uitate din Munții Apuseni. Alexandra Pop, executată de Securitate într-un ”transport al morții”

În numai 6 ani, o rată a mortalităţii record, în regimul penitenciar instalat de colonelul Crăciun. Oamenii îşi sfârşeau zilele de TBC, septicemie, insuficienţă hepatică, psihoze depresive. Boli care indică mizeria, înfometarea frigul şi izolarea din temuta închisoarea”, spune Lucia Hossu Longin, realizatoarea documentarului Memorialul Durerii – Gheorghe Crăciun.

Torționarul cu 4 clase

Gheorghe Crăciun a devenit membru PCR în 1945. Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, viitorul colonel de securitate Gheorghe Crăciun s-a născut într-o familie de țărani greco-catolici cu șase copii, fiind de profesie cazangiu.

Absolvent a patru clase la școala industrială de ucenici, Crăciun a ocupat, începând cu venirea comuniștilor la putere, mai multe funcții în aparatul de represiune. A ajuns comandant la penitenciarul Aiud/formațiunea 0622 (nov. 1958 – 31 dec. 1964).

ghe

I-a anchetat, între alții, pe Alexandru Vaida-Voevod și pe Emil Hațieganu, pe Petre Țuțea sau pe Petre Pandrea. Dezvăluirile senine ale acestui personaj în documentarul jurnalistei arată o lume a terorii, dincolo de orice imaginație, și personaje care nu au ajuns niciodată să cunoască răzbunarea legii, sau măcar a istoriei.

”I-am chemat la mine pe Țuțea Petre și pe Pandrea Petre la mine și am spus gata! V-am numit consilierii mei. S-au uitat unul la altul și au râs. Știam că îs prietini amândoi, că au scris socialism în tinerețe. Pandrea a și rămas, Țuțea s-a mai schimbat… Și uite ce vreu: Să vă pun șefi pe post de consilieri la clubul național al țărăniștilor și liberalilor. Da noi n-am fost liberali și țărăniști. Nu mă interesează!” a mărturisit torționarul în fața Luciei Hossu-Longin.

Presa a preluat din surse oficiale informații despre contribuțiile lui Gheorghe Crăciun la dezvoltarea universului concentraționar comunist totalitar:

”în calitate de șef al Direcției regionale de Securitate Sibiu, Gheorghe Crăciun a anihilat mai multe grupuri de partizani din zona Făgăraș, printre care și grupul lui Nicolae Dabija și a arestat personal pe Vaida Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu, precum și persoane de etnie germană din regiune.

Gheorghe Crăciun a rămas cunoscut în istoria sistemului concentraționar comunist ca acela care a implementat la Aiud, în perioada directoratului său (nov. 1958 – dec. 1964), procedeul „reeducării târzii” sau reeducarea „nonviolentă”. O încercare inumană de a pătrunde în sufletul deţinuţilor. Şi a le condiţiona libertatea de autodemascare. Era un altfel de Piteşti.

Vezi și: Cum a murit de foame în închisoarea de la Aiud, ”creierul” primului submarin românesc. Povestea lui Gheorghe Koslinski

Potrivit DGP, în această perioadă, aici au avut loc cele mai multe decese din istoria formațiunii carcerale. În comparație cu reeducarea de tip Pitești (petrecută în intervalul 1949 – 1952), la Aiud au fost fost utilizate alte tehnici („metodele lente, șocurile psihice, picătura chinezească și mutațiile de natură să dezechilibreze psihicul deținuților”), mai puțin brutale, combinate într-un timp mai îndelungat, cu starea fizică și psihică, în cele mai multe cazuri deplorabilă, a celor încarcerați”.

Printre persoanele care au murit în închisoarea de la Aiud, în perioada în care Gheorghe Crăciun era comandant, se număra profesorul Mircea Vulcănescu, preotul Mihai Enescu, gen.(r) Alexandru Macici și mulți demnitari ai guvernelor interbelice.

Seria Torţionarii

În 2013, emisiunea „Memorialul durerii” a difuzat seria „Torţionarii” – formată din opt episoade, în care au fost prezentaţi opt „torţionari” ai sistemului represiv comunişti. Printre aceştia, s-au numărat Liviu Borcea, comandant al coloniilor de muncă de la Capul Midia; Vasile Ciolpan, director al penitenciarului Sighet, Zoltan Szabo, comandantul lagărului de la Baia Sprie sau Gheorghe Crăciun, comandant al penitenciarului din Aiud.

s

„Cu toţi aceşti călăi m-am întâlnit personal pe tot parcursul „Memorialului Durerii”. I-am filmat cu aprobarea lor şi nu cu camera ascunsă. Credeţi că erau nişte mieluşei? Nu. Mai degrabă aceiaşi zbiri, aceiaşi fuhreri de odinioară, aceleaşi brute obişnuite să vorbească fariseic despre faptul că ei şi-au făcut datoria patriotică faţă de duşmanii clasei muncitoare. Şi mai ales că au conştiinţa curată”, spunea Lucia Hossu Longin.

FOTO: Capturi după documentarul Luciei Hossu-Longin

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Roșia Montană, într-un documentar realizat de ARTE în Transilvania. Difuzarea reportajului a blocat siteul unei afaceri locale

Publicat

Canalul de televiziune franco-german ARTE a difuzat vineri seară un reportaj despre Transilvania în care a inclus și Roșia Montană.

Porțiunea din reportaj care prezintă localitatea din Alba, începe cu mocănița care trece prin sărăcia din cartierul Dăroaia și continuă cu prezentarea localității istorice Roșia Montană, galeriile romane, situația din trecut cu proiectul minier cu cianură de distrugere a localității, iar în final se prezintă afacerea locală și socială Made in Roșia Montană.

Reportajul poate fi văzut AICI.

Este vorba despre o afacere cu șosete, căciuli, fulare și multe altele din lână merinos, realizate de mână de femeile din comună.

”Reportajul are un impact foarte mare internațional, cu siguranță anul 2021 va aduce mult mai mulți turiști în Roșia Montană și sper ca autoritățile locale să înțeleagă că trebuie să facă ceva în direcția turismului în Roșia Montană.

Site-ul www.madeinrosiamontana.com a picat imediat după reportaj, sute de oameni încercau să se conecteze simultan la site, dar între timp s-a rezolvat problema, iar comenzi din Elveția, Austria, Germania, Franța au început să apară” a scris pe contul său de Facebook, Tică Darie, inițiatorul afacerii, un tânăr care s-a stabilit acolo în urmă cu câțiva ani.

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Care sunt proiectele noului primar al Abrudului, Cristian Albu, la început de mandat

Publicat

Noul primar din Abrud, Cristian Albu (PNL), își începe mandatul pentru următorii patru ani. 

Alba24 i-a solicitat lui acestuia să își prezinte principalele proiecte și priorități pentru perioada imediat următoare. 

Acesta a răspuns că va continua proiectele începute de fostul primar și a adăugat că Abrudul va avea o bază de agrement cu bazin de înot, iar locurile de joacă pentru copii vor fi modernizate și repuse în funcțiune.

Răspunsul primarului Cristian Albu, legat de proiectele la început de mandat: 

Gestionarea și punerea în practică a următoarelor proiecte, deja semnate:

Sănătate: modernizarea și refuncționalizarea clădirilor din cadrul spitalului orășenesc;

Finalizarea lucrarilor de infrastructură începute.

Modernizarea și punerea în valoare a centrulului istoric și a clădirilor monumentale din centru.

Construirea unei baze de agrement (bazin de înot), modernizarea și refuncționalizarea spațiilor de joacă pentru copii și a parcurilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate