O treime dintre condamnații din penitenciare ar putea beneficia de executarea restului pedepsei la domiciliu

Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune (SNCSP) se opune transformării lor în gardieni însărcinați cu paza deținuților care își vor executa pedepsele la domiciliu, prin supraveghere cu brățară electronică, așa cum prevede Proiectul de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate care urmează a primi votul final luni în Parlament, se afirmă într-un comunicat de presă.

Sindicatul afirmă că noua lege ar face ca șapte-opt mii de deținuți să își execute restul pedepsei la domiciliu și că ar fi nevoi de 5.000 de consilieri de probațiune pentru a-i supraveghea, în condițiile în care acum sunt doar 550 de consilieri de probațiune.

„Plasarea unor astfel de atribuții în sarcina consilierilor de probațiune nu doar că este total nepotrivită (în raport cu pregătirea și poziția acestora în cadrul sistemului de justiție), dar, în plus, va afecta atât funcționarea sistemului de probațiune, care se confruntă de câțiva ani cu probleme grave legate de lipsa resurselor umane și materiale, cât și siguranța publică, în condițiile în care supravegherea viitorilor deținuți cu brățară electronică va fi deficitară”, afirmă sursa citată.

În semn de protest, consilierii de probațiune din București și alte 23 de județe au anunțat că vor protesta luni, între orele 09:00 și 13:00, prin întreruperea lucrului și staționarea în fața sediilor serviciilor de probațiune.

Potrivit celor mai recente date statistice, în cele 41 de servicii de probațiune din întreaga țară lucrează în total, 552 de consilieri de probațiune, care au în evidență aproape 100.000 de persoane condamnate pentru diverse infracțiuni la pedepse neprivative de libertate.

Prin comparație, în sistemul penitenciar își execută pedeapsa în regim de detenție în jur de 23.000 de condamnați (de 4 ori mai puțini decât cei aflați în supravegherea serviciilor de probațiune).

„De subliniat faptul că din 2013 până în prezent, ulterior intrării în vigoare a noului Cod Penal, numărul deținuților din penitenciare a scăzut cu aproximativ 10.000, iar numărul persoanelor aflate în supravegherea serviciilor de probațiune a crescut cu aproximativ 70.000, astfel că în prezent, din 5 persoane condamnate, doar una se află efectiv în penitenciar, celelalte 4 executând pedepse neprivative de libertate”, arată sursa citată.

SNCSP estimează că, dintre cei 23.000 de condamnați aflați încă în penitenciar, că cel puțin o treime ar putea beneficia de prevederile actuale ale proiectului de lege aflat în dezbaterea Parlamentului, urmând să execute restul de pedeapsă la domiciliu, prin supraveghere cu brățară electronică.

„În expunerea de motive, inițiatorii acestui proiect de lege estimează că pentru a putea face față noilor atribuții, ar fi necesar să existe 5000 de consilieri de probațiune la nivel național (deci de 10 ori mai mulți decât în prezent), un obiectiv total nerealist și imposibil de atins în termenul prevăzut pentru acest lucru, de 180 de zile.

Deși creșterea numărului de consilieri este o măsură extrem de necesară având în vedere volumul de muncă din prezent, Strategia de dezvoltare a sistemului de probațiune propusă recent de Ministerul Justiției prevede angajarea a doar 400 de noi consilieri până în 2020, măsură care nu este suficientă nici măcar pentru a acoperi deficitul de personal din condițiile actuale, fără a lua în calcul prevederile proiectului legislativ”, se spune în comunicatul sindicaliștilor.

„Având în vedere lipsa de personal (sunt numeroase județe unde nu există mai mult de 10 consilieri de probațiune), cât și distanțele semnificative care trebuie parcurse, este evident că sistemul de probațiune nu poate asigura în mod real supravegherea deținuților care, conform proiectului de lege, vor executa pedeapsa la domiciliu, cu brățară electronică, în cazul acestora fiind necesare o monitorizare permanentă, inclusiv pe timp de noapte, precum și intervenții rapide în teren în cazul în care condamnații nu respectă condițiile de detenție, un astfel de regim de lucru fiind specific instituțiilor din sistemul de ordine publică , și nu serviciilor de probațiune”, mai acuză SNCSP.

sursa: hotnews.ro