Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Noaptea cea mai lungă: România după 12 ore de COD ROȘU. Situația din țară prezentată de Departamentul pentru Situații de Urgență


Publicat

Viscolul a provocat ravagii în mai multe zone din țară: copaci căzuți pe șosele sau mașini, acoperișuri smulse de vânt, trenuri anulate, școli închise, iar multe localităti au rămas fără curent.

În trei judete – Braila, Tulcea si Buzau – autoritățile au decis să închidă complet accesul pe toate drumurile nationale in intervalul 22:00 – 8:00. Viteza vântului a atins și 170 km/ ora, asemeni unui uragan de gradul I.

viscol

Sute de utilaje și mii de pompieri, jandarmi și angajați de la drumuri și sucursalele companiei de electricitate au acționat pentru remedierea problemelor cauzate de viscol.

Din cauza condițiilor meteo, și în județul Vrancea autoritățile au anunțat că se suspendă integral cursurile în școli. De asemenea, în județele Constanța și Giurgiu, mai multe școli sunt închise, potrivit anunțului Ministerului Educației.

viscol

Vezi mai multe informații AICI:  VISCOLUL a făcut RAVAGII în țară. Trei județe, complet închise. Copaci căzuți, drumuri blocate, acoperișuri smulse de vânt, trenuri anulate și sute de localități fără curent

Situația în țară, joi dimineața, potrivit Departamentului pentru Situații de Urgență:

Efecte înregistrate la nivel național – 5.02, ora 08:00 – 6.02, ora 07:00

DSU a prezentat situația detaliată pe județe :

1. În Municipiul București s-a intervenit pentru degajarea a 30 elemente de construcție, 14 stâlpi de telefonie/electricitate, 5 panouri, și a 45 copaci căzuți fiind avariate 70 autoturisme. 1 persoană a fost rănită de elemente de construcție căzute de la 1 imobil fiind transportată la spital.

2. Jud. ARAD
– în loc. Arad s-a intervenit pentru degajarea elementelor de acoperiș de la 15 imobile (dintre care 1 Liceu și Spitalul Municipal Arad) și înlăturarea de pe carosabil a 5 copaci și 5 cabluri electrice;
– în loc. Semlac s-a intervenit pentru degajarea elementelor de acoperiș la 2 imobile și înlăturarea
de pe carosabil a 2 copaci și 8 cabluri electrice;
– pe DN 7, loc. Conop circulația rutieră a fost temporar blocată de 1 copac căzut pe carosabil.

3. Jud. ARGEȘ
– în loc. Câmpulung s-a intervenit pentru degajarea elementelor de acoperiș de la 13 imobile (dintre
care 11 acoperișuri de bloc) și înlăturarea de pe carosabil a 5 copaci, 7 cabluri electrice și 1 stâlp de electricitate;
– în mun. Pitești s-a intervenit pentru degajarea elementelor de acoperiș la 3 blocuri de locuințe;
– în loc. Lerești s-a intervenit pentru degajarea unui stâlp de electricitate;
– pe DN 72A loc. Cetățuia, circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza a 10 copaci căzuți pe carosabil.

4. Județul BACĂU
– în loc. Sascut s-a intervenit pentru degajarea a 3 copaci căzuți pe carosabil;
– în loc. Podul Turcului s-a intervenit pentru degajarea 1 copac căzut pe carosabil;
– în Mun. Bacău s-a intervenit pentru degajarea unor elemente de construcție/acoperiș bloc, fiind afectat 1 autoturism;
– în loc. Bălăneasa s-a intervenit pentru degajarea unor elemente de construcție;
– în loc. Moinești s-a intervenit pentru degajarea a 4 elemente de construcție/acoperiș și a 2 copaci căzuți pe carosabil.

5. Județul BRĂILA
– circulația feroviară a fost blocată pe 3 tronsoane pe ruta Galați-Brăila-Buzău, fiind afectate 3 trenuri de călători staționate în gări pe traseu. 65 de călători din cele 3 trenuri au fost preluați de alte trenuri cu tracțiune diesel. Echipe CFR lucrează la remedierea problemelor la linia de tensiune.
– la nivelul județului BR, s-a luat decizia închiderii circulației rutiere pentru toate tipurile de autovehicule pe toate drumurile naționale și județene în intervalul 05.02.2020/ora 22.00-06.02.2020/ora 08.00;
-pe DN 2D 1 microbuz cu 15 persoane a rămas blocat din cauza viscolului, persoanele fiind preluate și cazate la primăria C.A. Rosetti;
-pe DJ 203 între loc. Ulmu și Făurei, 1 microbuz cu 15 persoane a rămas blocat din cauza viscolului. Se acționează pentru deszăpezire;
– în Mun. Brăila s-a intervenit pentru degajarea a 3 copaci căzuți pe carosabil;
-în loc. Mircea Vodă s-a intervenit cu 1 utilaj SDN pentru transportul unei gravide cu mijloace proprii la spitalul Făurei;
-în zona loc. Șendreni se acționează pentru găsirea a 2 persoane rătăcite.
-pe DJ 221 între loc. Romanu și Mărtăcești 1 auto cu 3 persoane a derapat în afara părții carosabile. Se acționează pentru deblocarea autoturismului
-pe DJ 211A între loc. Cuza Vodă și Viziru 1 autocisternă cu 20 t benzină a rămas blocată datorită viscolului;
-pe DJ 211 între loc. Bordeiu Verde și loc. Ianca, 4 autoturisme cu 6 persoane care au rămas înzăpezite, fiind preluați de ISU și au fost cazați la primăria Ianca;
-pe DN 21 între loc. Bărăganu și loc. Însurăței, se acționează pentru deszăpezirea a 3 autotrenuri și 14 autoturisme cu 39 de persoane (1 gravidă);

6. Județul BOTOȘANI
-pe DN 29 între mun. Botoșani și loc Vlădeni circulația rutieră a fost restricționată temporar
autovehiculelor cu masa maxima autorizată mai mare 7,5 t;
-pe DN 28B între mun. Botoșani și loc Flămânzi circulația rutieră a fost restricționată temporar autovehiculelor cu masa maxima autorizată mai mare 7,5 t;

7. Județul BIHOR
– în loc. Ghenetea s-a intervenit pentru degajarea 1 copac căzut pe carosabil;
– pe DJ 108H, între loc. Pădurea Neagră și loc. Voievozi, circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza a 10 copaci căzuți pe carosabil;
– pe DN 1H, în loc. Șinteu circulația rutieră a fost temporar închisă din cauza vântului puternic; – în loc. Oradea s-a intervenit pentru degajarea a 10 copaci căzuți pe carosabil.

8. Județul BISTRIȚA NĂSĂUD
– circulația feroviară este blocată pe linia 502 între loc. Vatra Dornei și loc. Ilva Mică din cauza a 3 copaci căzuți pe carosabil.

9. Județul BRAȘOV
– pe DN 1A, în loc. Săcele circulația rutieră a fost îngreunată din cauza a 10 copaci căzuți pe carosabil.

10. JudețulBUZĂU
– în loc. Râmnicul Sărat s-a intervenit pentru degajarea a 3 copaci căzuți pe carosabil, a 2
acoperișuri de imobile și a unui acoperiș de saivan prăbușit peste 150 de oi.
– pe DN 2C, în loc. Padina, circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza unui copac căzut pe carosabil;
– pe DN 2, în loc. Comisoaia, circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza unui copac căzut pe carosabil;
– la nivelul județului BZ, s-a luat decizia închiderii circulației rutiere pentru toate tipurile de autovehicule pe toate drumurile naționale și județene în intervalul 05.02.2020/ora 22.00-06.02.2020/ora 08.00;

11. Județul CLUJ
– pe DN 1, în loc. Negreni circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza unui copac căzut pe carosabil.

12. Județul CĂLĂRAȘI
– pe DN21 în loc. Drajna 1 persoană a fost rănită ușor (a refuzat transportul la spital) de un copac căzut pe 1 autoturism, iar circulația rutieră a fost temporar blocată;
– pe DN3 între loc. Fundulea și Călărași circulația rutieră este închisă din cauza viscolului;
– pe DN3A între loc. Lehliu și Fetești circulația rutieră este închisă cu ora 21.15 din cauza viscolului; -pe DN21 între loc. Călărași și loc. Slobozia/IL circulația rutieră a fost închisă din cauza viscolului; -pe DN31, pe raza județului, circulația rutieră a fost închisă din cauza viscolului începând cu ora 04.00;
– în mun Călărași s-a intervenit pentru degajarea a 9 elemente de construcție și a 6 copaci căzuți pe carosabil și pe 3 autoturisme;
– traficul cu Bacul chiciu-Ostrov a fost închis din cauza vremii nefavorabile.

13. Județul CARAȘ-SEVERIN
– pe DJ 582D, între loc. Văliug și loc. Crivaia, circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza unui copac căzut pe carosabil;
– pe DJ 608A, tronsonul Telescaun-Muntele Mic, circulația rutieră este închisă în perioada
05.02/ora 21,00-06.02.2020/ora 14.00.

14. Județul CONSTANȚA
– din cauza vântului puternic au fost suspendate temporar manevrele în Portul Midia, Portul Mangalia, Portul Constranța, Constanța Fluvial;
-în mun. Constanța s-a intervenit pentru degajarea a 3 elemente de construcție și a 4 copaci căzuți, fiind rănită ușor 1 persoană care a refuzat transportul la spital și afectat 1 autoturism;
-în loc. Olimp s-a intervenit pentru degajarea 1 copac, fiind afectate 3 autoturisme; -în loc. Băneasa s-a intervenit pentru degajarea 1 copac căzut pe carosabil;
-în loc. Cobadin s-a intervenit pentru degajarea 1 copac căzut pe carosabil;
-în loc. Hârșova s-a intervenit pentru degajarea 1 copac căzut pe carosabil;
-în loc. Murfatlar s-a intervenit pentru degajarea 1 copac căzut pe carosabil;
-în loc. Techirghiol s-a intervenit pentru degajarea 1 acoperiș de imobil.

15. Județul COVASNA
– pe DN 2D, în loc. Ojdula circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza a 10 copaci căzuți pe carosabil;
– pe DN 11, în loc. Oituz 2 persoane au fost rănite ușor fără a fi necesară transportatul la spital, iar circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza a 40 copaci căzuți, fiind avariat și 1 autoturism;
– pe DN 11, între loc. Oituz și mun. Brașov 1 ambulanță SAJ cu pacient și 10 autoturisme cu 30 persoane (2 minori și 1 sugar de 45 zile) au rămas blocate din cauza copacilor căzuți, fiind deblocate
– un echipaj SAJ care se deplasa către localitatea Topalu pe DN 21 pentru preluarea unei persoaneinconștiente, nu mai poate înainta din cauza viscolului și a zăpezii. Se așteaptă intervenția unui echipaj din cadrul SDN care să însoțească echipajul.
– un echipaj SAJ cu pacient cu dispnee, care se deplasa dinspre localitatea Mircea Vodă către UPU Constanța, pe DN 22C, a derapat din cauza poleiului. Se așteaptă intervenția unui echipaj din cadrul ISU pentru deblocare.- pe DN 2D, în loc. Ojdula circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza a 10 copaci căzuți pe carosabil;
– pe DN 11, în loc. Oituz 2 persoane au fost rănite ușor fără a fi necesară transportatul la spital, iar circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza a 40 copaci căzuți, fiind avariat și 1 autoturism;
– pe DN 11, între loc. Oituz și mun. Brașov 1 ambulanță SAJ cu pacient și 10 autoturisme cu 30 persoane (2 minori și 1 sugar de 45 zile) au rămas blocate din cauza copacilor căzuți, fiind deblocate ulterior;

16. Județul DÂMBOVIȚA
-în loc. Fieni s-a intervenit pentru degajarea 1 copac căzut pe carosabil;
-în loc. Buciumeni s-a intervenit pentru degajarea 1 copac căzut pe carosabil;
-pe DJ 713, între loc. Morenii- și Platou Padina, circulația rutieră a fost închisă începând cu ora 22.30.
-pe DN 71, între km 94-102, circulația rutieră a fost îngreunată din cauza a 4 copaci căzuți pe
carasabil.

17. Județul GALAȚI
– pe DN 25, între loc. Fundeni și loc. Piscul, circulația rutieră a fost îngreunată din cauza a 7 copaci căzuți pe carosabil;
– pe DN 24D, între intersecția cu DN 26 și limita cu județul Vaslui (km 09-km 84), circulația rutieră este închisă din din cauza viscolului;
– pe DJ 251, între loc. Smârdan și loc. Valea Mărului circulația rutieră a fost închisă din cauza viscolului;
– pe DJ 242A, între loc. Cruceanu și loc. Berești circulația rutieră a fost închisă din cauza viscolului.

18. Județul GORJ
– pe DJ 672, în loc. Ciuperceni circulația rutieră a fost îngreunată din cauza 1 copac căzut pe carosabil; – pe DJ 674A, în loc. Dănești circulația rutieră a fost îngreunată din cauza a 2 copaci căzuți pe carosabil.

19. Județul GIURGIU
– pe DN 5D și DN 5B, în loc. Bălănoaia circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza a 2 copaci căzuți pe carosabil;
– pe DJ 504, între loc. Stănești și mun. Giurgiu circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza a 2 copaci căzuți pe carosabil, fiind avariat 1 autoturism;
-în PTF Giurgiu-Ruse circulația rutieră a fost restricționată autovehiculelor cu masa maximă autorizată de peste 12t.
– pe A1 la Km 36, sensul de mers către București, circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza unui autotren care a derapat.
-în mun. Giurgiu s-a intervenit pentru degajarea 1 copac căzut pe 2 autoturisme;
-în loc. Joița s-a intervenit pentru degajarea 1 stâlp căzut pe carosabil;

20. Județul HUNEDOARA
– pe DJ 685, în loc. Râu de Mori, circulația rutieră este blocată din cauza unor bolovani căzuți pe carosabil.

21. Județul HARGHITA
– pe DN 15, între loc. Toplița și loc. Borsec, circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza 3 copaci căzuți pe carosabil;.
– pe DN 15, în Borsec 1 persoană rănită iar circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza 1 copac căzut pe carosabil;
– pe DN 13B, între loc.Joseni și Praid, circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza a 3 copaci căzuți pe carosabil. Începând cu ora 18.30 circulația rutieră a fost închisă în zona Pasului Bucin, km 3-33;
– pe DN 12C, între loc. Gheorghieni și loc. Lacul Roșu, circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza 1 copac căzut pe carosabil. Începând cu ora 17.00 circulația rutieră a fost oprită din cauza vântului
puternic;
– pe DJ 125, între loc. Sântdominic- Bălan, circulația rutieră a fost închisă de la ora 19.00, iar cu ora 23.00 se circulă pe o bandă, cu restricție de viteză;
– în loc Livezi Ciuc circulația feroviară fost temporar blocată pe magistrala 501 din cauza a 3 copaci căzuți pe calea ferată, 2 trenuri de călători cu 95 călători fiind afectate temporar. Cei 95 de călători au fost preluați de 2 autobuze. În acest moment se circulă cu locomotive diesel.

22. Județul IALOMIȚA
-pe DN 2C între loc. Nicolești și loc. Tovărășia 10 autoturisme și autotrenuri (30 pasageri) nu mai pot înainta din lipsă de vizibilitate. Pentru deblocare acționează 2 utilaje din cadrul SDN;
– în loc. Urziceni s-a intervenit pentru degajarea 1 element de construcție de la 1 imobil și 1 copac căzut pe carosabil;
– în loc. Ion Roată s-a intervenit pentru degajarea 1 copac căzut pe carosabil;
– în mun. Slobozia s-a intervenit pentru degajarea a 2 elemente de construcție și a 7 copaci căzuți pe carosabil/fire de tensiune fiind avariate 4 autoturism;
– în loc. Gârbovi s-a intervenit pentru degajarea 1 element de construcție;.
– în loc. Malu s-a intervenit pentru degajarea 1 copac căzut pe carosabil;
-în com. Ciochina 1 microbuz cu 10 persoane a rămas blocat în trafic, persoanele fiind cazate la primărie.
-pe DN 21A între loc. Țăndărei și loc. Bărăganul 2 autocamioane sunt ieșite în afara părți carosabile, șoferii refuză să plece din camioane;
-pe DN 21A între loc. Iazu și loc. Bărăganul 4 autocamioane și 1 autoutilitară sunt blocate din cauza zăpezii, șoferii autocamioanelor refuză să plece, la autoutilitară încă nu s-a ajuns;
-pe DN 2A între loc. Căzănești și loc. Muntenii Buzău 1 ATPVM/DJ a derapat în șanț, subofițerii au fost cazați la primăria Căzănești;
-pe DN 2A între loc. Căzănești și loc. Muntenii Buzău 1 ATPVM/DJ a derapat în șanț, subofițerii au fost cazați la primăria Căzănești;
-pe DN 2A între loc. Căzănești și loc. Orboiești 1 autoutilitară este blocată din cauza zăpezii;-pe DN 2A între loc. Țăndărei și loc. Chirana s-a intervenit pentru degajarea 1 copac căzut pe carosabil.
-în loc. Gheorghe Doja un bătrân a solicitat 1 SAJ, care înaintează greu din cauza zăpezii de pe carosabil.

23. Județul MARAMUREȘ
– pe DN 18, în Pasul Gutâi circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza a 3 copaci căzuți pe carosabil.

24. Județul MUREȘ
– pe calea ferată km 219, între c circulația feroviară a fost temporar blocată din cauza a 1 copaci căzut linia electrică, fiind afectate 2 trenuri de călători ( Int. 367 Budapesta-Brașov-120 pasageri, IR 1645 București Târgu Mureș-30 pasageri) .
– pe DN 13, între loc Găiești și Bălăușeri circulația rutieră a fost temporar afectată din cauza 1 copac căzut pe carosabil.

25. Județul NEAMȚ
– pe DN 2D, între loc Gadinți și Poienari circulația rutieră a fost temporar îngreunată din cauza zăpezii de pe carasobil;
– pe DJ 157H, între loc Dochia și Mărgineni circulația rutieră a fost temporar îngreunată din cauza unui autoturism ieșit în afara părții carosabile;
– pe DJ 208G, între loc Girov și Hanul Ancuței s-a intervenit pentru deszăpezirea mai multor autoturisme; – pe DJ 208G, între loc Ștefan cel Mare și Tupilați circulația rutieră a fost temporar îngreunată din cauza poleiului de pe carosabil.

26. Județul OLT
– în Brebeni s-a intervenit pentru degajarea 1 copac căzuți pe carosabil.
-în loc. Stoenești, 1 SAJ/GJ cu mama și copil dializat au derapat în șanț, 1 alt echipaj SAJ/OT se va deplasa pentru preluarea celor 2.

27. Județul PRAHOVA
– în mun. Ploiești s-a intervenit pentru degajarea unor elemente de acoperiș la Liceul Economic;
– în loc. Sinaia s-a intervenit pentru degajarea a 5 copaci căzuți pe trotuar;
– în loc. Breaza s-a intervenit pentru degajarea a 3 copaci căzuți pe trotuar;
– în loc. Comarnic s-a intervenit pentru degajarea a 2 copaci căzuți pe trotuar;
– pe DN 71, în loc Sinaia traficul rutier a fost temporar îngreunat din cauza unui copac căzut pe carosabil.

28. Județul SATU MARE
– în mun. Baia Mare s-a intervenit pentru degajarea a 3 elemente de construcție si a 2 copaci căzuți pe trotuar.

29. Județul SUCEAVA
– pe DN 1A, în loc Cheia circulația rutieră a fost blocată din cauza a 3 copaci căzuți pe carosabil printre autoturismele blocate aflându-se și 3 autospeciale MAI;
– pe DN 1A, în loc Măneciu 5 autotrenuri și 8 autoturisme (dintre cu 25 de persoane nu mai pot înainta din cauza copacilor căzuți pe carosabil.
– Circulația feroviară pe magistrala 502, tronsonul Vatra Dornei – Ilva Mică este blocată din cauza copacilor doborâți de vânt pe calea ferată. Până la redeschiderea circulației feroviare, călătorii care circulă pe această rută vor fi transbordați între cele două localități cu microbuze puse la dispoziție de operatorul feroviar;
– Circulația feroviară pe magistrala 502, tronsonul Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei a fost temporar blocată din cauza a 2 copaci doborâți de vânt pe calea ferată. Nu au fost trenuri afectate de eveniment;
– Circulația rutieră a fost temporar oprită pentru intervenția utilajelor de deszăpezire pe DN 2 loc. Dărmănești, DN 17 loc. Iliești și DN 17A Dornești.

30. Județul TULCEA
– din cauza vântului puternic au fost suspendate temporar manevrele în Bara Sulina.

31. Județul TIMIȘ
– în mun. Timișoara s-a intervenit pentru degajarea a 3 elemente de construcție la 2 blocuri de locuit și la clădirea Poștei Române și a 7 copaci, fiind avariate 6 autoturisme și o țeavă de gaze;
– în loc. Dumbrăvița circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza unui tir răsturnat din cauza vântului puternic.

32. Județul TELEORMAN
– în mun. Alexandria, s-a intervenit pentru degajarea a 2 copaci căzuți pe carosabilului;
– în loc. Smârdioasa, pe DN 51A s-a intervenit pentru repunerea pe carosabil a 2 autovehicule derapate pe carosabilul acoperit de gheață;
– în loc. Mârzănești, pe DN 506 s-a intervenit pentru repunerea pe carosabil a 2 autovehicule de mare tonaj derapate pe carosabilului acoperit de gheață;
– în loc. Purani, pe DN 506 s-a intervenit pentru deblocarea unui microbuz cu 10 persoane care nu a mai putut înainta din cauza carosabilului acoperit de zăpadă și gheață;
– în loc. Mereni, pe DJ 601D s-a intervenit pentru deblocarea unui autotren derapat.
– Circulația rutieră a fost temporar oprită pe DJ 503, loc. Drăgănești din cauza unui copac căzut pe carosabil;
– Circulația rutieră a fost temporar oprită pe DN 65A, loc. Scrioaștea din cauza unui copac căzut pe carosabil;

33. Județul VÂLCEA
– în mun. Râmnicul-Vâlcea s-a intervenit pentru degajarea a unor elemente de construcție la un bloc de locuit;
– pe DN 7, în loc. Brezoi și Racovița circulația rutieră a fost temporar blocată din cauza a 10 copaci căzuți pe carosabil.

34. Județul VRANCEA
– pe DN 23B, în loc. Ciorăști circulația rutieră este închisă din cauza viscolului;
– pe DN 2, pe teritoriul județului circulația rutieră este închisă din cauza viscolului.

sursa: DSU, foto: DRDP Brașov, CNAIR



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Cod ROȘU de caniculă în vestul țării. Avertizare de cod portocaliu în Alba și alte 10 județe. Temperaturile ajung la 40 de grade

Publicat

Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizări de cod ROȘU, galben și portocaliu de caniculă, valabile până vineri, 25 iunie.

Temperatura va crește până la valori de 38-39 de grade Celsius, mai ales în vestul țării, unde 7 județe sunt în cod roșu de căldură.

Alte 11 județe, printre care și Alba se află sub avetizare de cod portocaliu.

În zilele de joi și vineri (24 și 25 iunie) valul de căldură va cuprinde toată țara, iar disconfortul termic va fi ridicat și indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.

În Muntenia, Dobrogea, Moldova și estul Transilvaniei maximele termice se vor situa, în general, între 33 și 37 de grade, iar local minimele nu vor coborî sub 20 de grade.

Notă: În zonele montane și pe arii mai restrânse în restul țării, mai ales după-amiaza și seara, vor mai fi perioade cu instabilitatea atmosferică ce se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii și căderi de grindină.

COD PORTOCALIU

Fenomene vizate: val de căldură și disconfort termic accentuat

Interval de valabilitate: 24 și 25 iunie

Zone afectate: Oltenia și cea mai mare parte a Transilvaniei

 

Joi și vineri (24 și 25 iunie) în sud-vestul și centrul țării, valul de căldură se va intensifica, va fi caniculă și disconfort termic accentuat.

Se vor înregistra temperaturi maxime cuprinse frecvent între 37 și 39 de grade în Oltenia și între 35…37 de grade în cea mai mare parte a Transilvaniei. Valorile nocturne nu vor coborî, în general, sub 20…22 de grade.

COD ROȘU

Fenomene vizate: temperaturi extreme și disconfort termic deosebit de accentuat

Interval de valabilitate: 24 și 25 iunie

Zone afectate: județele Caraș-Severin, Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj și Maramureș

Joi și vineri (24 și 25 iunie) în județele Caraș-Severin, Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj și Maramureș se vor înregistra temperaturi maxime extreme, comparabile cu recordurile absolute ale perioadei.

Acestea vor fi cuprinse între 39 și 41 de grade, iar în nord-vest între 35 și 38 de grade. În cursul nopții valorile termice nu vor coborî, în general, sub 20…24 de grade.

În funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice, Administraţia Naţională de Meteorologie va actualiza prezentul mesaj.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cele mai frumoase locuri de vizitat în MUNȚII APUSENI. Cascade, peșteri și peisaje care îți taie respirația

Publicat

Una dintre cele mai atractive destinaţii turistice din România este reprezentată de zona Munților Apuseni. Fauna, flora, relieful și tradițiile care încă se păstrează în Țara Moților completează seria de motive care-l descriu drept un loc pe care niciun turist nu ar trebui să-l rateze.

Ghețarul de la Scărișoara, Poarta lui Ionele, Ghețarul Vârtop, Peștera Urșilor, Cascada „Vălul Miresei” sau Lacul Tarnița sunt printre cele mai cunoscute obiective turistice din zonă.

 

Unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Munţii Apuseni  este  Gheţarul de la Scărişoara sau Uriaşul de Gheaţă.

Acesta se găsește în Parcul Natural Apuseni, la distanţă de doi kilometri de Gârda de Sus. În anul 1938, peştera a fost declarată monument al naturii din România. Aceasta are o lungime de 700 de metri, cu portalul înalt de 24 de metri şi o vechime de 3.800 de ani.

Atracţiile Gheţarului din Scărişoara sunt: Sala Mare, Biserica şi o sală cu stalagmite de gheaţă.

De la Valea Arieşului Mare din Câmpeni sunt 32 de km, pe DN 75, până în Gârda de Sus, iar din Albac 14 kilometri până în Gârda de Sus, apoi circa 10 km, urmând indicatoarele, pentru a ajunge la Ghețar.

 

În Munţii Apuseni, spre Bihor se află un alt loc deosebit de pitoresc, cunoscut sub numele de Peştera Poarta lui Ionele. Portalul înalt de 17 metri face din aceasta una dintre peşterile “înfricoşătoare” ale Apusenilor.

Gelologii o descriu ca fiind sculptată în calcare albe, alătuită dintr-o galerie cu traseu frânt. La intrarea în peşteră, se află un pârâu care ţâşneşte din stâncă.

Peștera Poarta lui Ionele este situată în versantul drept al Văii Ordâncușa, la o altitudine de 800 de metri, în calcare triasice.

Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gârda de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul forestier ce pornește din centrul comunei spre Peștera Scărișoara pe Valea Ordâncușa.

Un loc ideal de vizitat pentru cei care iubesc istoria veche și misterele sale este, fără doar şi poate, Gheţarul de la Vârtop, din comuna Arieşeni.  Celebra locuinţă a omului preistoric îţi dă fiori de cum intri, printre bolovanii umezi de la gura peşterii, iar misterul ia amploare când pregăteşti lanterna pentru a pătrunde într-o lume de vis.

Gheţarul de la Vârtop mai este numit şi „Peştera Minunată”, pentru că deţine o mulţime de formaţiuni extrem de diverse şi, în acelaşi timp, bine conservate. Aceasta nu este ramificată, însă oferă un decor divers şi intim, ca ambianţă a încăperilor.

Chiar dacă nu este foarte lung, culoarul peșterii este o adevărată aventură pentru cei care vor să îl străbată: urcușuri şi coborâșuri, mers strecurat, aplecat, în genunchi, printre pereţii umezi ai culoarelor.

Peştera a devenit faimoasă în anii ’70, când au fost găsite urme de picior aparţinând unor oameni de Neanderthal, care sunt împietrite şi au o vechime de 62.000 de ani.

Ca să ajungi la Ghețar alegi drumul, care trece prin Cîmpeni, la Gârda , apoi, continui pe drumul ce pleacă din centrul localităţii până la Gârda Seacă, de unde mergi până în satul Casa de Piatră. De la ultima casă, accesul se face pe o cărare nemarcată, ce intră în pădure.

Peştera Pojarul Poliţei din Gârda de Sus. În apropierea peșterii se găsesc două lacuri, Izbucul Tăuzului și Cotețul Dobreștilor, o destinație-surpriză, nu neapărat pentru înotători, ci pentru scafandri, căci lacul ajunge la adâncimea de 85 de metri, iar apele sale reci îți permit să te pierzi în ele.

Situată în partea de sud-est a Munţilor Bihor, pe stânga Pârâului Gârdişoara, peştera este înconjurată de o mulţime de brazi şi copaci înalţi, iar aleea care te duce până la ea traversează o poiană parcă de basm.

Pentru a ajunge la peșteră alegi drumul ce ajunge, prin Cîmpeni, la Gârda de Sus, pe DC 130. Acesta se desprinde la dreapta din DJ 750, după care continuă pe DC 130, cale de 18 km pe Valea Ordâncuşii, până ajunge în satul Gheţar. De acolo urci pe o potecă marcată, care se bifurcă într-o poiană.

foto: Florin Micu

Una dintre podoabele Apusenilor şi o altă frumuseţe a judeţului Alba este Cascada de la Vidra, un rai cu apă şi verdeaţă. Aceasta este una din principalele atracţii ale Munţilor Apuseni, fiind cunoscută şi sub numele de Cascada Pişoaia, Nemeş sau Nemneş.

Apa este în cădere de la aproximativ 18 metri înălţime, cu un front de despletire a firului de apă de 25 de metri. Spectacolul pe care îl oferă apa se îmbină perfect cu formaţiunile calcaroase.

Nu ai cum să o ratezi, dacă mergi pe drumul spre Muntele Găina.

Cascada se află în partea de sud a Munţilor Bihor, pe cursul Arieşului Mic. De la ieşitra din Câmpeni, virezi la stânga pe DJ 762 şi, după 13 km, vei ajunge în satul Nemeş comuna Vidra, de unde se desprinde un drum în sud, peste Arieşul Mic, care duce la Cascadă.

Cascada Răchiţele. Căderea de ape mai este cunoscută şi ca „Vălul Miresei” şi măsoară peste 30 de metri. Iarna, când peretele stâncos îngheaţă, zona cascadei este un loc excelent pentru escaladă pe gheaţă.

Ca multe dintre locurile superbe din munţi, şi acestă cascadă are parte de o legendă a ei. Se spune că, demult, o mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rămas agăţat pe stânci.

Acolo, nuntaşii s-au oprit şi au început să plângă, astfel formându-se cascada. În realitate, însă, numele de „Vălul Miresei” vine de la asemănarea puternică dintre forma cascadei şi celebra piesă vestimentară purtată de femei în ziua nunţii.

Localitatea Răchițele se situează în Munții Apuseni, la poalele Masivului Vlădeasa. Este accesibil din orașul Huedin, care este situat pe șoseaua  E 60, între orașele Cluj-Napoca și Oradea.

Din centrul orașului Huedin se urmează traseul: Călata – Mărgău – Răchițele. Drumul este asfaltat până în Răchițele, fiind practicabil și iarna. La Cascada Răchițele (Vălul Miresei) se ajunge pe un drum forestier, spre dreapta din centrul satului Răchițele.

foto: alba24.ro

Cheile Râmeţului reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii. Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită “la cuptor”.

De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, de aici vom continua pe drumul pietruit încă 4 km.

Peştera Gheţarul de la Focul Viu. Este o peşteră din Munţii Bihorului, aflată pe Valea Galbenă, care iese în evidenţă prin spectaculoasele sale grupuri de stalagmite în care se răsfrâng razele soarelui.

Accesul este posibil cu autoturismul, pe drumul forestier Bălăleasa-Valea Seacă, până la cantonul din Valea Cetăţilor, şi apoi pe jos, pe un traseu de 1,5 kilometri.

Peştera Urşilor. Peştera situată în localitatea Chişcău, comuna Pietroasa, are o lungime de 1,5 kilometri. Totuşi, zona vizitabilă de către turişti măsoară 488 de metri, restul peşterii fiind rezervat cercetării ştiinţifice.

Peştera este renumită datorită urmelor şi fosilelor de urs de cavernă, animal care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani. Tot aici au fost găsite fosile de capră neagră, ibex, leu şi hienă de peşteră.

Pot fi admirate şi superbele formaţiuni de stalactite şi stalagmite, dintre care se remarcă cele numite Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul, Căsuţa Piticilor, Draperiile din Galeria Urşilor, Portalul, Pagodele şi Sfatul Bătrânilor.

Tot timpul anului, temperatura din peşteră este de 10 grade.

Se ajunge din Muntii Apuseni pe drumul care pornește din DN 76 la sud de Beiuș, apucând înspre Bradet si Magur dinspre Est, pe drumul care leagă Poiana Horea (DN 1R) de Cabana Padiș.

Lacul Tarniţa. Acest lac de acumulare este una dintre cele mai apreciate zone turistice din judeţul Cluj. Alimentat de apele văii Someşului Cald, lacul are o suprafaţă de 215 hectare şi o lungime de circa 8 kilometri.

Barajul în arc are o înălţime de 97 de metri. Lacul este un rai al pasionaţilor de schi nautic, dar şi al pescarilor. Pe lac se organizează şi plimbări cu barca şi jetski-ul.

Unul dintre cele mai neobişnuite peisaje din Carpaţi, Detunata Golașă a fost declarată rezervație încă din 1936. Locaţia oferă o imagine spectaculoasă a intervenţiei naturii.

Detunata Golaşă reprezintă iviri de bazalte, sub forma unor măguri vulcanice. Are la poale păduri de conifere și o suprafață gigantică de bazalte prăbușite.

Nume vine de la faptul că peisajul este într-adevăr “golaş”, iar peretele vestic este format din stive de bazalt, coloane cenuşiu-negricioase.

De asemenea, prin desprinderea unor pietre pe grohotişul din apropiere şi vuietul vântului printre fragmentele de bazalt uriaşe produce un sunet asemănător tunetului.

Aflată în nordul Munţilor Metaliferi, Detunata Golașă presupune un acces oarecum complicat.

Din DN 74, în direcţia Abrud, faci dreapta pe DJ 107 I și vei ajunge în satul Bucium-Șasa. De acolo, în dreptul primăriei, se desprinde un drum forestier la stânga, ce urcă printre case.

După aproximativ 500 m, treci podețul peste pârâul Șesii, în dreptul indicatorului turistic și urci pe drumul de munte, care va trece de-a curmezișul unei pășuni largi, până ce ajungi la pădure.

De acolo, faci dreapta pe un drumeag îngust și vei ajunge la „Popasul particular Fefeleaga”, de unde continui pe cărarea care duce în codru.

La primul pârâiaș care taie drumul, o iei la stânga și urmezi marcajul turistic din pădure, care te va ghida până sus, pe serpentine, spre vârful Detunatei Golașe

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

HARTA CASTELELOR din Alba: Reședințe de lux sau ruine. Turul monumentelor arhitecturii de altădată din inima Transilvaniei

Publicat

În trecut erau adevărate opere de arhitectură, dar astăzi din marea lor majoritate se mai păstrează doar ruinele din ceea ce au fost castelele celor mai bogate familii din Transilvania.

Excepție face doar Castelul Bethlen-Haller care se află în proprietate privată și care este un exemplu de rafinament, eleganță și bun gust pentru felul în care a fost restaurat.

hartaCastelele vechi de sute de ani, care stau mărturie secolelor trecute, și-au schimbat destinația în zilele noastre și au devenit fie reședințe de lux, spitale, locuri pentru degustarea vinurilor sau o mare parte din ele sunt doar ruine.

Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă, Castelul Kemeny din Sâncrai, Castelul Martinuzzi de la Vințu de Jos, Castelul Teleki din Uioara de Sus, Castelul Mikes de la Cisteiu de Mureș, Castelul de la Botești sau Castelul Kemeny de la Galda de Jos sunt o parte din castelele construite pe teritoriul județului Alba.

Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă este un castel construit în secolul al XVII-lea în stilul renașterii franceze. Situat la mijlocul distanței dintre Târnăveni și Blaj, pe malul Târnavei mici, castelul a avut mai multe utilizări pe parcursul anilor. De la grădină, închisoare, cantină, carmangerie și până la secție de șampanizare.

Construit după modelul castelului Chambord din Franța, castelul a suferit mai multe schimbări în timp, însă numele construcției vine de la cel căruia îi aparținea domeniul la acea vreme, fratele principelui Transilvaniei, István (Ștefan) Bethlen.

Castelul dispune de patru turnuri circulare în fiecare colț, fără rol defensiv, și un turn secundar alipit uneia dintre fațade și care are în interior o scară.

hallerÎn prezent imaginea castelului este asociată cu vinurile de Jidvei, deoarece după 1989, castelul a fost retrocedat familiei Haller care l-a vândut deținătorilor firmei de vinuri Jidvei, familia Necșulescu, devenind astfel proprietate privată.

În anul 2003 au început lucrări de restaurare iar proprietarul a ales să păstreze vechile trăsături ale celor două stiluri renascentist şi baroc, iar în interior, s-au adăugat elemente ce creează ambianţa medievală din vechile castele.

Dispune de 8 camere de 4* amenajate în stil tradițional într-o anexă a clădiriii și 4 camere de 5* amplasate în fiecare dintre cele patru turnuri ale castelului. Pentru renovarea castelului, Claudiu Necșulescu a investit peste 2 milioane de euro. În 2020 s-a început renovarea unui alt corp al clădirii.

Castelul  este deschis vizitatorilor și se pot face degustări pentru grupuri organizate.

Castelul Bethlen-Haller se poate vizita de marți până duminică în cadrul celor trei tururi ghidate care încep la orele 11:00, 13:00, și 15:00. Castelul este închis în zilele de luni. Costul unui bilet este de 25 lei/persoană și reprezintă modul prin care fiecare vizitator contribuie la păstrarea farmecului acestui loc. Copiii până la 12 ani nu plătesc bilet.

Cei care doresc să afle mai multe despre vin și arta vinului au la îndemână mai multe opțiuni:

  • vizitarea castelului și degustarea la 4 vinuri costă 100 de lei.
  • Castelul Bethlen-Haller se poate vizita de marți până duminică în cadrul celor patru tururi ghidate care încep la orele 11:00, 13:00, și 15:00. Castelul este închis în zilele de luni. Degustarea include 4 dintre cele mai reprezentative vinuri produse de Jidvei și va fi însoțită de un platou cu aperitive care nicidecum nu putea lipsi. Și pentru a păstra cu dumneavoastră puțin din farmecul locului, la plecare veți primi cadou o sticlă cu vin.

 

*Degustarea este disponibilă doar pentru cei care au peste 18 ani.

**Pentru a putea respecta normele sanitare în vigoare, rezervarea prealabilă, cu cel puțin 24h înainte, este obligatorie pentru grupurile care depășesc 10 persoane, atât pentru vizite, cât și pentru degustări.

La fiecare dintre pachetele prezentate mai sus puteți adăuga și vizitarea plantației viticole și a cramei Jidvei. Costul vizitelor este de 25 lei/ persoană.

Detalii pentru rezervări și informații AICI

Pentru cei care doresc să ajungă la Cetatea de Baltă pentru a vedea acest castel trebuie precizat faptul că această localitate este situată pe drumul județean DJ 107, la 15 km de Târnăveni și 21 km de Blaj.

foto: Primăria Alba Iulia

Palatul Principilor din Alba Iulia este situat în vecinătatea Catedralei Romano-Catolice, în mijlocul Cetății Alba Carolina, unul dintre cele mai bine conservate monumente istorice din România.

A fost construit în secolul al XV-lea, având rolul de reședință a principilor Transilvaniei, fiind modificat și extins în secolele al XVI-lea–al XVII-lea.

Inițial, clădirea a avut drept destinație de reședință pentru capitulul episcopal, adică locul unde se redactau și se autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reședință princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 și 1600, edificiul a servit ca reședință a voievodului Mihai Viteazul.

Alba Iulia drona

Clădirea a fost grav avariată de turci și tătari, în timpul marilor invazii din 1658 și 1662. În urma cuceririi Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul și cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie.

Edificiul încă mai păstrează numeroase detalii arhitectonice: portaluri, ancadramente, frontoane, bolţi, reprezentative pentru Renaşterea transilvăneană
În prezent Palatul Princiar se află în administrarea Primăriei Municipiului Alba Iulia care a început un amplu proces de restaurare  cu termen de finalizare vara anului 2021.

Finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, proiectul a avut o valoare totală iniţială de peste 21,7 milioane de lei, din care 20,6 milioane de lei bani nerambursabili.

Odată finalizate conservarea şi restaurarea, Palatul, considerat cea mai importantă  clădire administrativă din Transilvania, ar urma, printre altele, să găzduiască un Muzeu al Principatului Transilvaniei, în care să fie valorificate vestigiile din perioada în care Alba Iulia era capitala Transilvaniei.

Timp de peste 150 de ani, între 1541 şi 1699, „soarta regiunii a fost dirijată” de la Alba Iulia, din acest palat. El îmbină mai multe stiluri arhitectonice – gotic, renascentist şi baroc.

 

Castelul Martinuzzi situat în Vinţu de Jos, comună care se află la doar 13 km de Alba Iulia, este unul dintre cele mai importante monumente ale Renașterii din Transilvania, iar de acest monument se leagă legenda Mariei Tereza.

Castelul a fost construit la mijlocul secolului al XVI-lea peste o veche mănăstire dominicană ca reședință a guvernatorului Transilvaniei, Gheorghe Martinuzzi, însă în prezent se mai păstrează doar ruinele acestui monument istoric.

El a fost construit sub formă de cetate, în a doua jumatate a secolului al XVI-lea și era înconjurat cu șanturi umplute cu apă pe timp de război.

Legenda spune că episcopul Martinuzzi avea o avere însemnată provenită prin confiscarea unei comori descoperite de niște pescari. Moartea episcopului ar fi survenit pentru că ar fi fost blestemat de pescari. Guvernatorul și-a cumpărat numerose proprietăți în Transilvania, fapt care a atras invidia dușmanilor săi. Se spune că de cateva ori pe an, noaptea, guvernatorul Martinuzzi se întoarce încă la castel pentru a-și verifica și căuta comoara.

Castelul se află în proprietatea parohiei reformate însă ceea ce se mai păstrează sunt doar niște ziduri din cauza procesului de degradare la care a fost supus de-a lungul timpului.

Castelul Martinuzzi se află în localitatea Vințu de Jos, comuna situată pe malul stâng al râului Mureș, la aproximativ 10 km de Sebeș pe drumul național DN7 sau la 15 km de Alba Iulia pe drumul județean 107C și drumul național DN1. Ruinele castelului se află la aproximativ 1 km spre stânga de la drumul care străbate comuna, venind dinspre Deva.

Castelul Kemény din localitatea Sâncrai de lângă orașul Aiud, este un castel construit în jurul anilor 1800 de către familia nobiliară Kemény. Construit în stil baroc, în stilul său s-a intervenit totuși și cu elemente din arhitectura transilvană a acelei perioade.

Castelul este structurat în 3 corpuri de clădire iar de-a lungul timpului acesta a avut diferite destinații, printre care și sediu administrativ pentru centrul de plasament din Sâncrai.

Castel Sancrai

Deși în anul 1980 au avut loc diverse reparații la acest castel, el a fost părăsit în anul 1997.

