Ore suplimentare efectuate în zilele de sărbătoare legală. Cum se compensează

Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară. Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident.

Citește și ZILE LIBERE 2016: 2 MAI, zi nelucrătoare pentru angajaţii cu program normal. Câte zile libere mai sunt până la sfârşitul anului

Potrivit Codului muncii, munca suplimentară se compensează prin acordarea de ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. În aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

De asemenea, în perioadele de reducere a activităţii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni.

Conform legii, în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul de 60 de zile, în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia. Sporul pentru munca suplimentară acordat în aceste condiții se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, şi nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.

Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară.

În acest an, Paştele Ortodox coincide cu Ziua Internaţională a Muncii. Unii dintre români vor avea weekend prelungit, a doua zi de Paşti, luni, 2 mai, fiind liberă. Până la sfârşitul anului, aceştia vor mai avea alte cinci zile care pică în timpul săptămânii, sunt sărbători religioase şi sunt nelucrătoare.

ZILE LIBERE până la sfârşitul anului 2016:

– Paştele Ortodox (duminică și luni, 1 și 2 mai)

– Ziua Internaţională a Muncii (duminică, 1 mai)

– Rusaliile (duminică și luni, 19 și 20 iunie)

– Adormirea Maicii Domnului (luni, 15 august)

– Sfântul Andrei (miercuri, 30 noiembrie)

– Ziua Naţională a României (joi, 1 decembrie)

– Crăciunul sau Nașterea Domnului (duminică și luni, 25 și 26 decembrie)

Codul muncii prevede că anumiţi salariaţi sunt nevoiţi să se prezinte la muncă inclusiv în zilele de sărbătoare legală. Aceştia trebuie să beneficieze, conform legii, de compensaţii.

Unităţile sanitare şi cele de alimentaţie publică îşi menţin activitatea în aceste zile, în baza unor programe de lucru stabilite de Executiv. „Prin hotărâre a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unităţile sanitare şi pentru cele de alimentaţie publică, în scopul asigurării asistenţei sanitare şi, respectiv, al aprovizionării populaţiei cu produse alimentare de strictă necesitate, a căror aplicare este obligatorie”, se precizează în actul normativ.

Totodată, nu se acordă timp liber nici în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii. În aceste situaţii, angajaţilor trebuie să li se asigure, în următoarele 30 de zile, compensarea cu timp liber corespunzător. Dacă acest lucru nu este posibil din motive justificate, salariaţii trebuie să primească un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Angajatorii care nu asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile sau care nu acordă sporul salarial menţionat riscă să primească amenzi de la 5.000 la 10.000 de lei.