Numărul locurilor de muncă vacante, în scădere. În ce domenii sunt cele mai multe multe posturi

Rata locurilor de muncă vacante a fost în trimestrul II din 2019 de 1,11%, în scădere cu 0,07 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent, numărul locurilor de muncă vacante fiind de 55.000, cu 3.200 locuri de muncă vacante mai mic, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică, potrivit Romania24.ro.

Comparativ cu acelaşi trimestru din 2018, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,14 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante s-a redus cu 6.400.

În trimestrul II 2019, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2,48%), respectiv în alte activităţi de servicii (2,39%). În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (13.300 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,13%.

Sectorul bugetar a însumat aproape 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 6.900 locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6.500 locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 1.300 locuri vacante în învăţământ.

La polul opus, cele mai mici valori, atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,28%, respectiv 100 locuri vacante).

Raportat la trimestrul precedent cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,47 puncte procentuale pentru fiecare în parte), respectiv în transport şi depozitare (-0,46 puncte procentuale). La polul opus, cu cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări(+0,43 puncte procentuale), respectiv în hoteluri şi restaurante (+0,34 puncte procentuale). Cele mai relevante scăderi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-2.000 locuri vacante) şi în transport şi depozitare (-1.200 locuri vacante). La polul opus, cele mai relevante creşteri ale indicatorului au fost în hoteluri şi restaurante (+800 locuri vacante), respectiv în comerţ (+600 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în tranzacţii imobiliare (-0,75 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (-0,49 puncte procentuale), iar cea mai relevantă creştere a indicatorului s-a evidenţiat în hoteluri şi restaurante (+0,22 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare (-4.200 locuri vacante), respectiv în învăţământ (-1.400 locuri vacante). La polul opus, cele mai relevante creşteri s-au regăsit în comerţ (+900 locuri vacante), respectiv în hoteluri şi restaurante(+500 locuri vacante).

În trimestrul II 2019, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi-grupa majoră 4 (1,35%), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (1,25%). Aceasta din urmă grupă majoră de ocupaţii a înregistrat şi cele mai mari valori ale numărului locurilor de muncă vacante (13.00 locuri vacante).

Atât rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au înregistrat cele mai mici valori în ocupaţiile de membri ai corpului legislativ, ai Executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori-grupa majoră 1 (0,61%, respectiv 2.100 locuri vacante) şi de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (0,93%, respectiv 200 locuri vacante).

Comparativ trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic-grupa majoră 3 (-0,14 puncte procentuale), în cele de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2, respectiv în ocupaţiile elementare-grupa majoră 9 (-0,12 puncte procentuale, pentru fiecare în parte). Creşteri ale indicatorului s-au regăsit în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (+0,32 puncte procentuale) şi de lucrători în domeniul serviciilor-grupa majoră 5 (+0,14 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cea mai mare scădere s-a observat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (-1.300 locuri vacante). La polul opus, cea mai semnificativă creştere a fost în rândul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor-grupa majoră 5 (+ 1.300 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cei doi indicatori au înregistrat scăderi în majoritatea ocupaţiilor, cele mai importante regăsindu-se pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (-0,30 puncte procentuale, respectiv -3.000 locuri vacante), urmate de ocupaţiile elementare -grupa majoră 9 (-0,28 puncte procentuale, respectiv-1.00 locuri vacante). Singurele grupe majore de ocupaţii în care s-au înregistrat creşteri au fost cele de lucrători în domeniul serviciilor -grupa majoră 5 (+0,15 puncte procentuale, respectiv +1.500 locuri vacante) şi de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (+0,52 puncte procentuale, respectiv +100 locuri vacante).

surse: Romania24.ro, Agerpres, insse.ro