Consiliul Județean Alba a renovat castelul printr-un proiect de 8 milioane de lei . În prezent castelul este folosit pentru organizarea unor evenimente culturale sau de afaceri.

La castelul Kemeny din Sâncrai se ajunge pe E81 până in localitatea Aiud de aici turiștii trebuie să se îndrepte pe DJ 107E până în localitatea Ciumbrud de unde apoi se face dreapta pe DJ 142L Ciumbrud – Zăries până în localitatea Sâncrai.

Din castelul Mikes din Cisteiu de Mureș, de lângă orașul Ocna Mureș, se mai păstrează azi doar ruinele care au reușit să rămână în picioare încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, începutul secolului al XIX-lea.

Castelul a aparținut familiei Mikes, una dintre cele mai importante familii secuiești din Transilvania. Întreg ansamblul cuprindea la acea vreme castelul, curia, capela și hambarul însă după anul 1994 clădirea a fost părăsită.

În prezent se mai păstrează din castelul Mikes doar fațada, pivnițele și coloanele de cărămidă de la intrare. Castelul se află în proprietatea statului și este inclus pe lista monumentelor istorice din județul Alba.

Pentru a ajunge la castelul Mikes din Cisteiu de Mureș se face dreapta la intrarea în oraşul Ocna Mureş de unde se parcurge apoi un drum comunal de aproximativ doi kilometri.

Castelul Teleki din Uioara de Sus, Ocna Mureș, a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1290.

Castelul medieval a fost construit din ordinul regalității maghiare cu scopul de a proteja salina ce se află în apropiere.

Clădirea castelului a fost dărâmată parțial, iar în locul ei s-a ridicat în perioada 1850-1860 un castel neogotic pentru familia nobiliară Banfy însă mai târziu edificiul a intrat în proprietatea conților Teleki.

La acea vreme a fost amenajat în jurul castelului un parc cu alei şi arbori, printre care specii aclimatizate, unele fiind rarităţi dendrologice.

Se spune că pe vremea când era locuit, castelul adăpostea un număr foarte mare de butoaie de o dimensiune semnficantă în care se putea intra chiar și în picioare de către un om. De asemena, în beci se intra chiar și cu carul cu boi pentru a transporta butoaiele cu vin și alte provizii.

În prezent, castelul se află într-un proces de revendicare ce durează de peste 10 ani, iar de când s-au demarat aceste procese domeniul Teleki se află într-o ruinare continuă.

La castelul Teleki din Uioara de Sus se ajunge parcurgând drumul de la ieșirea din Ocna Mureș spre Noșlac pe DJ 107 D.

castel zlatna (11)

Castelul de la Botești, situat în satul Botești de lângă Zlatna, a fost construit în perioada interbelică de mai mulți proprietari de mine, care s-au îmbogățit peste noapte după ce au dat de câteva filoane mari de aur.

După al doilea război mondial, castelul a fost naționalizat și transformat, în internat și tabără pentru elevi sau unitate militară. Castelul este structurat cu demisol, parter, un etaj și foișor iar întreg imobilul are nu mai puțin de 20 de camere.

La început, castelul a fost folosit ca reședință de vară pentru familia lui Ion Gigurtu, fost premier al României și mare om de afaceri în perioada interbelică.

Acest edificiu a suferit distrugeri considerabile în anul 1985 din cauza filmărilor la „Noi, cei din linia întâi”, un film românesc realizat de Sergiu Nicolaescu în 1986.

Scena din filmul ”Noi cei din linia întâi”

Acțiunea filmului se petrece în octombrie 1944 (prima parte) și decembrie 1944 – ianuarie 1945 (a doua parte) pe fronturile din Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia.  Pentru a fi filmată o scenă din film castelul a fost incendiat.

scenă din filmul ”Noi cei din linia întâi”

Consiliul Județean Alba a vândut în anul 2004 castelul în schimbul sumei de 4,6 milioane de lei unui om de afaceri italian care deține o firmă în Alba Iulia, ca acesta să transforme clădirea în hotel. Omul de afaceri a realizat unele lucrări de consolidare însă apoi a decis punerea în vânzare a castelului pentru suma de 350.000 de euro. La ultimul anunț de vânzare, o casa de licitații din România a anunțat  ca preț de pornire suma de 295.000 de euro.

Pentru a ajunge la castelul de la Botești trebuie parcurși 10 km de la Zlatna pe DN 74 Alba Iulia – Abrud, în direcția Izvorul Ampoiului.

captură youtube: https://www.youtube.com/watch?v=XCjcBFIIcI8

Despre existența inițială a Castelului Kemény din Galda de Jos nu se cunosc nici acum foarte multe lucruri deoarece castelul în incinta căruia funcționează în prezent Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Alba este doar o urmă a construcției inițiale care a fost distrusă. Actuala clădire este ceea ce s-a reușit să se construiască în secolul XIX. Se spune că nu a supraviețuit nicio descriere sau gravură a construcției inițiale însă ceea ce se știe este că acesta avea un domeniu întins, o așezare care a aparținut unor maghiari din familia Kemeny. Așezarea a fost una destul de importantă în Evul Mediu, pentru că administra principalele terenuri din zonă, adică întreaga vale a Gălzii, de la Intregalde până la vărsare. În trecut castelul a mai fost folosit și ca punct de reprimare a mișcărilor țărănești din Transilvania.

În anul 2007 castelul a trecut din domeniul public în domeniul privat însă proprietarul a ales să nu schimbe destinația acestei clădiri unde funcționează un centru de recuperare pentru bolnavi cu afecțiuni psihice.

La castelul Kemeny de la Galda de Jos se poate ajunge de pe E 81 (tronsonul Alba Iulia – Teiuș) pe drumul DJ 107 K Galda de Joș – Intregalde – Mogoș.

Castelul Mitropolitan din Blaj a fost construit in anul 1535, de catre Georgiu Bagdi. Timp de mai multi ani a fost resedinta ultimului principe al Transilvaniei Mihail Apafi al II-lea.

Ulterior a fost sediul mai multor institutii: Episcopia greco-catolica, Mitropolia si Muzeul de Istorie din Blaj. Castelul se află situat pe strada Aron Petru Pavel nr.1-2, din Blaj.

Construcția este făcută cu patru niveluri (subsol, parter si doua etaje) în formă de cruce asimetrica.

Odata cu interzicerea Bisericii Greco-Catolice imobilul, confiscat de catre stat , a primit diverse destinatii.

Între anii 1997-2001 a fost supus unui amplu proces de restaurare, prin inlocuirea invelitorii din tigla, a tamplariei, refacerea tencuielilor interioare si exterioare, inlocuirea pardoselilor, placarea coridorului si a scarilor, inlocuirea tuturor instalatiilor utilitare, drenarea apelor pluviale si refacerea curtii.

Constructia a fost realizată în jurul unui turn numit Cetatea Rosie, arhitectura sa fiind detaliată într-o gravura facută pe lemn ce datează din anul 1760.

Fațadele actuale ale constructiei au fost realizate in stil clasicist tarziu cu porticuri si frontoane, pastrandu-si forma originala. Alte elemente care si-au pastrat forma initiala sunt cele trei incaperi care alcatuiesc beciul.
Fosta poarta de acces si latura de sud-vest a castelului au fost folosite la construirea Manastirii Buna Vestire, precum si a incaperilor adiacente edificiului.  A fost multă vreme resedința tuturor mitropolitilor Bisericii Greco Catolice din Romania.

În prezent este reședința Cardinalului Lucian Muresan – arhiepiscop major al Arhieparhiei de Făgăraș și Alba Iulia.

Palatul Bethlen de la Sânmiclăuș este o construcție unică în genul ei: aflată la limita dintre Renaștere și Baroc, clădirea a fost ridicată de Miklós Bethlen (1642-1716) după planurile pe care el însuși le-a realizat.

Tatăl lui Miklós Bethlen , János Bethlen,  a fost om de încredere al principilor György (Gheorghe) Rákóczi I si György Rákóczi II și cancelar al Transilvaniei.

Într-o perioadă în care Transilvania se afla într-o poziție delicată, prinsă la mijloc între cele două mari imperii, Otoman și Habsburgic, fiind în plus tulburată de conflictele religioase dintre catolici și protestanți, János Bethlen și apoi Miklós Bethlen, au jucat un rol determinant în viața Principatului, luptând pentru păstrarea independenței Transilvaniei și drepturile protestanților din Principat.

Planul palatului, un pătrat fără curte interioară, cu colțurile marcate de volume asemănătore unor turnuri, amintește de planurile de factură renascentista ale castelului de la Cetatea de Baltă .

În 1765, clădirea primește câteva elemente decorative baroce. Ancadramentele renascentiste de la parter sunt ornate cu scoici sculptate în piatră iar sub geamurile de la etaj sunt realizate decorațiuni în tencuială specifice barocului.

Frontonul accesului în castel este ornat cu o scoică similară celor din ancadramente iar loggia primește un parapet cu baluștri. Arhitectul responsabil de aceste lucrări a fost Franz Schweininger, însă comanditarul rămâne necunoscut.

În 1856 domeniul trece din posesia familiei Bethlen în posesia familiei Brukenthal, care renovează palatul și îl transformă în școală agricolă. Blazonul familiei este încă vizibil. În 1918 domeniul intră în posesia statului, iar în timpul regimului comunist palatul devine parte a IAS-ului Jidvei, aceeași soartă pe care a avut-o și castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă. Astăzi palatul este în proprietate privată, dar neutilizat.

Aparține, la fel ca ansamblul din Cetatea de Baltă, companiei Jidvei care a început recent lucrări în vederea restaurării lui.( sursa : arh. Cristina Chira) Mai multe informații și foto aici despre Castelul de la Sânmiclăuș.

foto: wikipedia.org

Castelul Wesselenyi din Obreja. Tipică pentru barocul din Transilvania, construcția datează din prima jumătate a secolului XVIII. Este considerat cel mai frumos castel baroc din Europa Centrală.

Construcţia castelului a fost începută în 1778, de Wesselenyi Miklos. Din planul castelului iniţial a fost realizat doar corpul principal, lucrarea întinzându-se pe 30 de ani. Clădirea a fost inaugurată în 1807.

Alte castele se află la Şard (Castelul Esterházy), la Stremţ şi la Aiud (Castelul Bethlen).

Vezi şi Top 10 – Cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba recomandate de cititorii Alba24

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Dezvoltării: Apartamentele ANL se ieftinesc la nivelul celor din 2019. Prețul calculat pentru locuințe din Alba Iulia

Publicat

ANL

Prețurile de vânzare ale locuințelor ANL vor scădea în acest an la nivelul celor din 2019, potrivit unei modificări legislative inițiate de ministerul Dezvoltării și adoptate joi de Guvern. Este vorba de o Ordonanță de urgență care modifică legea ANL, stabilind că prețul de vânzare a locuințelor pornește nu de la costul construirii unui nou imobil, ci de la costul de construcție al imobilului în cauză, redusă cu amortizarea, chiria plătită, cu o pondere conformă gradului de indice al localităților.

„Anul trecut, din cauza formulei existente până în prezent, la sfârșitul lunii iulie 2020 a avut loc o creștere cu 60-70% a prețurilor de vânzare a apartamentelor destinate tinerilor. Reglementarea aflată în vigoare vorbea de o valoare de înlocuire care se aplica – era un mecanism care avea in vedere pretul de construcție al imobilelor din anul anterior vânzării. Drept urmare în 2020 a intervenit efectul OUG 114 cu creșterea prețurilor materialelor de construcții, respectiv creșterea finanțării resursei umane din domeniul construcțiilor, și acest lucru s-a evidențiat în această creștere a prețurilor.

Citește și Amenajarea unui teren din Alba Iulia pentru construcția de locuințe ANL, din nou la licitație. Alei, parcări și utilități

Ceea ce am propus noi a fost o întreagă regândire a mecanismului de determinare a prețurilor de vânzare a locuințelor, astfel încât pe baza acestui mecanism prețurile să revină acolo unde au fost în 2019.

Mecanismul pe care noi l-am propus și Guvernul l-a aprobat are în vedere prețul de construcție al imobilului respectiv al apartamentului pe care-l ocupa tinerii, din care se scade amortizarea, adică nivelul chiriei aplicate pentru că este un venit care deja s-a încasat de-a lungul timpului. Se aplică apoi un coeficient de indice al localităților pentru că nu poate fi același preț în București și într-un oraș din provincie și de asemenea se aplică și o inflație la acest mecanism”, a declarat joi ministrul Cseke Attila la finalul ședinței de Guvern.

* de la minutul 1:05:00

Cum vor scădea prețurile locuințelor ANL: Estimări pentru locuințe din Alba Iulia, Timișoara, Bacău și Hunedoara

Ministrul a prezentat și câteva exemple de prețuri ale unor locuințe ANL din 2019 și 2020 pe mecanismul de până acum, respectiv prețul estimat pentru 2021 după intrarea în vigoare a OUG-ului adoptat joi, 24 iunie.

În municipiul Alba Iulia un apartament de 88 mp

  • în 2019 prețul de locuință a fost de 129.615 lei
  • în 2020 prețul simulat al aceluiași apartament, pentru că nu s-a vândut, a urcat la 220.047 de lei
  • în 2021 prețul va fi 129.712 lei în urma adoptării acestei OUG

În municipiul Bacău apartament de 84 mp construit în 2006

  • în 2019 prețul de locuință a fost de 127.649 lei
  • în 2020 prețul simulat pentru același apartament a fost de 214.806 lei
  • în 2021 prețul acestui apartament va fi de 115.915 lei în urma adoptării acestei OUG.

În județul Hunedoara, municipiul Lupeni, 71,4 mp, anul construcție 2013

  • în 2019 prețul de locuință a fost de 111.375 lei
  • în 2020 prețul simulat pentru același apartament a fost de 184.678 lei
  • în 2021 prețul acestui apartament va fi de 108.364 lei în urma adoptării acestei OUG.

În Timișoara apartament 77,36 mp, anul construcției 2007

  • în 2019 prețul de locuință a fost de 114.660 lei
  • în 2020 prețul simulat pentru același apartament a fost de 194.838 lei
  • în 2021 prețul acestui apartament va fi de 119.278 lei în urma adoptării acestei OUG.

„Prețurile diferă de la un apartament la altul pentru că are în vedere valoarea de construcție de la momentul dării în folosință și contează mult și amortizarea – respectiv nivelul chiriei și cât timp s-a încasat chiria la aceste locuințe. Prețurile apartamentelor destinate vânzarii tinerilor care sunt chiriași în imobilele ANL nu vor mai crește anul acesta, iar pretul va reveni în jurul valorii din anul 2019”, a mai declarat joi ministrul Dezvoltării.

În baza acestei Ordonanțe de urgență (OUG), în 90 de zile se vor emite norme metodologice de către Ministerul Dezvoltării.

sursa: hotnews.ro

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate