Norma de hrană nu se ia în calcul la stabilirea pensiei de întreținere. Decizia a fost luată de Înalta Curte de Casație și Justiție

Sumele provenite din norma de hrană primite de personalul din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională nu trebuie să fie incluse în totalul veniturilor nete, a decis, luni, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Procurorul general al Parchetului General ceruse instanței supreme, printr-un recurs în interesul legii, pronunțarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea unitară a prevederilor legale în materie, în condițiile în care instanțele le aplicau diferit.

Prin această hotărâre, instanța supremă a decis ca, în cazul calculării pensiei de întreținere datorată de către părinte copilului sau copiilor săi, să fie excluse din venitul net sumele de bani primite lunar ca normă de hrană.

„În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului”, se arată într-un comunicat de presă al ICCJ.

Decizia va trebui aplicată de instanțe începând de la data publicării în Monitorul Oficial.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a explicat în recursul în interesul legii că unele instanțe judecătorești considerau până acum norma de hrană ca fiind o serie drepturi bănești neimpozitate, care nu puteau constitui venituri asimilate salariilor.

Pe de altă parte, alte instanțe judecătorești au considerat că echivalentul valoric al drepturilor de hrană trebuie inclus în veniturile nete pe baza cărora se stabilește cuantumul pensiei de întreținere, întrucât constituie venituri cu caracter permanent.

Codul civil stabilește că obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori și între foștii soți. În consecință, o persoană este nevoită să plătească o pensie de întreținere dacă nu își îndeplinește această obligație.

Obligația de întreținere se face, de obicei, în natură, prin asigurarea celor necesare vieții de zi cu zi. Ea se mai poate face și prin plata cheltuielilor pentru educare și pregătire profesională.

În cazul în care obligația de întreținere nu este respectată, instanța de tutelă dispune ca aceasta să fie făcută prin plata în bani a unei pensii de întreținere. Potrivit Codului civil, pensia poate fi o sumă fixă sau o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care o datorează.

Pensia de întreținere se calculează diferit, în funcție de numărul de copii, potrivit Codului civil Astfel, părintele este dator să plătească până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulți copii. „Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat”, mai prevede Codul civil.

La începutul lunii octombrie, norma de hrană pentru angajații din Ministerul de Interne (MAI) și cei ai Ministerului Apărării Naționale (MApN) a fost majorată, ca urmare a publicării unui Ordin al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, publicat în Monitorul Oficial.

Actul normativ stabilește că, de la 1 octombrie, norma de hrană acordată personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională este de 32 de lei/zi, mai mare cu șapte lei decât cea acordată până acum.

sursa: avocatnet.ro