Pensii speciale 2026: Reacția sindicatelor polițiștilor, la intenția Guvernului de a limita cumulul salariului cu pensia

Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România (FSNPPC) respinge ferm un proiect legislativ aflat în dezbatere care limitează cumulul pensiei militare cu salariul în sistemul public. Sindicaliștii acuză că măsura, care ar reduce pensia cu până la 85% pentru cei care continuă să lucreze la stat, este neconstituțională și discriminatorie. Reacția vine în contextul discuțiilor din Consiliul Economic și Social, unde proiectul este analizat.

Proiectul legislativ face parte dintr-un pachet mai larg de reforme discutate la nivel guvernamental, care vizează reducerea cheltuielilor bugetare și limitarea cumulului pensie-salariu în sectorul public.

Astfel de măsuri au mai fost propuse în ultimii ani, inclusiv în contextul reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde România trebuie să reducă presiunea asupra bugetului de pensii și să reformeze sistemele speciale.

Cea mai controversată prevedere din actualul proiect este introducerea unei sancțiuni financiare drastice: reducerea cu până la 85% a pensiei pentru pensionarii militari care aleg să se reangajeze în instituții publice.

Publicitate

Atenție, acestă prevedere nu îi va atinge dacă se vor angaja în mediul privat.

Reprezentanții FSNPPC spun că pensia militară este un drept obținut în urma unei cariere cu restricții și riscuri.

Sindicaliștii atrag atenția că legea ar putea afecta persoane deja angajate după pensionare, care și-au construit planurile financiare în baza legislației actuale.

Dezbaterea privind pensiile speciale din România (o denumire contestată de categoriile care beneficiază de ele) este una dintre cele mai sensibile teme publice din ultimii ani, aflată la intersecția dintre reformele cerute de Uniunea Europeană, presiunea bugetară și nemulțumirile sociale.

Pensiile speciale sunt acele pensii acordate unor categorii profesionale (magistrați, militari, polițiști, parlamentari, diplomați etc.) care nu se bazează exclusiv pe principiul contributivității, ci includ beneficii suplimentare stabilite prin legi speciale.

Acestea au fost criticate pentru că, în unele cazuri, sunt mult mai mari decât pensiile din sistemul public și nu reflectă contribuțiile reale plătite.

Intenția de a interzice cumulul pensiei cu salariul la stat vine și în contextul în care posesori de pensii speciale, ieșiți la pensie la mai puțin de 50 de ani din sistem, s-au întors imediat în instituțiile publice în calitate de angajați.

Pensii speciale 2026: Reacția completă a FSNPPC legată de cumulul cu salariul la stat

Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România își exprimă dezacordul ferm față de noile propuneri legislative care vizează limitarea dreptului de cumul al pensiei militare cu salariul și, în special, față de sancțiunea pecuniară de reducere a cuantumului pensiei cu 85%, dacă vrei să muncești pentru statul român.

Considerăm că aceste prevederi sunt nu doar inechitabile, ci și profund neconstituționale, din următoarele motive, pe care le prezentăm și în cadrul ședinței, în curs de desfășurare, la ora aceasta, a plenului Consiliului Economic și Social (unde avem un reprezentant, care v-a propune ,,aviz nefavorabil” și v-a vota în consecință):

1. Încălcarea dreptului fundamental la muncă

Constituția României (Art. 41) și Directivele Uniunii Europene garantează oricărui cetățean dreptul liber de a munci.

Restrângerea acestui drept prin condiționări financiare drastice (pierderea a 85% din pensie) reprezintă o formă de constrângere care anulează, în practică, libertatea de alegere a profesiei.

Statul nu poate „amenda” un cetățean pentru simplul fapt că dorește să rămână activ în câmpul muncii.

2. Pensia este un drept câștigat, nu un ajutor social

Pensia militară de stat este un drept obținut în baza unei cariere marcate de riscuri, privațiuni și interdicții profesionale.

Aceasta are un caracter de substitut al salariului pentru riscurile asumate și anii de serviciu în slujba țării.

Decizia CCR nr. 467/2023 a tranșat deja această problemă, dar se pare că onor Guvernul ține cont de CRR numai când are chef: Curtea a reținut că dreptul la pensie este un drept patrimonial, ocrotit de Constituție, și nu poate fi suspendat sau redus drastic pe criterii de oportunitate bugetară, dacă persoana alege să lucreze.

3. Discriminare și lipsă de proporționalitate

Proiectul creează o discriminare nepermisă între cetățenii care lucrează în sectorul privat (unde cumulul rămâne intact) și cei care aleg să își pună expertiza în slujba instituțiilor publice.

Mai mult, măsura reducerii cu 85% este disproporționată: ea nu urmărește o echilibrare bugetară reală, ci confiscarea de facto a unui drept legal dobândit.

 4. Încălcarea principiului neretroactivității

Legea nu poate modifica „regulile jocului” în timpul partidei. Pensionarii militari care sunt deja angajați și-au planificat viața și bugetul în baza legii în vigoare.

O ordonanță sau o lege nouă nu poate veni să anuleze drepturi deja stabilite prin decizii de pensionare definitive.

5. Discriminarea flagrantă între „pensionarul civil” și „pensionarul militar”

Proiectul de lege instituie un tratament juridic diferențiat și jignitor pentru rezerviști, încălcând principiul egalității în fața legii:

Dreptul la muncă până la 70 de ani: în timp ce un pensionar din sistemul public de pensii (civil) este încurajat să rămână activ până la 70 de ani, cumulând fără restricții pensia cu salariul, pensionarului militar i se pune o „taxă pe muncă” de 85% din cuantumul pensiei.

Aceasta nu este o reglementare, ci o interdicție mascată, aplicată selectiv unei singure categorii sociale.

6. Dubla penalizare: „Bani luați, dar drepturi refuzate”

În timp ce acest proiect de lege vrea să confiște 85% din pensia militară a celui care muncește la stat, legislația actuală (Legea sistemului public de pensii) sabotează deja efortul acestora în câmpul muncii:

Recalcularea după „bunul plac” al statului: un pensionar civil beneficiază de recalcularea și creșterea pensiei după fiecare an suplimentar lucrat (prin adăugarea stagiului și a punctajului).

Bariera celor 15 ani pentru militarii rezerviști: în mod discriminatoriu, polițiștii și militarii care lucrează după pensionare sunt obligați să atingă un prag arbitrar de minimum 15 ani de contribuție pentru a vedea un leu în plus la pensie.

Efectul „Buza umflată”: dacă un rezervist a contribuit cu onestitate (CAS, CASS, impozit) timp de 14 ani și 11 luni, statul îi păstrează banii și-i folosește în alte scopuri bugetare, pentru că a sucombat, poate, în ultima lună înainte de împlinirea celor 15 ani de muncă.

Concluzii:

Statul român acționează ca un angajator de rea-credință: încasează contribuțiile de la polițiștii și militarii rezerviști, activi și utili în câmpul muncii, dar le refuză recalcularea drepturilor, iar acum, prin acest nou proiect, vrea să le confiște și pensia deja dobândită.

FSNPPC solicită eliminarea acestor prevederi discriminatorii! Un stat care își sancționează veteranii și profesioniștii din sistemul de apărare și ordine publică, pentru că vor să muncească, este un stat care își desconsideră propria siguranță națională.

Vom folosi toate pârghiile legale, inclusiv acțiunile în instanță și sesizarea organismelor europene, pentru a bloca acest nou atac la demnitatea rezerviștilor militari!