Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

O nouă profesie reglementată în România: Ocupația de dietetician, o profesie liberală în domeniul sănătății. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea


Publicat

mancare craciun dietaPreşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat luni un act normativ prin intermediul căruia se va reglementa o nouă profesie în domeniul sănătăţii umane. Ocupația de dietetician va fi o profesie liberală în domeniul sănătăţii umane şi va furniza servicii conexe actului medical, pentru asigurarea unei nutriţii echilibrate, pentru o stare bună de sănătate, prin prevenirea stărilor patologice influenţate nutriţional şi prin promovarea, menţinerea şi recuperarea sănătăţii prin mijloace dietetice.

Legea nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din România a fost promulgată luni prin decret prezidenţial. Pentru a se aplica, actul normativ mai trebuie publicat în Monitorul Oficial.

Potrivit documentului, profesia de dietetician va fi o profesie liberală în domeniul sănătăţii umane şi va furniza servicii conexe actului medical. Principalul scop al acesteia va fi asigurarea unei nutriţii echilibrate, pentru o stare bună de sănătate, prin prevenirea stărilor patologice influenţate nutriţional şi prin promovarea, menţinerea şi recuperarea sănătăţii prin mijloace dietetice.

„În exercitarea profesiei, dieteticianul aplică ştiinţa nutriţiei şi dieteticii în alimentaţia şi educaţia pe teme de alimentaţie a pacienţilor/beneficiarilor de servicii de nutriţie şi dietetică, cât şi a persoanelor ca subiect individual, atât a celor sănătoase, cât şi a celor bolnave. Dieteticianul contribuie la definirea, evaluarea şi controlul calităţii produselor şi dietelor alimentare oferite pacienţilor/beneficiarilor de servicii de nutriţie şi dietetică ţinând cont de principiile şi obiectivele naţionale de prevenţie şi sănătate publică relevante în sfera nutriţiei şi alimentaţiei publice”, se precizează în lege.

Dieteticienii vor avea dreptul de iniţiativă şi decizie în exercitarea actului profesional. De asemenea, aceştia îşi vor asuma răspunderea pentru calitatea actului profesional, în măsura în care pacienţii vor respecta indicaţiile dietetice primite.

Profesia de dietetician va putea fi exercitată, potrivit legii, în baza unei autorizări. Astfel, persoanele care doresc obţinerea statutului de dietetician autorizat trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

– să aibă capacitate juridică civilă deplină de exerciţiu;

– să posede un titlu oficial de calificare în nutriţie şi dietetică (diplomă de licenţă în specializarea nutriţie şi dietetică);

– să fie apte din punct de vedere medical pentru practicarea profesiei;

– să nu fi fost condamnate definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură a aduce atingere profesiei de dietetician;

– să nu fi săvârşit, în exercitarea profesiei de dietetician, abuzuri prin care au fost încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă;

– să aibă calitatea de membru al Colegiului Dieteticienilor din România (CDR);

– să fie cetăţean al statului român, al unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau al Elveţiei (exercitarea profesiei va fi posibilă, totuşi, şi în cazul altor persoane).

Pentru exercitarea profesiei de dietetician, autorizaţia de liberă practică va fi eliberată de către CDR şi va trebui reînnoită la un interval de cinci ani. Pentru eliberarea acesteia, persoanele fizice vor trebui să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

– să deţină un titlu oficial de calificare în nutriţie şi dietetică;

– să facă dovada efectuării unui an de practică în domeniul nutriţiei şi dieteticii sau să deţină o diplomă de masterat în domeniul nutriţiei şi dieteticii;

– să promoveze examenul naţional de dietetician autorizat.

Primul examen naţional de dietetician autorizat va fi organizat în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a noii legi.

Asistenţii medicali dieteticieni care vor alege să exercite profesia de dietetician vor fi obligaţi, în cel mult cinci ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 256/2015, să facă un stagiu de pregătire specifică pentru a atinge un nivel de pregătire echivalent licenţei în dietetică. După expirarea perioadei de cinci ani, asistenţii medicali dieteticieni fără diplomă de licenţă în specializarea nutriţie şi dietetică nu vor mai putea să profeseze în domeniu. Aceştia vor putea să profeseze doar ca asistenţi medicali.

Potrivit actului normativ, dieteticienii vor putea să-şi exercite profesia în instituţii publice şi private sau în forme autonome (cabinet individual sau societate civilă profesională).

„Formele autonome de exercitare a profesiei de dietetician pot angaja personal salariat, pot încheia contracte de colaborare cu alţi dieteticieni, contracte de conlucrare cu alte forme autonome de exercitare a profesiei, contracte cu furnizorii de bunuri şi servicii necesare activităţii lor, contracte specifice cu unităţi medicale, educaţionale, sociale, sportive, de alimentaţie publică, de îngrijire corporală, de industrie alimentară şi farmaceutică, cu mijloace de comunicare în masă, forme specifice de exercitare a profesiei de medic şi a diverselor alte profesii paramedicale şi alte acte juridice civile, în condiţiile Codului civil şi legilor speciale aplicabile”, se mai precizează în noua lege.

Specialiştii vor putea să activeze, în principal, ca dieteticieni administrativi, dieteticieni clinici şi dieteticieni pentru sănătatea publică sau comunitari. Totuși, pentru a exercita profesia de dietetician cu liberă practică, persoanele fizice vor trebui să obţină autorizaţia eliberată de CDR în maximum cinci ani de la absolvirea studiilor de licenţă.

Iniţiatorii propunerii legislative au precizat că o lege a dieteticianului este imperios necesară din trei mari motive:

– dieteticianul este o verigă lipsă în sistemul de sănătate din România, acest lucru având un impact negativ asupra costurilor îngrijirilor de sănătate;

– ţara noastră trebuie să se alinieze la practica europeană şi internaţională în acest domeniu esenţial;

– celor aproximativ 100 de dieteticieni care sunt licenţiaţi în fiecare an, începând din anul 2010, le este imposibil să se angajeze ca dieteticieni de drept.

„Ca parte componentă a actului medical, este momentul şi locul ca dietetica să fie recunoscută ca fiind o ştiinţă medicală cu impact major în starea de sănătate şi să intre în categoria profesiilor medicale reglementate de Ministerul Sănătăţii din România”, scrie în expunerea de motive care a însoţit propunerea legislativă.

Conform sursei citate, în ţările Uniunii Europene există în jur de 36.000 de dieteticieni organizaţi în asociaţii profesionale naţionale. În ţara noastră, aceştia sunt reuniţi în cadrul Asociaţiei Române de Nutriţie şi Dietetică, ce face parte din Federaţia Europeană a Asociaţiilor de Dieteticieni.

Pentru a intra în vigoare, legea trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial.

sursa: avocatnet.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Muzeul din Sebeș are una din cele mai frumoase secții de Științele Naturii. Cum arată după modernizare

Publicat

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, prin Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, a câştigat, în urma competiţiei lansate de Administraţia Fondului Cultural Naţional, o finanţare nerambursabilă, în valoare de 70.000 lei, pentru implementarea proiectului cultural „La muzeu și la școală. Cursuri alternative de Istorie Naturală”. Diferența de buget necesară pentru buna amenajare a spațiului, precum și pentru zona de acces în expoziție, a fost susținută de Municipiul Sebeș.

„Activităţile proiectului, începute în luna martie, se apropie de final. Avem bucuria de a prezenta o colecţie de Ştiinţele Naturii extrem de atractivă, rezultată din reorganizarea expoziției de bază și utilizarea unor metode și tehnologii noi de expunere și de informare a publicului vizitator”, au transmis reprezentanții Primăriei. 

 

Colecția de Științele Naturii a Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș prezintă o parte din bogăția naturală a zonei Sebeșului, oferind publicului vizitator, iubitor de natură, exponate interesante legate de floră, faună, paleontologie şi mineralogie.

Cu toate că începuturile acestei colecții au fost modeste, primele piese fiind inventariate în august 1957, aceasta cuprinde astăzi 4.400 de piese a căror valoare a crescut grație anilor care au trecut peste ele, unele specii dispărând, iar altele devenind tot mai rare.

În spațiul destinat vizitatorilor este organizată expoziția permanentă, reprezentând fauna regiunii, fiind prezentate exponate din domeniul zoologiei și paleontologiei, cu scopul familiarizării vizitatorilor cu sistematica zoologică.

Sebeșul este o zonă foarte bogată în puncte fosilifere, în colecția muzeului regăsindu-se fragmente de trunchiuri de copaci pietrificați, o măsea şi fragmente din osul femural al unui mamut, coarne de bour și maxilare de cerb gigant.

 

Din grupa nevertebratelor menționăm moluștele (melci și scoici), iar din grupa vertebratelor: pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere.

Pe teritoriul Sebeșului există o mare varietate de păsări, care pot fi admirate în expoziția de Științele Naturii: păsări răpitoare de noapte (bufnița, huhurezul, cucuveaua etc.) și de zi (uliul găinilor, șorecarul, uliul păsărelelor, eretele etc.), migratoare (rândunica, lăstunul, cucul etc.), exemplare comune sau rare (pupăza, ciocănitoarea, coțofana, prepelița, cocoșul de munte etc.).

Expoziția cuprinde și câteva specii de păsări caracteristice și Deltei Dunării (gârlița mare, lișița, stârcul purpuriu etc.).

Mamiferele sunt reprezentate de rozătoare, erbivore și carnivore (hârciogul, hermelina, veverița, pisica sălbatică, râsul, vulpea etc.).

 

„Prin implementarea proiectului cultural „La muzeu și la școală. Cursuri alternative de Istorie Naturală” aducem în atenția publicului această colecție, insuficient promovată și valorificată.

Am modernizat spațiul de expunere și tehnicile de etalare, prin reconstituiri ale habitatului natural al viețuitoarelor expuse, sub forma dioramelor.

De asemenea, am amplasat mijloace multimedia moderne, atractive pentru publicul juvenil: un computer performant cu ecran tactil (pentru care a fost creată o aplicație interactivă în care se regăsesc informații utile despre exponate), ochelari de realitate virtuală.

Ambientul este completat de o coloană sonoră care sugerează prezența în mijlocul naturii.

 

Pe lângă aducerea în atenția publicului a acestui tip de patrimoniu, proiectul a va genera, cu siguranță, o bună colaborare între muzeu și școală, din dorința de a oferi profesorilor și elevilor ocazia de a derula cursuri de Istorie Naturală într-un alt mediu, diferit de cel al sălii de clasă, care să transforme activitățile didactice în unele neconvenționale și să favorizeze asimilarea mai facilă a informațiilor transmise și o mai bună înțelegere a acestora.

Menționăm că toate școlile de pe raza municipiului Sebeș sunt partenere în proiect, în cadrul Școlii Gimnaziale Nr. 2 derulându-se deja un concurs online pentru elevi, pe teme de ornitologie.

Proiectul a fost implementat de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, prin Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, în parteneriat cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia, Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud, Muzeul Municipal Mediaș, Școala Gimnazială Nr. 2 Sebeș, Liceul Tehnologic Sebeș, Liceul German Sebeș, Liceul cu Program Sportiv Sebeș, Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” Sebeș, Școala Gimnazială Petrești și Colegiul Național „Lucian Blaga” Sebeș.

Echipa proiectului este formată din: dr. Călin Anghel, dr. Radu Totoianu – responsabili cu implementarea proiectului, dr. Sergiu Török, Florin Toncean, Ramona Mărginean, Aurica Negru şi Alin Tomuș”, au transmis reprezentanții Primăriei Sebeș.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

29 noiembrie: 100 de ani de la nașterea lui Felician Fărcașiu, la Sebeș. Voce baritonală, drag de oameni și de viață

Publicat

Felician Fărcaşiu s-a născut la Sebeş, în data de 29 noiembrie 1920, fiind una dintre personalităţile cu care ne mândrim. A urmat anii de şcoală la Sebeş şi la Orăştie, apoi Institutul Teologic din Sibiu, absolvit în 1943. A atras aprecierile etnologului Hary Brauner şi ale compozitorului Laurenţiu Profeta, care l-au recomandat Radiodifuziunii Române. În programele radioului, a cântat şi i s-au înregistrat 30 de piese folclorice (doine, cântece de joc şi de petrecere), în cursul anului 1951.

A cântat alături de orchestrele de muzică populară ale Filarmonicilor din Arad, Sibiu, Braşov, Oradea, Bacău şi cu Ansamblurile artistice din Deva, Baia Mare, Cluj, Timişoara şi Caransebeş, a întreprins numeroase turnee de concerte şi a participat la concursuri în ţară şi în străinătate. A imprimat 7 discuri, pe care sunt cuprinse doar o parte din cele 260 de piese ale repertoriului său. Şi-a adus o contribuţie importantă la cunoaşterea şi nemurirea folclorului naţional.

După ce se pensionase, reîntors dintr-un obositor turneu în străinătate, își propusese un răgaz pentru odihnă, măcar câteva zile. Însă pasiunea arzătoare a vieții lui nu i-a îngăduit să refuze rugămintea Ansamblului „Cindrelul” din Sibiu de a-l însoți într-un turneu. În ziua de 2 decembrie 1977, când își încheia unul dintre cântecele incluse în program, la Curtea de Argeș, a mai avut tăria să facă semn tehnicianului să coboare cortina, în spatele căreia s-a prăbușit pe scenă, trecând pragul eternității

Felician Fărcașiu rămâne unul dintre cei mai mari interpreți de muzică populară, constituind un reper pentru tânăra generaţie.

Începând cu anul 2002, la Sebeş, în luna noiembrie, se desfăşoară un festival naţional și un concurs de interpretare a cântecului popular românesc, care poartă numele lui Felician Fărcaşiu. În derularea celor șaptesprezece ediții, ne-am bucurat de evenimente în care a vibrat sufletul românesc. În acest an, care stă sub semnul trist al pandemiei, se cuvine să cinstim, printr-o evocare caldă, centenarul nașterii interpretului de folclor, cu voce baritonală și drag de oameni. Radio Star FM Sebeș, TVR Târgu-Mureș, alături de TVR3 ne intermediază bucuria de a împărtăși publicului onoarea de a-l omagia pe Felician Fărcașiu, prin emisiunile care îi sunt dedicate azi, proiecte culturale susținute de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș, prin Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș.

Grigore Leșe, despre Felician Fărcașiu: “Fericitul din Sebeș”

Omul horește după cum i-e glasul, după cum i-e firea, după starea lăuntrică din acel moment.

Felician Fărcașu horea „pă sus”, „pă mijloc” și „pă jos”. Când horea „pă sus” se stâmpăra, avea o energie care se transforma în melancolie. Horitul „pă mijloc” îi crea o dispoziție plăcută. Când horea „pă jos” devenea pasional. Glasul se stinge mai greu.

Glasul lui amintește de cântarea liturgică psalmodiată de sorginte bizantină: interiorizată, profundă, transcendentă.

Textele repetitive dau senzația de curgere perpetuă, de regenerare, de înălțare și coborâre, de moarte și renaștere, de regăsire, de drum sinuos și zbor nesfârșit.

Horile lui veghează lumea, vindecă și tămăduiesc.

Ce dor mi-e de Felician Fărcașu…

Cu prețuire,

prof. dr. Grigore Leșe

Dr. Doina Ișfănoni, cercetător etnolog, istoric și teoretician de artă: “Felician Fărcașiu, o viață închinată cântecului popular”

În această toamnă, la 29 noiembrie, iubitorii cântecului popular omagiază o mare personalitate a folclorului românesc, pe Felician Fărcașiu. Interpret și culegător de folclor pastoral de pe Valea Sebeșului natal, din Mărginimea Sibiului, de pe Valea Ampoiului și din Mocănimea Apusenilor, Felician Fărcașiu a conferit acestui gen muzical o nouă viață.

Înzestrat cu calități vocale deosebite – o inconfundabilă voce de bariton și o mare dragoste pentru valorile melosului tradițional, el și-a asumat calitatea de ambasador al folclorului românesc, interpretând cu har și dăruire cântecele născute în vatra satului românesc. Timp de aproape șapte ani (1948-1954) a desfășurat o susținută muncă culturală, ca instructor și solist vocal, la Clubul Sindicatelor din Deva. Autenticitatea repertoriului și expresivitatea artistică a interpretării sale i-au adus aprecieri, nu numai din partea publicului, ci și a etnomuzicologului Hary Brauner și a compozitorului Laurențiu Profeta. La recomandarea acestor specialiști, Felician Farcașiu înregistrează 30 de piese folclorice în Radiodifuziunea Română, contribuind astfel la înscrierea doinelor, cântecelor de joc și de petrecere din sudul Transilvaniei în Fonoteca de aur a radioului.

Dorința de a face cunoscut cântecul românesc pe cât mai multe scene l-a determinat să se alăture unor reputate orchestre de muzică populară. Împreună cu Filarmonicile din Arad, Sibiu, Brașov și ansamblurile artistice din Deva, Baia Mare, Cluj, Timișoara și Caransebeș, Felician Fărcașiu a întreprins numeroase turnee și concerte în țara și în străinătate (Polonia, Ungaria, Italia, Ucraina), fiind adesea cap de afiș.

Spirit deschis, gata să ajute și să îndrume tinerii care doreau să se afirme în acest domeniu, Felician Fărcașiu și-a asumat și calitatea de mentor al tinerelor talente. Dintre cei care s-au bucurat de competența sa menționăm: Dumitru Fărcaș (Baia Mare), Maria Marcu (Cluj), Elena Jurjescu, Mariana Drăghicescu, Dumitru Botoșan și Filofteia Moldovan, din Timișoara.

Pentru a ajunge la sufletul publicului, Felician Fărcașiu a șlefuit melodic doinele ascultate la stâni și cântecele de la petrecerile țărănești. A compus cântece și le-a scris versurile, respectând spiritul creației populare.

În cinstea acestui îndrăgit interpret de muzică populară, Primăria Municipiului Sebeș, împreună cu Centrul Cultural “Lucian Blaga”, organizează anual  Festivalul Național Felician Fărcașiu. Eveniment de referință pentru viața culturală a orașului Sebeș, festivalul, aflat la cea de a XVII-a ediție (2019), este un concurs de interpretare a cântecului popular de către cei dornici să ducă mai departe moștenirea marelui culegător de folclor. Scopul acestui festival și al juriului de specialitate este de a descoperi și de a promova noi talente interpretative, cu repertorii care pun în valoare frumusețea și diversitatea cântecului românesc autentic. Ținuta scenică a interpreților și costumul popular pe care îl poartă exprimă respectul tinerilor interpreți pentru specificul portului din zona de proveniență a cântecului și grija lor de a păstra nealterate valorile patrimoniului material și imaterial al creației populare românești.

Prof. univ. dr. habil. Gabriela Nedelcu-Păsărin – “Un nume pentru totdeauna: Felician Fărcașiu”

Se spune că în această lume trebuie să fii numit. Porți cu tine rezonanța numelui familiei, porți aura binelui generată de numirea sub cupola credinței, însemn al picăturii de dumnezeire care ne ajută să trecem cu seninătate pe drumul destinului desemnat din Înalt. Și se mai spune că atunci când Dumnezeu te alege, porți nu nume ce trece de această lume, în Lumea cea dătătoare de veșnicie numelui. A fost ales să poarte un nume ce azi identifică un loc: Sebeș. A fost ales să aibă har în glasul care a bucurat decenii lumea iubitoare de cântec. A fost ales să lase cântece, care, fără interpretarea sa inconfundabilă, s-ar fi auzit într-un continuu al liniștii, așa, prin glasul său cântecele au căpătat nume: al lui Felician Fărcașiu. Dăruind nu sărăcești, ci te îmbogățești, se spune în Scriptură. Și Felician Fărcașiu a știut să dăruiască din preaplinul voioșiei, jovialității, încrederii în clipa trecătoare. Dar mai ales a știut cum să facă întâlnirea cu folclorul o pagină pentru totdeauna: dăruindu-și numele cu bucuria clipei ce pare a fi uitat că este irepetabilă. Felician Fărcașiu a știut cum să facă memorabilă fiecare apariție a sa pe scenă. Nu era o scenă de spectacol. Era chiar scena vieții sale, pe care și-a asumat-o ca fiind casa trăirii sale intense. A trăit pentru a ne bucura. Acum dăinuiește dincolo de uitare prin ceea ce ne-a lăsat: prin cântece și prin imaginea omului jovial, pentru care a trăi clipa însemna a trăit viața în fiecare clipă. Și mai ales a știut să lase fără ostentație un nume: Felician Fărcașiu. Numele are vârsta eternității. Să ni-l amintim zâmbind clipei pentru ca ea, clipa, să-i păstreze imaginea veșniciei!

