Noul Cod Silvic: Reguli mai aspre pentru furtul de lemne. Liber la plimbări pe jos sau cu bicicleta inclusiv în pădurile private

Noul Cod Silvic. Modificările privind administrarea pădurilor vor fi trimise la Parlament, pentru aprobare.

Potrivit Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării.

Până acum, acestea erau interzise doar în Parcurile Naţionale (896.758 hectare).

Documentul integral poate fi consultat AICI. 

De asemenea, se va extinde interdicţia în Parcurile Naturale (541.140 hectare), dar şi în toate siturile Natura 2000 (5,5 milioane de hectare, din care aproape jumătate de pădure).

• „Un proiect foarte important ce va fi adoptat azi – noul Cod silvic. Este un act esenţial pentru creşterea suprafeţelor împădurite ale României. Vrem să prevenim şi să combatem tăierile ilegale şi furtul de lemne prin pedepse mai aspre”, a declarat Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.

Prevederi din noul Cod Silvic

Documentul va permite statului să îşi asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite şi abandonate de proprietar.

Este stabilit cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure şi cu autorii din spatele acestora.

Se acordă dreptul proprietarului de pădure (stat sau privat) la soluţii alternative de pază – de la firme specializate, la pază organizată în regim propriu şi în baza unui regulament. Paza pădurii este obligatorie prin lege.

Vor fi stabilite comunităţile dependente critic de pădure şi prioritizate în accesul la resurse forestiere.

Se vor asigura resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din păduri, dar şi pentru construcţia de depozite de lemn de foc cât mai aproape de comunităţi.

Minimum 5% şi maximum 20% din încasările ocoalelor silvice de stat şi private din vânzarea de masă lemnoasă vor ajunge sub formă de investiţii în construcţia de drumuri forestiere şi depozite de lemn.

Noul Cod Silvic: Terenuri de folosință agrosilvică

O altă prevedere din noul Cod Silvic este cea referitoare la apariţia termenului de „folosinţă agrosilvică”.  Înseamnă că păşunile şi culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori şi arbuşti.

Terenurile de folosință agrosilvică pot fi

• terenurile acoperite cu arbori care ating o înălțime minimă de 5 m la maturitate în condiții normale de vegetație, cu o consistență mai mare sau egală cu 0,1, pe o suprafață de minim 0,5 ha
• terenuri pe care sunt instalate perdelele forestiere de protecție din arbori care ating o î nălțime minimă de 5 m la maturitate î n condiții normale de vegetație
• terenuri pe care sunt instalate jnepenișuri
• terenuri pe care se înființează plantații forestiere prin diferite programe naționale și locale, dacă aceste programe nu prevăd includerea în FFN.

Va fi înfiinţat Consiliul Naţional pentru Silvicultură, cu rol de filtru etic şi tehnic pentru orice act normativ emis în domeniul silvic şi pentru orice act de corupţie sau deviaţie deontologică în interiorul sistemului silvic.

Toţi proprietarii de pădure din România vor fi incluşi în Registrul Naţional Forestier.

Va fi întocmit Catalogul Naţional al Ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare şi apare un concept nou – „insule de îmbătrânire”.

Acces în păduri. Prag de infracțiune pentru furtul de lemn

Orice român se va putea bucura de pădurile României şi va avea dreptul să se plimbe pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară, atât deţinută de statul român, cât şi privată.

”Accesul în pădure poate să însemne, pe lângă recreere, și acces la resursele pe care pădurea le pune la dispoziție.

Că vorbim de ciuperci, că vorbim de plimbări cu bicicleta, că ne plimbăm pe jos este un lucru care nu ar trebui să fie vreodată interzis” a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet, la finalul anului trecut.

Ministrul a precizat că, privind furtul de lemne, a fost coborât pragul pentru infracţiune de la 10 mc la 5 mc.

”Am făcut acest lucru în urma consultării societăţii civile, în urma consultării tuturor entităţilor interesate.

Însă eu cred că şi mai important decât acest lucru este măsura complementară a confiscării mijlocului de transport. Degeaba o să facem mii de dosare penale sau zeci de mii de dosare penale şi nu ştim peste câţiva ani cum se vor soluţiona acele dosare”, susține ministrul.

”(…) când rămâi, mai pe româneşte, fără camionul cu care transporţi lemne furate, acest lucru are un puternic caracter descurajator. Și în acest fel peste un an, peste doi sau când vom putea trage linie, vom constata că furtul de masă lemnoasă s-a diminuat”, a mai spus Fechet.