Noi reguli pentru gestionarea cazurilor de bullying în școli și licee. Măsuri propuse, la Senat

Noi reguli pentru gestionarea cazurilor de bullying în școli și licee. Un proiect de lege depus recent la Senat prevede noi reguli pentru gestionarea cazurilor de violență psihologică - respectiv bullying, în unitățile de învățământ preuniversitar. 

Printre măsurile propuse se numără termene precise pentru intervenția școlilor, protecție imediată pentru elevii victime, posibilitatea ca aceștia să urmeze temporar cursurile online sau hibrid și amenzi de până la 15.000 de lei pentru directorii care nu respectă obligațiile legale.

O propunere legislativă care vizează combaterea bullyingului în școli a fost înregistrată pe 1 iulie la Senat. Proiectul completează Legea nr. 198/2023 privind învățământul preuniversitar și Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Ce spun inițiatorii proiectului

Potrivit inițiatorilor, legislația actuală prevede obligația școlilor de a lua măsuri de sprijin pentru victime și măsuri de sprijin sau sancțiuni pentru autorii faptelor de violență.

Publicitate

Cu toate acestea, cadrul legal nu stabilește în mod expres termene procedurale unitare pentru intervenție, nu reglementează suficient garanțiile elevului victimă și nu prevede consecințe clare pentru neîndeplinirea obligațiilor de protecție.

Inițiatorii susțin că este nevoie de o intervenție legislativă pentru a reduce riscul de revictimizare și pentru a asigura o reacție mai rapidă și mai coerentă din partea unităților de învățământ.

Măsuri de protecție în cel mult 5 zile lucrătoare

Conform proiectului, în cazul în care un elev este victima unor acte confirmate de violență psihologică, școala trebuie să dispună, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la confirmare, una sau mai multe măsuri de protecție.

Aceste măsuri trebuie să fie efective, proporționale și adaptate gravității cazului, cauzelor și consecințelor acestuia, dar și nevoilor educaționale, sociale și psihologice ale persoanelor implicate.

Printre măsurile care pot fi luate se află separarea fizică a elevului victimă de elevul agresor, modificarea clasei, a programului sau a participării elevului agresor la anumite activități școlare, supravegherea sporită a spațiilor și momentelor cu risc, precum și alte măsuri prevăzute de lege.

Elevul victimă nu poate fi obligat la mediere cu agresorul

Proiectul prevede explicit că protecția elevului victimă nu poate fi condiționată de participarea acestuia la proceduri de mediere sau dialog cu elevul agresor.

Măsurile bazate pe dialog sau mediere pot fi dispuse numai dacă nu afectează siguranța fizică sau psihică a copilului. Acestea nu pot întârzia, condiționa sau înlocui măsurile de protecție prevăzute de lege.

Inițiatorii urmăresc astfel ca prioritatea să fie protecția imediată a elevului victimă, nu împăcarea formală între părți.

Școala nu va putea muta elevul victimă ca soluție standard

O altă prevedere importantă este interdicția ca unitatea de învățământ să dispună mutarea, transferul sau relocarea elevului victimă ca măsură de soluționare a situației de bullying.

Excepție face cazul în care această măsură este cerută în mod expres de părinte, de reprezentantul legal sau, în cazul elevului major, de acesta.

Potrivit proiectului, în cazurile grave sau repetate, școala trebuie să dispună cu prioritate măsuri privind elevul agresor, cu respectarea legislației aplicabile și a regimului sancționator.

Transferul elevului agresor, analizat în cazurile grave

Dacă măsurile luate de școală nu sunt suficiente pentru protecția elevului victimă, directorul unității de învățământ trebuie să sesizeze, în termen de 2 zile lucrătoare, Direcția Județeană de Învățământ Preuniversitar.

Sesizarea se face pentru analizarea condițiilor legale privind transferul elevului agresor la o altă unitate de învățământ.

Conform proiectului, această măsură ar urma să fie aplicată în cazuri grave, repetate sau atunci când alte soluții nu pot garanta siguranța elevului victimă.

Cursuri online sau hibrid pentru elevul victimă

Proiectul introduce și posibilitatea ca elevul victimă să urmeze temporar activitățile didactice în sistem online sau hibrid.

Măsura poate fi luată atunci când protecția elevului nu poate fi asigurată în mod adecvat doar prin măsurile dispuse în școală. Ea se aplică la cererea scrisă a părintelui sau reprezentantului legal, iar în cazul elevului major, la cererea acestuia.

Decizia trebuie să fie motivată de directorul unității de învățământ.

Cursurile online sau hibrid pot fi dispuse pentru cel mult 30 de zile lucrătoare, cu posibilitatea de prelungire motivată dacă situația de risc persistă.

În această perioadă, școala trebuie să asigure accesul elevului victimă la activitățile didactice, materialele de studiu și evaluări, în condiții echivalente cu cele aplicabile elevilor prezenți fizic.

Școlile vor interveni și în cazurile de bullying online

Propunerea legislativă reglementează și cazurile de bullying prin mijloace de comunicare electronică.

Astfel, dacă actele de violență psihologică sunt săvârșite prin platforme digitale, rețele de socializare sau alte mijloace electronice, școala are obligația de a interveni dacă victima și agresorul sunt elevi ai aceleiași unități de învățământ.

Obligația se aplică indiferent de locul sau momentul în care a fost săvârșită fapta.

Comunicarea măsurilor și dreptul la contestație

Directorul unității de învățământ trebuie să comunice în scris părintelui, reprezentantului legal sau, după caz, elevului major, măsurile adoptate, durata acestora și modalitatea de contestare. Comunicarea trebuie făcută în termen de 24 de ore de la dispunerea măsurilor.

Contestația poate fi formulată în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare, la Direcția Județeană de Învățământ Preuniversitar. Aceasta trebuie soluționată în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrare.

Contestația nu suspendă aplicarea măsurilor, dacă suspendarea ar afecta protecția elevului victimă.

Consiliere psihologică pentru elevii victime

Elevii care au fost victime ale unei situații de violență vor putea beneficia de servicii decontate de intervenție psihologică și psihoterapeutică.

Aceste servicii se acordă în baza unei recomandări de la consilierul școlar.

De asemenea, conducerea unităților de învățământ are obligația să sesizeze cazurile de violență asupra copilului la numărul național 119 și să colaboreze cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului.

Amenzi între 5.000 și 15.000 de lei pentru directori

Proiectul introduce sancțiuni contravenționale pentru directorii instituțiilor de învățământ care nu respectă obligațiile legale privind protecția elevului victimă.

Nerespectarea obligației de a dispune măsuri de protecție în termenul legal se sancționează cu amendă de la 5.000 de lei la 15.000 de lei.

Aceeași amendă este prevăzută și pentru încălcarea interdicției de a condiționa protecția elevului victimă de participarea la mediere sau dialog.

Tot cu amendă între 5.000 de lei și 15.000 de lei se sancționează încălcarea interdicției privind mutarea, transferul sau relocarea elevului victimă.

Cine poate constata contravențiile

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoanele cu atribuții de control din cadrul Direcției Județene de Învățământ Preuniversitar sau al Ministerului Educației.

Sesizarea poate fi formulată de consiliul de administrație al unității de învățământ, de elevi sau de părinții ori reprezentanții legali ai acestora.