Noi reguli pentru ACHIZIŢIILE PUBLICE, aprobate de Guvern. Condiţii şi limite pentru licitaţii şi negocieri directe, redefinirea conflictului de interese

Guvernul a aprobat marți proiectul de lege privind achizițiile publice, parte a noului pachet legislativ din domeniu.

Una dintre modificări are în vedere reducerea costurilor pe termen mediu și lung prin introducerea conceptului „value for money” în criteriile de atribuire, avându-se astfel în vedere costul întregului ciclu de viață al produsului, serviciului, lucrării achiziționate, nu numai “prețul cel mai scăzut“.

Potrivit proiectului de lege, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziție publică ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Funcţie de obiectul contractului, identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic se va realiza pe baza criteriului „prețul cel mai scăzut” sau pe baza criteriului „costul cel mai scăzut”, care are la bază costurile pe durata de viață a obiectului achiziției publice, sau pe baza criteriului „cel mai bun raport calitate-preț”, care să includă aspecte calitative, de mediu și/sau sociale, astfel încât autoritățile contractante sunt încurajate să ia în considerare și alți factori, nu exclusiv prețul. Criteriul „prețul cel mai scăzut” nu va fi utilizat în cazul procedurilor de atribuire privind servicii intelectuale și care prezintă un grad de complexitate ridicat, ci doar criteriul “cel mai bun raport calitate-preț”.

De asemenea, conform proiectului, domeniul de aplicare este stabilit pentru conceperea achizițiilor publice cu reglementarea procedurilor de atribuire a contractelor a căror valoare estimată este mai mare decât pragurile reglementate de normele europene (n.n. Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE) în acord cu prevederile acestora, urmând ca prin normele metodologice ale proiectului de lege să fie reglementate proceduri simplificate pentru atribuirea contractelor a căror valoare este mai mică decât pragurile consacrate prin actul comunitar. Mai precis, procedurile de atribuire reglementate de proiectul de lege se aplică în cazul atribuirii contractelor de achiziție publică/ acordurilor-cadru a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât următoarele praguri valorice:

–  22.908.118 lei – pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de lucrări;

–  591.918 lei – pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de produse și de servicii;

–  3.312.975 lei – pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice prevăzute de proiectul de lege (servicii de sănătate, servicii sociale și servicii conexe, servicii sociale administrative, servicii de învățământ, servicii hoteliere și de restaurant etc.)

O autoritate contractantă va avea dreptul să achiziționeze direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât 66.259,5 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât 265.038 lei.

De asemenea, potrivit proiectului, va fi reglementată posibilitatea ca autoritățile contractante să se consulte în mod transparent și util cu piața în vederea obținerii unui răspuns, cu privire la evoluțiile cu caracter tehnic și financiar din domeniul achiziției publice pentru care se intenționează aplicarea unei proceduri publice competitive și transparente.

În comparație cu legislația în vigoare, duratele minime ale procedurilor de atribuire vor fi mai scurte. Pentru reducerea timpului și creșterea eficienței, se va introduce obligativitatea utilizării mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire începând cu luna aprilie 2017 pentru unități de achiziții centralizate și din octombrie 2018 pentru toate unitățile contractante. Unitățile de achiziție centralizate vor fi create, în baza acestui proiect, pentru a simplifica procesul de achiziții publice și a elimina erorile din cadrul procedurii de atribuire cauzate de lipsa personalului specializat.

Un alt element de noutate constă în posibilitatea ca, în vederea participării la o procedură publică de atribuire, ofertanții să depună inițial un document unic de achiziție european în format electronic (DUAE), urmând ca numai ofertantului clasat pe primul loc să îi fie solicitate documentele care atestă îndeplinirea cerințelor cuprinse în documentele achiziției.

În acord cu directivele europene, proiectul de lege încurajează autoritățile contractante să negocieze cu operatorii economici termenii contractuali, având posibilitatea de a realiza achiziții care să corespundă nevoilor lor. Este încurajată și utilizarea achizițiilor centralizate, având ca efect simplificarea procesului de atribuire, reducerea costurilor de tranzacționare, profesionalizarea procesului de atribuire a achizițiilor publice, în vederea utilizării eficiente a fondurilor publice.

