ASTĂZI: Asociațiile pro și contra exploatării aurului organizează acțiuni diferite pentru marcarea celor 1882 ani de atestare a Roșiei Montane

Cea de-a 1882-a aniversare a Roşiei Montane va fi sărbătorită miercuri, 6 februarie, în localitate, dar şi la Alba Iulia, în cadrul a două evenimente organizate separat de Primărie și de organizația Alburnus Maior.

În perioada 1-15 februarie, Primăria Roșia Montană și Școala „Simion Balint” din comună, cu sprijinul prestigioasei organizații culturale ASTRA – Despărțămintele Alba Iulia și Abrud-Cîmpeni și al Asociației Studenților din Roșia Montană (ASRM), marchează această aniversare prin mai multe inițiative culturale și educative.

“Roșia Montană se pregătește de încă o aniversare, care din păcate găsește localitatea tot într-o așteptare care pare că nu se mai termină. Există tăblițe cerate care atestă tradiția minieră bimilenară la Roșia Montană, însă aceasta poate dispărea dacă noi, cei de astăzi, nu înțelegem importanța mineritului pentru toți locuitorii din această zonă. Noi ne dorim aniversări cu adevărat vesele și optimiste, în care oamenii să fie bucuroși că au locuri de muncă și să fie mândri de localitatea lor. În speranța unor vremuri tot mai bune, am pregătit mai multe surprize pentru locuitorii noștri și îi invit cu drag să-și aniverseze localitatea și în acest an și să fie optimiști că Roșia Montană își va regăsi strălucirea de odinioară”, a declarat Eugen Furdui, primarul comunei.

Un eveniment aniversar va avea loc la Casa 325, prima casă restaurată din Roșia Montană, în care de trei ani funcționează Expoziția de istorie a mineritului „Aurul Apusenilor”. Aici sunt invitați arheologi, profesori și oameni de cultură pentru a participa la un seminar pe tema: “Minerit și bunuri culturale – 1882 de ani de la atestarea Roșiei Montane”.

”Tema simpozionului consacrat aniversării celor 1882 de ani de atestare documentară a Roşiei Montane a fost inspirată tocmai de legătura strânsă dintre minerit şi bunuri culturale: mineritul este cel care a creat bunurile culturale ale Roşiei Montane. Totodată, mineritul modern înseamnă protejarea și punerea în valoare a moştenirii culturale”, a declarat reputatul arheolog dr. Vasile Moga, vicepreşedinte al Asociaţiei ASTRA – Despărțământul Alba Iulia.

„Judecând prin prisma faptelor, nu a vorbelor, prin ceea ce a realizat până acum în domeniul cunoașterii și restaurării patrimoniului, investitorul a dovedit determinarea de a trata cu grija cuvenită moștenirea culturală a Roșiei Montane. Oricine ajunge astăzi în localitatea noastră și vizitează Centrul Istoric poate vedea clădirile restaurate și Galeria Cătălina-Monulești pregătită pentru a primi turiști. Sunt încredințat că aceste eforturi vor continua”, a afirmat Eugen Furdui.

 O poveste inedită: De la Roșia la Donbas

Tot în acest an, cu prilejul aniversării sale, Roșia Montană se bucură de apariția unui volum inedit despre istoria locului și a comunității de aici. Intitulată “De la Roșia la Donbas”, cartea este scrisă de dr. Andrei Jurca, unul dintre reprezentanții de seamă ai localității. Şef de promoţie pe ţară la absolvirea Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca, dr. Andrei Jurca a ales să se întoarcă acasă, la Roşia, în 1965, iar de atunci este ”domnul Doctor” al Roșiei Montane și totodată un promotor neobosit al culturii şi artei în comunitate. Dr. Andrei Jurca a pictat până acum sute de tablouri inspirate din viața Roșiei Montane de altădată şi a avut expoziţii personale atât în Roşia Montană, cât şi în Abrud, Câmpeni, Alba Iulia, Cluj-Napoca şi Bucureşti. Volumul pe care îl lansează cu prilejul Zilei Roșiei Montane este rodul strădaniei de a reda într-o altă expresie artistică atmosfera poveștilor în mijlocul cărora a trăit.

Dr. Andrei Jurca este totodată preşedintele ONG Pro Roşia Montană – organizaţie creată pentru a-i ajuta pe locuitorii Roşiei Montane să lupte pentru un viitor mai bun pentru ei şi pentru copiii lor. “Sunt fericit și onorat să lansez acest volum în ceas aniversar – chiar de ziua Roșiei Montane, cu atât mai mult cu cât surprinde crâmpeie din viața zbuciumată a comunității miniere de la Roșia Montană, povești de demult care merită să fie cunoscute și de generațiile mai tinere”, a spus dr. Andrei Jurca.

 Tinerii trebuie să îşi cunoască istoria

Tot în această perioadă, în Căminul Cultural al comunei va fi organizat un atelier de documentare privind tăbliţele cerate descoperite la Roşia Montană, care dovedesc atestarea localităţii la 6 februarie 131 d.Hr. De asemenea, elevii din toate școlile din Roșia Montană vor beneficia de lecții deschise pe tema aniversării acestei străvechi așezări minerești, iar Ziarul de Apuseni va dedica mai multe pagini cercetărilor arheologice de la Roșia Montană

Roşia Montană reprezintă zona cu cel mai mare zăcământ auro-argintifer din Europa. Paradoxal însă, tot în această zonă, lipsa locurilor de muncă a atins în prezent un nivel alarmant de peste 80%, în absenţa oricăror activităţi miniere. La referendumul organizat în ziua de 9 decembrie în 35 de localități din județul Alba, 63% dintre cei care au votat s-au pronunțat pentru continuarea tradiției miniere în zonă și la Roșia Montană. În comuna Roșia Montană, aproape 80% dintre votanți au spus DA mineritului, arată organizatorii.

„Mineritul rămâne pentru Roşia Montană unica şansă reală de dezvoltare, singura sursă de venituri care va putea asigura dezvoltarea durabilă a acestei zone remarcabile. Este ceea ce transmitem în fiecare an şi cu ocazia Zilei Minerului, adevărata sărbătoare a locului”, a adăugat Eugen Furdui.

Eveniment la Alba Iulia, organizat de Campania „Salvaţi Roşia Montană”

Cu ocazia împlinirii a 1882 de ani de atestare documentară a Roşiei Montane, Campania „Salvaţi Roşia Montană” organizează, în 6 februarie, Ziua Roşiei Montane, eveniment dedicat patrimoniului natural şi cultural excepţional de la Roşia Montană. Evenimentul este găzduit de Galerie Bar Foaier „Habitat” din Alba Iulia.

„Ziua Roşiei Montane reprezintă un prilej de a sublinia importanţa conservării şi punerii în valoare a patrimoniului natural şi cultural de la Roşia Montană şi de a readuce în discuţie riscurile la care este supus patrimoniul de către proiectul minier propus în zonă de compania Roşia Montană Gold Corporation.

În cadrul evenimentului, propunem publicului proiecţii de filme despre Roşia Montană, urmate de o sesiune de prezentări şi discuţii pe tema patrimoniului cultural al zonei, iar la final va avea loc o petrecere cu DJ O.G. Michael”, au transmis organizatorii.

Roşia Montană este cea mai veche localitate minieră din România, fiind atestată documentar de nu mai puţin de 1882 de ani. Alburnus Maior, numele latin al Roşiei Montane, apare pentru prima dată menţionat în tabliţa cerată nr. XVIII, datată 6 februarie 131. Tăbliţele cerate, găsite în galeriile sale subterane în secolul XIX reprezintă unul dintre izvoarele principale ale Dreptului Roman internaţional.

La Roşia Montană se află unul dintre cele mai importante locuri istorice ale României care păstrează vestigii excepţionale atestând evoluția exploatărilor miniere într‐un interval de timp excepțional – 2 000 de ani – din perioadă pre-romană până în epocă contemporană: şapte kilometri de galerii romane, peste 80 de kilometri de galerii medievale şi de epocă modernă, un târg minier păstrat exemplar încă din perioadă preindustrială sau lucrări hidrotehnice.

Ziua Roşiei Montane va avea loc şi în alte 30 de oraşe din ţară şi străinătate, unde cele aproape două milenii de istorie vor fi sărbătorite prin evenimente similare, au mai transmis organizatorii evenimentului de la Alba Iulia.

Acesta este iniţiativa organizaţiei “Alburnus Maior”, care se defineşte ca “asociaţia locuitorilor şi proprietarilor din Roşia Montană ce se opun proiectului minier propus de Roşia Montană Gold Corporation. Înfiinţată în septembrie 2000, Alburnus Maior reprezintă interesele a peste 300 familii de fermieri din Roşia Montană şi a 100 de familii din comuna învecinată Bucium care se opun proiectului minier pe considerente sociale, culturale, de mediu şi economice”.

Alburnus Maior este iniţiatoarea Campaniei Salvaţi Roşia Montană, care a condus multiple acţiuni în instanţă, petiţii, proteste şi marşuri, activităţi de lobby, conferinţe, festivalul cultural şi ecologic FânFest, proiecte pentru dezvoltarea durabilă a zonei, rapoarte despre proiectul minier sau documente de poziţie ale localnicilor.