Parlamentarii vor modificarea condițiilor de eliberare condiționată din penitenciare. Propunere legislativă, la Senat

Parlamentarii propun schimbarea condițiilor de încadrare a deținuților pentru eliberarea condiționată. Un proiect legislativ în acest sens, depus la Senat, prevede reglementări noi cu privire la împărțirea deținuților, în funcție de pedepse, la regim închis, semideschis și deschis de închisoare.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, pentru modificarea şi completarea art.587 din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi a Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere în 8 martie, fiind inițiată de către un grup de senatori și deputați UDMR.

Inițiatorii argumentează proiectul prin faptul că țara noastră are un număr mare de condamnări la CEDO, ca urmare a condițiilor proaste din penitenciare.

„Suntem conștienți că pe plan intern este foarte delicată punerea problemei adoptării unor acte normative prin care să se reducă supraaglomerarea din penitenciare, însă aceasta este singura modalitate prin care s-ar îmbunătăți considerabil condițiile de detenție și ar micșora sumele care ar putea fi alocate unităților penitenciare, iar pe de altă parte ar contribui la evitarea pronunțării unei hotărâri pilot de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care România ar fi condamnată pentru neasigurarea condițiilor de detenție corespunzătoare persoanelor private de libertate”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Potrivit proiectului, în cazul unui concurs de infracțiuni, când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor care nu depășește jumătate din pedeapsa principală.

Cele mai multe articole de lege modificate sunt cele referitoare la reglementarea formei de acordare a eliberării condiționate, noile prevederi stabilind că persoanele aflate în ultimii 3 ani de pedeapsă pot cere această măsură, dar și persoanele condamnate până la 10 ani, care au efectuat jumătate din pedeapsă (în loc de două treimi, cum este stipulat acum).

De asemenea, în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiționată, după executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin jumătate din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.

Parcurgerea etapelor de liberare condiționată este aceeași – se întrunește comisia specială de la penitenciar, care face o propunere pe baza documentelor cu privire la pedeapsa și zilele efectuate de deținut, dar liberarea condiționată este dispusă de către judecătorul de supraveghere, la instanță, printr-o decizie care poate fi atactă, la rândul ei, cu apel.

Proiectul redefinește regimurile de executare a pedepsei:

– regimul închis – fapte comise cu violență, pedepse între 3-13 ani

– regimul semideschis – fapte fără violență, pedepse între 3-13 ani/ fapte cu violență, pedepse între 1-3 ani

– regimul deschis – fapte cu violență, pedepse de cel mult 1 an/ fapte fără violență, pedepse între 1-3 ani.

Propunerea legislativă prevede abrogarea articolului referitor la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

De asemenea, documentul prevede că persoanele condamnate la închisoarea de până la un an, cu excepția persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență, pot face zilele de detenție în arest la domiciliu. Prevederile se aplică și persoanelor condamnate care mai au de executat un an din pedeapsa inițială a închisorii mai mare de un an.

Proiectul legislativ este în dezbatere publică de urgență la Senat, care este prima cameră sesizată.

sursa: senat.ro, legestart.ro