Proiectul va reglementa și posibilitatea utilizării unor liste oficiale de operatori economici agreați, în scopul participării la procedurile de atribuire, precum și un regim special de achiziționare a serviciilor sociale și altor categorii de servicii enumerate limitativ. De asemenea, autoritatea contractantă va avea posibilitatea să efectueze plăți corespunzătoare părții/ părților din contract îndeplinite de către subcontractanții propuși în ofertă, pentru servicii, produse sau lucrări furnizate contractantului potrivit contractului dintre contractant și subcontractant, la solicitarea subcontractanților propuși. În cazul în care se constată existența vreunui caz de excludere, va exista posibilitatea înlocuirii subcontractanților propuși.

Un alt capitol al proiectului vizează condițiile, expres menționate, în care un contract de achiziție publică poate fi modificat pe durata executării acestuia, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, precum și cazurile care conduc la denunțarea unui contract de achiziție publică de către autoritățile contractante.

Redefinirea procesului de achiziție publică se va realiza și prin implementarea mecanismului de evaluare a ofertelor, așa cum a fost regândit și menționat în Strategia națională privind achizițiile publice.

Prin proiectul de lege este reglementată obligația autorităților contractante de a motiva decizia de a nu împărți pe loturi un contract de achiziție publică, în cazul în care aleg să ia o asemenea decizie, în scopul încurajării participării cât mai vaste a întreprinderilor mici și mijlocii, la procedurile publice de atribuire. Este reglementată posibilitatea de a limita numărul de loturi care pot fi atribuite unui singur ofertant, astfel încât decizia de atribuire să prezinte avantaje pentru autoritatea contractantă, fiind încurajată atribuirea unor contracte de o valoare mai mică mai multor ofertanți, comparativ cu atribuirea contractului către un singur ofertant.

Un alt element de noutate este obligația realizării unui studiu de fundamentare de către autoritatea contractantă atunci când va intenționa să realizeze un proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung care să cuprindă fie executarea de lucrări și operarea rezultatului lucrărilor, fie prestarea, gestionarea și operarea de servicii, prin care se va demonstra necesitatea și oportunitatea realizării proiectului în acest mod. Studiul de fundamentare se va baza pe un studiu de fezabilitate în cazul proiectelor implicând executarea de lucrări. Prin studiul de fundamentare autoritatea contractantă are obligația să analizeze dacă atribuirea contractului implică transferul unei părţi semnificative a riscului de operare către operatorul economic. În cazul în care, urmare a analizei menționate, autoritatea contractantă constată că o parte semnificativă a riscului de operare nu va fi transferată operatorului economic, contractul respectiv va fi considerat contract de achiziţie publică.

Un alt aspect reglementat de proiectul de lege vizează prevenirea neregulilor și a acțiunilor care pot conduce la conflicte de interese. În acest sens, proiectul redefinește conceptul “conflict de interese“ în sensul extinderii spectrului definit de actuala legislație, care se rezumă la relații de rudenie sau capital. Conform proiectului de lege, “prin conflict de interese se înțelege orice situație în care membrii personalului autorității contractante sau al unui furnizor de servicii de achiziție care acționează în numele autorității contractante, care sunt implicați în desfășurarea procedurii de atribuire sau care pot influența rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparțialitatea sau independența lor în contextual procedurii de atribuire“.

Prin promovarea noilor reglementări, România preia în legislația națională cele mai recente norme cuprinse în directivele europene în domeniu, ceea ce reprezintă o schimbare esențială a gândirii care a stat la baza adoptării directivelor anterioare și implementează elemente importante din jurisdicția Curții Europene de Justiție în materia achizițiilor publice și concesiunilor. De asemenea, noua legislație oferă mecanisme care să aibă drept efect înlăturarea problemelor și disfuncționalităților întâmpinate în aplicarea legislației privind achizițiile publice și concesiunilor aflată acum în vigoare, transmite Guvernul.