Obligații în caz de război: Firmele pot fi militarizate și bunurile rechiziționate. România schimbă legea securității naționale

Obligații în caz de război: Firmele pot fi militarizate, indiferent dacă sunt de stat sau private și bunurile rechiziționate. 

România schimbă legea securității naționale. Varianta care este în vigoare în prezent datează din 1994 și este depășită. 

Ministerul Apărării a publicat primul proiect de lege din pachetul privind securitatea națională.

În acest document sunt precizate instituțiile care asigură apărarea națională.

De asemenea, proiectul prevede ce obligații au anumite companii și populația.

Draftul prevede și sancțiuni, enumerate la final proiectului, scrie Europa Liberă, într-o analiză pe acest subiect.

Înainte de toate, proiectul de lege pus în dezbatere publică prevede că „punerea în practică a deciziilor, măsurilor și acțiunilor privind apărarea națională este obligatorie pentru toti cetățenii țării”.

Concret, în caz de război, operatorii economici vor putea fi militarizați indiferent dacă sunt privați sau de stat, bunurile rechiziționate iar cetățenii apți de muncă pot fi obligați să presteze servicii de interes public.

Obligații în caz de război: măsuri pentru populație, firme și autorități publice

Măsurile dispuse în caz de necesitate sunt obligatorii „pentru autoritățile și instituțiile publice și pentru toti operatorii economici, indiferent de forma de proprietate”, se arată în proiectul de lege publicat de MApN.

Pe timpul unor situații de criză sau excepționale, autoritățile și instituțiile publice vor putea institui măsuri graduale în mai multe domenii „dispuse în condițiile legii”:

• diplomatic
• informațional
• militar
• ordine și siguranță publică
• economic
• financiar
• de informatii și juridic.

România schimbă legea securității naționale: cine decide intervenția cu trupe

Președintele propune, Parlamentul aprobă, în cazul în care se impune intervenția unor trupe sau a unor capabilități non-militare pentru contracararea amenințărilor hibride.

Aceste măsuri vor fi aplicabile atât pe teritoriul statului român, cât și în afara țării.

Pe actuala lege, șeful statului trebuie să consulte Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Ministerul Apărării a prevăzut în proiect că președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național, conform legii.

Se înființează Centrul Național Militar de Comandă

Conducerea acțiunilor militare la nivel strategic se realizează prin Centrul Național Militar de Comandă (CNMC), mai prevede proiectul MApN.

„Pe timpul stării de asediu, de mobilizare ori de război și în caz de agresiune armată, Centrul Național Militară de Comandă se subordonează direct Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar comandantul centrului este șeful Statului Major al Apărării”, prevede proiectul.

În perioada în care nu sunt instituite stări de asediu ori de război, CNMC funcționează „ca nucleu” în subordinea șefului Statului Major al Apărării.

Structura organizatorică și atribuțiile CNMC se stabilesc prin hotărare a CSAT.

Obligații în caz de război: Ce se întâmplă cu economia privată la declararea mobilizării

Activitatea economiei private va fi afectată în cazul în care va fi instituită starea de urgență sau de asediu, fie la declanșarea mobilizării ori a stării de război.

Operatorii economici a căror activitate este „legată de asigurarea resurselor necesare apărării, indiferent de forma de proprietate” nu vor putea să-și mute bunurile și serviciile în afara României.

„Pe această perioadă pot fi rechiziționate bunuri și servicii aparținând operatorilor economici, instituțiilor publice, celorlalte persoane juridice și persoanelor fizice și pot fi chemați cetățeni apți de muncă pentru prestări de servicii în interes public, în condițiile prevăzute de lege”, se precizeazî în proiect.

De asemenea, pot fi militarizați operatorii economici a căror activitate este esențială pentru apărarea țării, prin hotărâre a CSAT, iar modul de organizare va fi decis de Guvern.

Proiectul de lege pus în dezbatere publică prevede inclusiv răspunderea penală, dar și amenzi sau sancțiuni administrative și civile.

Foto: MApN