O nouă ”taxă” pentru firme, direct în buzunarul avocaților. Contractele vor trebui supervizate contra cost. Măsură halucinantă

Redactarea anumitor contracte ar putea necesita obligatoriu intervenția unui avocat, iar soții care divorțează și au copii minori ar putea fi obligați să beneficieze de asistență juridică, inclusiv în procedurile notariale. Modificările sunt prevăzute într-o propunere legislativă depusă la Senat, care vizează și serviciile de consultanță juridică oferite online, inclusiv prin inteligență artificială, precum și extinderea atribuțiilor avocaților.

Inițiativa legislativă propune modificarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat și completarea Codului civil.

Proiectul, susținut de parlamentari din PSD, PNL, USR și AUR, ar putea avea efecte atât asupra profesiei de avocat, cât și asupra persoanelor fizice și companiilor care încheie contracte, solicită servicii juridice sau trec prin proceduri de divorț.

Avocat obligatoriu pentru redactarea unor contracte. Ce acte ar putea fi vizate

Una dintre cele mai importante modificări propuse se referă la contractele încheiate sub semnătură privată.

Inițiatorii vor să introducă în Codul civil obligația ca documentul contractual să fie întocmit de un avocat atunci când legea impune forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea contractului sau pentru dovedirea acestuia.

Obligația ar urma să se aplice numai în situațiile prevăzute de lege, nu tuturor contractelor încheiate între persoane fizice sau juridice.

Proiectul stabilește și o excepție: dacă o altă lege prevede reguli diferite, acestea vor avea prioritate.

Nerespectarea obligației de redactare de către avocat nu va duce automat la anularea contractului. Nulitatea ar putea interveni numai dacă legea prevede expres această sancțiune.

Aceeași regulă ar urma să se aplice și modificării contractelor, dacă legislația cere forma scrisă pentru modificarea respectivă.

În cazul contractelor electronice, aplicarea obligației va trebui să respecte și legislația specială.

Adoptarea propunerii ar putea crește numărul situațiilor în care cetățenii și firmele trebuie să apeleze la servicii juridice specializate.

Contracte de muncă, arendă, sponsorizare, voluntariat și drepturi de autor. Cine ar putea fi afectat de noile reguli

Modificările propuse în Parlament ar putea avea consecințe pentru numeroase categorii de persoane fizice și juridice: angajatori, salariați, fermieri, proprietari de terenuri agricole, firme de IT, creatori de conținut, organizații neguvernamentale și societăți care încheie contracte comerciale.

Potrivit proiectului, atunci când legea impune forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea sau dovedirea unui contract, documentul ar trebui întocmit de un avocat, dacă nu există o dispoziție legală diferită.

Concret, obligația ar putea viza:

• proprietarii de terenuri agricole care încheie contracte de arendare
• persoanele care cesionează drepturi de autor, inclusiv fotografi, designeri, programatori și alți creatori
• persoanele care încheie contracte de voluntariat, în condițiile legislației speciale
• persoanele fizice autorizate (PFA) care încheie contracte pentru care legea impune forma scrisă
• persoanele care încheie alte contracte sub semnătură privată, dacă forma scrisă este cerută de lege pentru validitate sau dovadă.

Contractele individuale de muncă

Codul muncii, la articolul 16, prevede că un contract individual de muncă se încheie în formă scrisă, obligația revenind angajatorului.

Prin urmare, noua reglementare ar putea avea implicații importante pentru firmele care angajează personal, dar și pentru instituțiile publice și ceilalți angajatori.

Totuși, proiectul nu modifică expres Codul muncii și nu clarifică raportul dintre obligația angajatorului de a întocmi contractul și noua cerință privind intervenția avocatului.

Contractele de arendare a terenurilor agricole

Potrivit articolului 1838 din Codul civil, contractul de arendare trebuie încheiat în formă scrisă, sub sancțiunea nulității absolute.

Astfel, proprietarii de terenuri agricole și fermierii care încheie contracte de arendă ar putea fi printre persoanele direct afectate de propunerea legislativă.

Această schimbare ar putea avea un impact important în mediul rural, unde contractele de arendare sunt utilizate frecvent.

Contractele de sponsorizare și voluntariat

Legea nr. 32/1994 prevede că sponsorizarea se realizează printr-un contract încheiat în formă scrisă, cu precizarea obiectului, valorii, duratei și obligațiilor părților.

De asemenea, Legea nr. 78/2014 stabilește că activitatea de voluntariat se desfășoară pe baza unui contract scris, încheiat între voluntar și organizația-gazdă.

Prin urmare, firmele care acordă sponsorizări, asociațiile, fundațiile și organizațiile care lucrează cu voluntari ar putea fi vizate de noile prevederi.

Contractele privind drepturile de autor și serviciile IT

Legea nr. 8/1996 prevede că existența și conținutul contractelor de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor se dovedesc prin forma scrisă, cu anumite excepții, inclusiv pentru operele utilizate în presă.

Din această categorie pot face parte contracte încheiate de programatori, designeri, fotografi, artiști, redactori și alți creatori, atunci când acestea presupun cesiunea drepturilor patrimoniale.

Nu orice contract de prestări servicii IT sau de design intră însă automat sub incidența noii obligații.

Contractele de leasing și ipotecă

Contractele de leasing sunt reglementate prin legislație specială, care stabilește cerințe privind forma și conținutul acestora.

În cazul ipotecilor, situația diferă în funcție de bunurile vizate și de forma impusă de lege. Ipotecile imobiliare sunt supuse unor cerințe de formă autentică.

Aplicarea noii obligații în aceste domenii ar necesita clarificări privind raportul dintre Codul civil și reglementările speciale.

Divorțurile cu copii minori: asistența juridică ar deveni obligatorie și la notar

O altă schimbare importantă privește procedurile de divorț în familiile cu copii minori.

Proiectul prevede asistarea obligatorie a soților de către avocat în cazul divorțurilor în care există copii minori, indiferent de procedura aleasă.

Obligația ar urma să se aplice atât divorțurilor soluționate în instanță, cât și celor realizate prin procedură notarială.

Sunt vizați copiii minori născuți în timpul căsătoriei, cei născuți în afara căsătoriei și copiii adoptați.

În prezent, Codul civil permite divorțul prin acordul soților în fața notarului și atunci când există copii minori, dacă părinții ajung la înțelegerile cerute de lege privind exercitarea autorității părintești, locuința copiilor, legăturile personale și contribuția la cheltuielile de creștere și educare.

Inițiatorii consideră că asistența unui avocat ar contribui la protejarea interesului superior al copilului și la evitarea unor acorduri ale căror consecințe juridice nu sunt pe deplin înțelese de părinți.

Ce se întâmplă dacă părinții nu își permit un avocat

Proiectul menționează posibilitatea acordării asistenței juridice din oficiu sau a ajutorului public judiciar, în condițiile legii, persoanelor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate.

Se prevede un mecanism de sprijin pentru persoanele cu resurse financiare reduse.

Totuși, acesta nu înseamnă că orice persoană care divorțează și are copii minori va beneficia automat de un avocat plătit de stat.

Condițiile concrete de acordare a sprijinului vor depinde de legislația aplicabilă.

Consultanța juridică, definită prin lege. Ce se schimbă pentru platformele online și inteligența artificială

Propunerea legislativă introduce o definiție expresă a consultanței juridice, pentru a o delimita de simpla informare asupra legislației.

Potrivit proiectului, consultanța juridică reprezintă un serviciu personalizat, prin care sunt aplicate norme de drept unei situații concrete, pentru a oferi unei persoane o opinie sau un sfat care să o ajute să decidă ce acțiuni trebuie să întreprindă.

În schimb, furnizarea unor informații generale despre legislație, cercetarea, documentarea, publicarea materialelor juridice și oferirea unor instrumente standardizate nu ar reprezenta consultanță juridică, atât timp cât nu presupun analiza unei situații individuale.

Diferența este importantă în contextul dezvoltării platformelor digitale care oferă informații și servicii juridice.

Vor fi interzise aplicațiile de inteligență artificială care oferă informații juridice?

Proiectul nu interzice utilizarea inteligenței artificiale și nici publicarea informațiilor juridice pe internet.

În schimb, stabilește că o activitate poate fi calificată drept consultanță juridică indiferent de tehnologia folosită.

Astfel, dacă o aplicație oferă recomandări juridice personalizate, prin analiza unei situații concrete, serviciul respectiv ar putea intra sub incidența regulilor privind exercitarea profesiei de avocat.

În expunerea de motive, inițiatorii invocă dezvoltarea rapidă a serviciilor LegalTech și a sistemelor de inteligență artificială, precum și necesitatea protejării beneficiarilor.

Scopul declarat este ca persoanele care primesc consultanță să poată identifica furnizorul serviciului, garanțiile profesionale aplicabile și responsabilitatea pentru recomandările oferite.

UNBR ar putea cere în instanță oprirea unor servicii juridice online

Proiectul propune și un mecanism prin care Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) să poată solicita instanței încetarea activităților desfășurate online cu încălcarea legislației privind profesia de avocat.

În anumite situații, instanța ar putea emite ordine în baza Regulamentului european privind serviciile digitale, cunoscut sub denumirea Digital Services Act (DSA).

Acestea ar putea viza încetarea unei încălcări sau furnizarea informațiilor necesare identificării persoanelor care desfășoară activități neautorizate.

Cererile ar urma să fie judecate de urgență, cu stabilirea primului termen în maximum cinci zile de la înregistrare.

Hotărârea ar fi executorie și ar putea fi atacată cu apel în termen de cinci zile de la comunicare.

Mecanismul nu presupune că UNBR ar putea închide direct o platformă online, fără intervenția instanței.

Noi activități pentru avocați: plăți în numele clienților, recuperarea creanțelor și înființarea firmelor

Inițiativa legislativă extinde și clarifică lista activităților pe care le pot desfășura avocații.

Printre acestea se numără:

• efectuarea sau primirea unor plăți în numele clienților, inclusiv prin mecanisme contractuale de tip escrow, cu respectarea legislației privind serviciile de plată;
• primirea și păstrarea unor acte juridice, înscrisuri și documente;
• activități de executor testamentar;
• consiliere judiciară, curatelă, tutelă specială și curatelă convențională;
• redactarea și depunerea documentelor privind înființarea, modificarea și încetarea persoanelor juridice;
• servicii de publicitate mobiliară și formalități în Registrul Național de Publicitate Mobiliară;
• activități de arbitraj, inclusiv arbitraj instituțional și ad-hoc;
• activități juridice de recuperare a creanțelor, prin notificări, negocieri, reprezentare și proceduri judiciare sau extrajudiciare;
• activitatea de corespondent al unei societăți de asigurare dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat terț.

În cazul plăților efectuate pentru clienți, proiectul impune păstrarea separată a fondurilor și respectarea regulilor de evidență și trasabilitate.

Avocații nu ar putea desfășura, în baza acestei prevederi, servicii de plată pentru care legislația cere autorizarea ca instituție de plată.

Avocații ar putea desfășura activități de mediere fără autorizarea specifică mediatorilor

O prevedere distinctă privește activitatea de mediere.

Proiectul propune ca avocații să poată desfășura această activitate fără formalitățile de autorizare aplicabile persoanelor care exercită exclusiv profesia de mediator și fără supravegherea profesională a Consiliului de Mediere.

Ar urma să fie respectate însă cerințele legale privind competența, imparțialitatea, confidențialitatea și evitarea conflictelor de interese.

Avocatul nu ar putea cumula, în aceeași cauză, reprezentarea juridică a unei părți cu activitatea de mediere.

Sediul unei firme la cabinetul avocatului, pentru cel mult un an

Proiectul reglementează și posibilitatea stabilirii temporare a sediului unei societăți la sediul profesional al avocatului.

Această soluție ar putea fi utilizată pentru constituirea și autorizarea unei firme, mutarea sediului sau stabilirea unui sediu secundar.

Perioada maximă propusă este de un an.

Textul urmărește delimitarea utilizării temporare a sediului avocatului de folosirea sa permanentă ca sediu al unei societăți comerciale.

Acces mai facil la documente și instituții pentru avocați

Inițiatorii propun consolidarea dreptului avocaților de a obține informațiile necesare pentru apărarea sau reprezentarea clienților.

Instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat ar urma să furnizeze informațiile și documentele solicitate de avocat, în măsura necesară exercitării mandatului profesional.

Solicitarea trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă dovada mandatului, obiectul și temeiul cererii.

Accesul la informații ar trebui realizat cu respectarea legislației privind datele personale, secretul fiscal, secretul comercial, securitatea națională și celelalte restricții legale.

De asemenea, proiectul prevede că prezența avocatului nu poate fi restricționată în procedurile jurisdicționale sau administrative în care este implicată persoana asistată ori reprezentată.

Împuternicirea avocațială ar putea înlocui procura separată

O altă modificare privește dovada mandatului.

Potrivit proiectului, împuternicirea avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică ar urma să facă dovada mandatului în raporturile cu terții, fără prezentarea unei procuri distincte.

Rămân însă aplicabile cerințele speciale de formă prevăzute de lege pentru anumite acte juridice.

Secretul profesional ar fi protejat inclusiv pentru documentele stocate în cloud

Proiectul propune extinderea expresă a protecției secretului profesional asupra documentelor, comunicărilor și datelor avocaților, indiferent de forma în care acestea sunt păstrate.

Protecția ar urma să se aplice inclusiv informațiilor stocate sau prelucrate de furnizori externi de servicii informatice.

În cadrul controalelor și verificărilor efectuate de autorități, accesul la aceste informații ar trebui limitat la ceea ce este necesar pentru scopul legal urmărit.

Dacă avocatul invocă secretul profesional în legătură cu anumite documente sau date, acestea nu ar putea fi examinate până la stabilirea caracterului lor protejat, potrivit legii.

Avocații ar putea păstra dispozitivele electronice în instanțe, parchete și locuri de detenție

O altă prevedere vizează utilizarea telefoanelor, laptopurilor și a altor dispozitive electronice în timpul exercitării profesiei.

Avocații ar urma să aibă dreptul de a păstra asupra lor aceste dispozitive în instanțe, parchete, sedii ale organelor de cercetare penală, locuri de detenție și alte instituții publice.

Accesul lor nu ar putea fi condiționat de predarea dispozitivelor.

Totuși, utilizarea anumitor funcții sau aplicații ar putea fi restricționată atunci când măsura este necesară și proporțională pentru desfășurarea procedurilor, protejarea informațiilor clasificate sau asigurarea ordinii și siguranței.

Pedepse pentru folosirea fără drept a titlului de avocat, inclusiv pe internet

Propunerea întărește și regulile privind utilizarea denumirilor și însemnelor profesiei.

Folosirea fără drept a titlului de avocat, a denumirilor „Barou” sau „UNBR”, precum și a unor expresii care pot induce publicul în eroare cu privire la calitatea profesională, ar urma să fie sancționată penal.

Textul prevede pedeapsa cu închisoarea de la șase luni la trei ani sau amendă.

Reglementarea ar acoperi și utilizarea înșelătoare a acestor denumiri pe site-uri, platforme online, rețele sociale și aplicații.

Când ar putea intra în vigoare modificările

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat la 14 octombrie 2026.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar proiectul figurează în stadiul de înregistrare pentru dezbatere.

Inițiativa trebuie să parcurgă procedura parlamentară, să fie adoptată de ambele Camere în condițiile Constituției, promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial.

În forma depusă, proiectul mai prevede un termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru adaptarea reglementărilor subsecvente.

Reacții la proiectul de lege. Critici privind costurile pentru firme

Propunerea legislativă a provocat discuții privind costurile suplimentare pe care le-ar putea suporta firmele și persoanele fizice pentru redactarea contractelor, dar și în legătură cu posibila restrângere a serviciilor juridice oferite prin platforme online și aplicații de inteligență artificială.

De cealaltă parte, Uniunea Națională a Barourilor din România susține proiectul. Traian Briciu, președintele UNBR, a declarat că modificările urmăresc consolidarea rolului avocatului în prevenirea litigiilor, protejarea secretului profesional și combaterea serviciilor juridice neautorizate.

Potrivit reprezentanților profesiei, noile reguli ar oferi garanții suplimentare cetățenilor și companiilor care solicită asistență juridică.

Un deputat USR critică însă proiectul:

”Nu e demn de profesia de avocat să obligi firmele și oamenii să ia ștampila de la avocat pentru fiecare hârtie din viața lor.

Dacă proiectul trece, ar ajunge să fie redactate de avocat angajarea, actul adițional pentru mărirea de salariu, asigurarea sau actele firmei, fără ca cineva să fi calculat cât i-ar costa asta pe oameni și pe firme.

Pe deasupra, lista lucrurilor pe care doar avocații au voie să le facă se lungește atât de mult încât îl scoate din joc pe contabilul care îți pregătește actele firmei. La fel pe inginerul ales arbitru într-o neînțelegere de pe un șantier, pe cei care îți recuperează banii de la un client rău-platnic și chiar pe fratele pe care l-ai lăsat să se îngrijească de testamentul tău.

Iar platformele online și aplicațiile cu inteligență artificială, unde tot mai mulți oameni își caută drepturile, ar putea fi oprite prin instanță în câteva zile, la cererea barourilor.

Sunt în proiect și lucruri care ar putea fi benefice, dar prea multe erori grave, nedemne pentru profesia de avocat”, susține Alexandru Dimitriu. Acesta precizează că USR nu susține proiectul, iar semnătura de inițiere ar urma să fie retrasă.

Critici dure din partea antreprenorilor

Propunerea legislativă a provocat reacții critice în mediul antreprenorial, fiind acuzată că ar putea introduce costuri suplimentare pentru firme și ar limita accesul la serviciile juridice digitale. Antreprenorul Radu Sebastian Amariei consideră că inițiativa ar crea „un monopol absolut” în favoarea avocaților, afectând activitatea contabililor, a firmelor specializate în înființarea societăților comerciale și a platformelor online care oferă instrumente juridice.

Acesta critică inclusiv posibilitatea ca serviciile de consultanță juridică personalizată, furnizate prin inteligență artificială, să intre în categoria activităților rezervate avocaților.

Cine sunt inițiatorii proiectului

• PNL: Cătălin-Daniel Fenechiu și Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș
• USR: Elena-Simona Spătaru
• AUR: Constantin-Ciprian Iacob și Nicolae Vlahu
• PACE: Nadia-Cosmina Cerva