Poeta Jeni Voina, despre grupul vocal „Felician Fărcașiu” al Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș:

În 2008, cu suflet de mamă, cu tact de profesoară și mărinimia specifică marilor artiști, Adina Hada înființează, în cadrul Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, Grupul Vocal „Felician Fărcașiu”. A adunat, în jurul cântecului ei, copiii zonei, i-a încurajat și inițiat în tainele interpretării, i-a susținut cu inima. Părinți și bunici aveau să lăcrimeze de fiecare dată emoționați și fericiți văzându-și pruncii pe scenă, rugându-se ca cea care a făcut această minune posibilă să fie răsplătită de viață pe măsura binelui făcut. I-a purtat cu mândrie, alături de ea, în emisiuni televizate, spectacole în țară și în străinătate. O binemeritată satisfacție a venit când unii din cei care i-au fost elevi, i-au devenit colegi de scenă, soliști cu premii obținute în concursuri. Toate acestea, au fost posibile pentru că într-o zi Adina Hada a simțit că vrea să dăruiască celor ce vin din urmă din prea plinul sufletului și din bogăția experienței muzicale.

Începând cu anul 2019, Centrul Cultural „Lucian Blaga” și-a dat mâna cu Centrul de Cultură „Augustin Bena”, iar pregătirea Grupului Vocal „Felician Fărcașiu” a fost preluată de Roxana Reche și Alexandru Pal. Cinste lor și pruncilor care s-au simțit atrași de tărâmul nemuritor al cântecului românesc: Grupul Vocal „Felician Fărcașiu”.

Adina Hada: Gânduri pentru Felician Fărcașiu …

Mi-aș fi dorit, la un moment dat, să îi fiu alături pe o scenă, să cântăm împreună, din drag de cânt românesc și de ce nu, din mândria de a fi ardeleni de pe meleaguri sebeșene.

Nu am avut însă această onoare de a-l asculta live, de a-i admira maniera unică de interpretare a cântecului popular românesc …

În semn de prețuire pentru tot ce a lăsat Felician Fărcașiu în lada de zestre a neamului românesc, am înființat grupul vocal care îi poartă numele, în cadrul Centrului Cultural “Lucian Blaga” din Sebeș, în speranța că urmașii noștri îl vor cunoaște pe Felician Fărcașiu prin cântecele lui, ce vor dăinui prin vocile tinerilor care îi pășesc pe urme.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Biserica din Feneș, construită în 1754, va fi restaurată și reabilitată printr-o investiție de peste 2,3 milioane de lei

Publicat

Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din localitatea Feneș va fi reabilitată și restaurată printr-o investiție de peste 2,3 milioane de lei.

Proiectul derulat de Compania Națională de Investiții mai prevede și realizarea unei anexe, separate de lăcașul de cult, care va cuprinde o cameră pentru centrala termică și grupuri sanitare, dar și amenajarea unei terase circulabile – care va constitui un punc de belvedere. 

Compania Națională de Investiții (CNI) a lansat marți, 24 noiembrie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru lucrări de execuție pentru obiectivul de investiții „Conservare / restaurare și reabilitare biserică „Nașterea Maicii Domnului”, localitatea Feneș, orașul Zlatna, județul Alba”.

 

Valoarea totală estimată este de 2.304.070,15 lei, fără TVA.

Rezultatul final al investiției este restaurarea și reabilitarea bisericii, și construirea unei clădiri anexă. Pentru sporirea confortului utilizatorilor se propune realizarea unei constructii separate de biserică, cu dimensiuni în plan de 4,7 x 10 m, încastrată în versantul dealului dinspre latura sudică a lăcașului de cult. Amplasarea acesteia se va face la o cota de altitudine mai joasă pentru a nu interfera cu aspectul arhitectural al edificiului.

 

Construcția va fi realizată din beton armat și zidărie portantă, cu acoperiș tip terasă circulabilă pavată cu piatră naturală liber așezată. Terasa circulabilă va constitui un punct de belvedere, iar pentru asigurarea normelor de siguranță va fi prevăzută cu atic înaltat și mână curentă din lemn. Se propune ca punctul de belvedere astfel realizat să fie dotat cu o lunetă pentru observație. Diferența de nivel între cota trotuarului de gardă a bisericii și accesul la grupurile sanitare și camera centralei termice va fi preluată de o scara realizată din beton armat, cu treptele placate cu piatră naturală. Construcția va cuprinde camera centralei termice și grupuri sanitare (un grup sanitar pentru femei și unul pentru bărbați).

 

Amplasamentul studiat este situat în intravilanul localității Feneș, în zona deluros-montană la nr. 72, aproximativ în zona centrală, pe partea dreapta a DC 173 (spre Pietrele Caprei). Biserica “Naşterea Maicii Domnului” se află cca. 1,3 km de la şoseaua DN 74 Alba Iulia – Zlatna, în partea de mijloc a satului, pe malul stâng al pârâului Bârnaia, pe o terasă a Văii Feneşului. Atât accesul pietonal cât si cel carosabil se fac din strada Principală a satului Feneș.

 

Edificiul de cult conul planimentric este o combinatie între conceptul bizantin și cel gotic. Construcţia edificiului este strâns legată de promulgarea Diplomei Leopoldine, cu mai puțin de un an înainte. Ca urmare a drepturilor recunoscute prin noul act imperial, romanii au dobândit posibilitatea de a realiza biserici din zidărie, iar biserica din Feneș este reprezentativă pentru maniera în care vor fi edificate noile clădiri de cult. Biserica a fost finalizată în 1754, fiind sfințită în ziua de 8 septembrie, ziua „Nașterii Maicii Domnului”, al cărui hram îl și poartă, alături de hramul „Sf. Ierarh Nicolae”.

Conform lucrării „De la Ampelum la Zlatna”, a profesorului Traian Domșa, biserica s-a edificat pe locul fostei biserici de lemn, care nu mai putea deservi numărul sporit de credincioși. Documentele vremii, precum „Conscripția pentru preoții neuniți din Magna Pricipatu Transylvania existentium pro anno 1767” după K.Hitchins si I.Beju (menționată în aceeași lucrare a profesorului Domșa) ne oferă posibilitatea de a afla și numele preoților ortodocși care este posibil să fi fost implicați în realizarea noului edificiu: Petru Balsa (Balsan) și Petrus Fenechiu (Fenesiu), ambii fiind născuți în sat (locus ubi natus est) și profesând în Feneș (locus ubi pro fungente parocho confirmatus est). Pe Harta Ioesfină a Transilvaniei (1769 – 1773), biserica se observă cu claritate.

 

Volumetria şi organizarea spaţiilor interioare respectă specificul lăcaşelor de cult ortodoxe edificate după momentul promulgării Diplomei Leopoldine. Amprenta la sol a clădirii se înscrie în cadrul unui dreptunghi cu laturile de 8,84 x 22,50 metri.

Turnul clopotniţă, dispus axial pe faţada principală, deasupra accesului în pronaos, are o înălţime de 16,50 metri, până la nivelul foişorului realizat din lemn şi care adăposteşte clopotele.

Masivele de zidărie au grosimi ce variază şi sunt construite din zidarie de piatră naturală liată cu mortar de var simplu.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Subvenția pentru partidele politice, redusă substanțial în 2021. Ministrul Finanțelor este hotărât să facă economii la buget

Publicat

Subvenţia pentru partidele politice ar trebui redusă semnificativ şi anul viitor, după ce, în 2020, aceasta a fost tăiată cu 30%, a anunțat, sâmbătă, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

„Lucrez la bugetul pentru 2021 şi exact ca în 2020 voi propune economii REALE la bugetul de stat prin: – tăierea cu un procent SEMNIFICATIV a subvenţiei pentru partidele politice şi în 2021. În 2020, deşi an electoral, am tăiat subvenţia pentru partidele politice cu 30%. Marcel Ciolacu, aşa se fac economii substanţiale la bugetul pentru anul viitor. Nu prin pseudo-demisii din Parlamentul României. Va urma…”, a scris pe Facebook, ministrul Finanţelor.

La începutul lunii, el afirma că bugetul pentru anul viitor trebuie să fie gata până în 31 decembrie.

„O să lucrez la bugetul pentru anul viitor. Cam acestea vor fi Crăciunul şi Revelionul meu. Trebuie să îl avem până în 31 decembrie. Va trebui să pregătim bugetul pentru anul viitor”, a spus oficialul guvernamental.

De asemenea, la sfârşitul lunii octombrie, el arăta, pe pagina sa de Facebook, că Ministerul Finanţelor Publice nu prezintă în momentul de faţă bugetul pentru anul viitor deoarece acest lucru este ilegal.

Ministrul de Finanţe şi-a argumentat poziţia postând articolul 35 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, care prevede că atunci când alegerile parlamentare sunt organizate în ultimele trei luni ale anului, MFP depune la Guvern proiectele bugetelor pe anul următor după învestirea noului Guvern.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate