Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

ORA de IARNĂ 2019: Când se schimbă ora și care este cea mai lungă zi din an. Ceasurile se dau înapoi


Publicat

Ora de iarnă se aplică în fiecare an, în ultima noapte de sâmbătă spre duminică din luna octombrie. În anul 2019, trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de 26 spre 27 octombrie.

În noaptea de 26 octombrie spre 27 octombrie 2019 (sâmbătă spre duminică), ora 4.00 devine ora 3.00.

Trecerea la ora de iarnă înseamnă ca vom dormi mai mult cu o oră, ceasurile fiind date înapoi. Astfel, duminică, 27 octombrie, va fi cea mai lungă zi din an, având 25 de ore.

La începutul lunii martie 2019, în Comisia Europeană s-a votat favorabil propunerea ca începând din anul 2021 să se renunţe la schimbarea orei de iarnă şi în UE.

În urma acestui vot, statele membre care preferă să rămână la ora standard, cunoscută şi drept ora de iarnă, vor face această ultimă schimbare în ultima duminică a lunii octombrie.

Mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă. România a aderat la ora de vară în 1932.

Ora de iarnă este ora legală oficială standard şi este legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea țărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an și aprilie a anului următor.

Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărui scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.

Cel care a gândit prima dată ca posibilă introducerea acestui tip de orar convenţional a fost un neo – zeelandez, Hudson în, anul 1898.

Nu toate ţările folosesc în acest moment ora de vară, ci doar 70 de ţări din întreaga lume. În plus, nu toate ţările au aceleaşi perioade pentru schimbarea orei de vară.

Ora de vară şi ora de iarnă au un rol important în calculele astrologice. Ora de vară a fost reintrodusă în anul 1979 şi recalculată în 1997, dar a funcţionat şi la mijlocul secolului XX. În programele de astrologie, ora de vara apare sub numele „Daylight Saving”.

Modificarea fusului orar, prin revenirea la ora oficială, GMT, se face din raţiuni ce ţin şi în cazul schimbării orei de vară: dacă atunci era necesară adaptarea programului de muncă la condiţiile de lumină naturală, care vara se găseşte în abundenţă, în acest caz, iarnă, nu se face decât o revenire la ora oficială mondială, cea pe care noi o numim ora de iarnă.

Cum ne influenţează trecerea la ora de iarnă

Medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă, deoarece trebuie să se culce cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit. Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.

„Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program”, spune Xiaoyong Yang, un profesor asistent la Universitatea Yale.

Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Trecerea la ora de iarnă poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată. Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală.

Studiile cercetătorilor au evidenţiat o serie de efecte negative ale trecerii la ora de iarnă, printre care se numără:

– irascibilitatea, tulburările de somn şi creşterea nivelului de stres

– perturbarea rutinei zilnice, care ne ajută să fim organizaţi şi să ne dozăm energia corespunzător

– instalarea asteniei de toamnă

Pentru alte persoane însă apar şi efecte negative la trecerea la ora de iarnă: insomniile, oboseală, nervozitatea sau depresia sunt doar câteva dintre efectele secundare ale revenirii la ora de iarnă.

Schimbările orare, fie înainte, fie înapoi nu sunt private de modificări psihico-fizice. Acesta este momentul în care se instalează Seasonal Affective Disorder, sau astenia de toamnă, care loveşte de obicei femeile între 30 şi 40 de ani.

Simptomele sunt diferite de la o persoană la alta, însă printre cele mai frecvente se numără dificultatea în a se trezi dimineaţă, stări de rău general, astenie, nervozitate generală.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

29 octombrie – Ziua internațională a internetului. Care a fost primul mesaj transmis online în urmă cu 51 de ani

Publicat

La 29 octombrie este aniversată, din 2005, Ziua internaţională a internetului. Reţeaua de internet este considerată de foarte mulţi drept cea mai importantă invenţie a umanităţii.

În România, Ziua Internațională a internetului a fost celebrată pentru prima dată în anul 1999 cu ocazia celei de-a 30-a aniversări, atunci când domeniul „.ro” a fost pentru prima dată alocat unui computer din cadrul ICI (Institutul pentru Cercetări în Informatică), astăzi numit Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică. Primul site românesc a fost, cum era de aşteptat, www.ici.ro. 

Data aleasă celebrează efortul comun depus de cei care au contribuit la realizarea spaţiului virtual şi de a atrage atenţia, totodată, asupra muncii celor din domeniul tehnologiei informaţionale pentru îmbunătăţirea serviciilor furnizate prin acest tip de conexiune, care a însemnat îmbunătăţirea serviciilor folosite de oameni în viaţa de zi cu zi.

Celebrarea acestei zile este promovată de Asociaţia Utilizatorilor de Internet. La scurt timp de la desfăşurarea summit-ului Societăţii Informaţionale, în noiembrie 2005, în Tunis, s-a avansat Naţiunilor Unite propunerea de instituire la 29 octombrie a Zilei mondiale a societăţii informaţionale, care a devenit Ziua Internetului, potrivit www.itu.int.

Marcarea acestei zile atrage atenţia asupra posibilităţilor oferite de noile tehnologii pentru îmbunătăţirea standardelor de viaţă printr-o mai bună înţelegere a tehnologiei şi funcţiilor sale.

Actul de naștere al internetului

Totul a început la 29 octombrie 1969, la doar câteva luni de la momentul istoric pentru omenire când astronautul american Neil Armstrong a făcut primii paşi pe Lună.

Într-un laborator al prestigioasei instituţii americane de învăţământ superior UCLA, absolventul Leonard Kleinrock a telefonat la prestigioasa Universitate Stanford şi a comunicat lui Charley Kline şi Bill Duvall că va trimite un mesaj prin intermediul internetului. Era vorba despre proiectul intitulat ARPANET, o reţea finanţată de Departamentul American al Apărării care conecta astfel patru terminale independente dispuse la universităţile UCLA, Stanford, Utah şi California – Santa Barbara.

Intenţia lui Kleinrock a fost de a trimite cuvântul „login”, însă a reuşit să trimită doar literele „l” şi „o”.

Însă, sub coordonarea profesorului Leonard Kleinrock, Kline a reuşit să transmită complet cuvântul „login” o oră mai târziu. Astfel a fost înregistrată prima comunicare între două terminale folosind internetul, potrivit theinternetday.com.

Cum s-a ajuns la „www”

În 1989, „world wide web” a devenit posibil, mulţumită reuşitelor cercetătorului britanic Tim Barners-Lee care a realizat limbajul pentru realizarea paginilor de internet, denumit HTML – „hypertext markup language” şi protocolul de comunicaţie destinat transferului de informaţie criptată – HTTP – „Hypertext transfer protocol”.

Oficial, proiectul World Wide Web a fost anunţat la 6 august 1991.

Foarte puţini oameni au auzit de internet înainte de începutul anilor ’90 ai secolului trecut, iar primele tranzacţii online au apărut două decenii mai târziu. Iniţial, reţeaua de internet era limitată la universităţi, agenţii guvernamentale şi anumite segmente ale comunităţii ştiinţifice.

Când a intrat internetul în casele oamenilor

Introducerea sistemului de operare Windows 95 a însemnat accesul internetului în casele oamenilor, datorită pachetului Internet Explorer, browser-ul care oferea acces la internet.

În anii 2000, aproape jumătate din locuinţele din Statele Unite ale Americii aveau calculatoare personale.

Numărul site-urilor de internet a explodat în perioada 1996-2008, de la 100.000 la peste 162 de milioane, fenomen generat de doi factori: dotarea instituţiilor de învăţământ cu calculatoare personale, dar mai ales datorită învăţării modului în care poate fi folosit internetul pentru conectarea întregii lumi. Acest lucru a dus la crearea primelor programe de dezvoltare a site-urilor de internet, precum DreamWeaver, care a permis astfel oricui să realizeze portaluri web.

Succesul înregistrat de magazinele online precum Amazon.com şi Ebay.com a însemnat apariţia unor noi platforme de afaceri similare, ceea ce a dus la explozia domeniului ”.com”.

Dezvoltarea fulminantă a internetului l-a determinat pe şeful Google Eric Schmidt (2001-2011) să declare că aproape fiecare locuitor al planetei poate fi conectat la internet până în 2020.

Un muzeu al online-ului

A intra pe un site de internet a devenit astăzi un gest banal și aproape indispensabil. Mulți oameni știu ei înșiși cum să-și creeze un site, fără a mai avea nevoie de ajutorul unui profesionist. În acest ocean de site-uri care există astăzi este destul de greu să le găsești pe cele mai vechi.

Cel care revendică titlul de cel mai vechi site din lume este symbolics.com. Înregistrat în martie 1985, acesta este printre primele nume de domeniu  din lume.

Site-ul este practic un muzeu virtual al internetului. Pe acest site se găsesc toate datele-cheie ale online-ului, de la e-mailurile prin care s-a creat Facebook până la primele atacuri informatice.

Aflăm cu această ocazie că belgianul Paul Otlet a imaginat încă din 1934 conceptul de „web” (rețea). Alții spun că primele idei ale unei rețele globale de informații au venit încă de la începutul secolului XX și i-au aparținut lui Nikola Tesla.

Site-ul care se încăpățânează să existe fără să aibă conținut

Un pic mai „tânăr” decât site-ul muzeului online-ului este  itcorp.com. A fost creat în septembrie 1986 și aparține societății Interrupt Technology Corporation, cu sediul în California. Chiar dacă home page-ul se deschide, site-ul este golit de conținut. Abia are un text de câteva rânduri: „Suntem o mică societate privată de consiliere informatică, specializată în sisteme de stocare și măsurători informatice”, spun creatorii site-ului care îi îndeamnă pe cei care au nevoie de astfel de servicii să scrie la o adresă de e-mail. Pare, desigur, cea mai învechită metodă de publicitate, dar vine și explicația, ușor ironică: „Această pagină web există pentru a veni în întâmpinarea celor care se așteaptă ca orice domeniu să aibă și o prezență web”.

sursa: agerpres.ro, digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ATENȚIE ȘOFERI: Cod Galben de ceață în județul Alba. Viziblitate redusă local sub 200 m și izolat sub 50 m

Publicat

Meteorologii au emis atenționări Cod Galben de ceață valabile pentru județul Alba și alte județe din țară, joi dimineață. 

În Alba, atenționarea este valabilă până la ora 10:00 și vizează zona joasă a județului. 

Potrivit ANM, se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m.

Atenționări similare sunt valabile și pentru județele: Covasna, Brașov, Mureș, Harghita, Sibiu, Constanța, Tulcea, Brăila, Buzău, Călărași, Ialomița, Botoșani, Neamț, Vrancea, Vaslui, Caraș-Severin, Timiș, Arad, Cluj, Bistrița-Năsăud, Sălaj.

sursa: meteoromania.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

România va avea o hartă a şcolilor dezavantajate. Cum vrea Ministerul Educației să ajute elevii defavorizați

Publicat

Ministerul Educației și Cercetării vrea să implementeze o hartă a școlilor dezavantajate din România , cu scopul precis de a ști unde e nevoie să aloce mai multe resurse pentru educație. 

„Hărta şcolilor dezavantajate din România” va avea un rol important în procesul de stabilire a modului şi a priorităţilor de alocare a resurselor şi a proiectelor din viitoarea programare financiară 2021-2027. În plus, va putea ghida intervenţii strategice, realizate de Guvern, menite să reducă clivajele din educaţie, se precizează într-un comunicat al Ministerului.

Pentru realizarea acestui obiectiv, ministrul Monica Anisie a invitat o serie de organizaţii cu activităţi şi rezultate relevante în ceea ce priveşte asigurarea echităţii în educaţie să se alăture demersului.

Harta ar urma să identifice problemele specifice ale școlilor, de la lipsa toaletelor și până la calitatea actului educațional

„Avem convingerea că într-un astfel de parteneriat vom reuşi să realizăm această hartă a şcolilor dezavantajate din România, cu ajutorul căreia să putem interveni punctual şi adapta intervenţiile de la nivel central, judeţean şi local, în beneficiul fiecărui elev din România”, subliniază ministrul Anisie în invitaţia transmisă organizaţiilor şi instituţiilor.

De altfel, între acestea şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării există „o colaborare de lungă durată”, concretizată în diverse parteneriate şi proiecte care au scopul de asigurare a echităţii în educaţie.

„Cu ajutorul unor parteneri din mediul asociativ, instituţional şi universitar care pot sprijini acest proces cu expertiza şi resursele necesare, vom realiza o hartă a şcolilor dezavantajate din România, prin intermediul căreia se vor identifica nevoile generale reale şi problemele specifice ale şcolilor, de la lipsa infrastructurii (toalete, apă potabilă etc.) până la calitatea actului educaţional. Harta şcolilor dezavantajate va reprezenta un instrument necesar pentru stabilirea modului de alocare a resurselor şi proiectelor din viitoarea programare financiară 2021-2027”, se mai arată în comunicatul de presă.

O primă discuţie tehnică în acest sens este programată vineri, fiind aşteptaţi să participe reprezentanţii UNICEF în România, ai Consiliului Europei, ai Universităţii din Bucureşti, ai Institutului Naţional pentru Statistică şi ai Fundaţiei Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună”.

sursa: edu.ro

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Coronavirusul se răspândește cel mai mult în familie și între prieteni. Ce spune un medic

Publicat

sarbatoare chef pahare

Coronavirusul se răspândește cel mai mult în familie și la evenimentele private, arată un studiu făcut în Statele Unite, iar și în România concluziile sunt similare.

Medicul Valeriu Gheorghiță, de la Spitalul Militar din București, a explicat situația, la Digi24.

„Este cu siguranță unul dintre factorii care contribuie la răspândirea acestui virus, în mediul familial și în special la anumite petreceri desfășurate în mediul privat, unde este foarte greu să intervii din punctul de vedere al măsurilor de control.

Există o tendință de a nu respecta măsurile de protecție atunci când ne întâlnim în grupuri de persoane pe care le cunoaștem, cu care obișnuim să ne vedem periodic, cu diverse ocazii, și bineînțeles că cu această ocazie există acest risc de răspânire a infecției de la o persoană la alta, cu atât mai mult acolo unde avem o răspândire comunitară accelerată.

E clar că vorbim de o perioadă de sacrificii pentru toată lumea, dar dacă unii aleg să eludeze aceste reguli și să creadă că păcălesc măsurile de prevenție, se înșală, pentru că, inevitabil, această creștere a numărului de de cazuri se întoarce ca un bumerang și se răsfrânge și asupra lor. Nu putem trăi izolați, trăim într-o societate care funcționează pe baza unor reguli”, a declarat medicul.

sursă: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate