Percheziții în Alba și alte patru județe într-un dosar de contrabandă cu deșeuri. Șapte persoane reținute, trei firme închise

Șapte persoane au fost reținute în urma celor 44 de percheziții efectuate duminică, 1 octombrie, de către polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara, împreună cu procurorii DIICOT – ST Timișoara, în locații din Alba, Arad, Bihor, Hunedoara, Sibiu.

De asemenea, la mai multe locații, au fost descoperite peste 48 de tone de deșeuri, introduse ilegal în țară. Au fost și ridicate telefoane mobile, documente, 2 laptop-uri, 73.850 de euro, 66.518 lei și 600 de franci, a transmis IPJ Timiș.

Totodată, specialiștii Gărzii de Mediu au aplicat amenzi în valoare de 100.000 de lei și au dispus interzicerea activității pentru trei societăți comerciale.

Șapte persoane reținute, altele, majoritatea transportatori, cercetați în libertate

În urma audierilor, procurorul DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara a dispus reținerea, pentru 24 de ore, a șapte persoane (liderii grupării infracționale și persoanele de pe palierul imediat inferior acestora) și cercetarea în stare de libertate a celorlalte persoane bănuite (în general transportatori).

Luni, a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Timiș cu propunere de arestare preventivă a bănuiților, pentru 30 de zile.

Cum opera gruparea de contrabandă cu deșeuri

Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara, împreună cu procurorii DIICOT – ST Timișoara, au efectuat duminică 44 de percheziții domiciliare, în județele Arad, Bihor, Hunedoara, Alba, Sibiu, inclusiv la sediile și punctele de lucru ale unor persoane juridice, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, contrabandă în formă calificată, complicitate la contrabandă în formă calificată, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.

Din cercetări a reieșit că, începând cu anul 2021, în zona de vest a ţării (judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Hunedoara), precum şi în municipiul Bucureşti, mai multe persoane s-ar fi constituit într-un grup infracţional organizat, specializat în introducerea fără drept în ţară de deșeuri provenite din spaţiul intracomunitar, în scopul obţinerii de beneficii financiare substanțiale.

Deşi, potrivit OUG nr. 195/2005, privind protecţia mediului, „Introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă”, sub pretextul efectuării unor operaţiuni de valorificare/reciclare, membrii grupului infracţional, pe fiecare palier sau nivel de execuţie, ar fi acţionat pentru introducerea ilegală în ţară a deşeurilor, punând astfel în pericol sănătatea populației și mediul înconjurător.

Aceștia ar fi profitat și de faptul că în România prețul de procesare şi reciclare a deşeurilor (80 lei/tona), este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, urmărind astfel să obțină în mod facil câștiguri financiare importante.

Brokeri de deșeuri

Pe primul palier al grupului s-au aflat intermediarii sau brokerii de deșeuri (conform OUG nr. 92/2021, privind regimul deșeurilor, „broker” este orice întreprindere care se ocupă de valorificarea sau eliminarea deșeurilor în numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intră fizic în posesia deșeurilor), care s-ar fi ocupat de importuri de deșeuri, disimulate ca făcând parte din categoria celor care pot fi supuse reciclării/valorificării.

Importurile s-ar fi efectuat de la societăți comerciale din mai multe țări europene, iar disimularea s-ar fi realizat și prin falsificarea documentele însoțitoare, în care s-au făcut mențiuni nereale, în sensul că materialele transportate fac parte din categoria celor care pot fi supuse recuperării/reciclării.

Transportatori români implicați

Cel de al doilea palier al grupului infracțional ar fi fost reprezentat de transportatori români, care s-ar fi deplasat la sediile sau punctele de lucru ale firmelor comunitare, de regulă în Italia, unde ar fi procedat la încărcarea deşeurilor, în vederea reciclării/recuperării în țară.

Actele de transport și documentele însoțitoare ar fi fost întocmite cu mențiuni nereale, potrivit cărora deşeurile încărcate ar fi supuse operațiunilor de valorificare/recuperare.

Pentru a reduce cheltuielile cu procesarea deșeurilor, cei mai mulți operatori comunitari ar fi procedat la colectarea nediferențiată (pe categorii) a deșeurilor și încărcarea mijloacelor de transport ale transportatorilor români cu deșeuri care nu puteau face obiectul recuperării/reciclării sau cu deșeuri municipale, fapt interzis de normele europene, precum şi de legislaţia naţională.

Astfel, ignorând cu bună știință prevederile OUG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, transportatorii români ar fi încărcat, transportat și introdus în țară  deșeuri care nu puteau face obiectul reciclării.

Pe cel de-al treilea palier al grupării, s-ar fi aflat administratorii și societățile care aveau ca obiect de activitate valorificarea/reciclarea deșeurilor.

Ce prevede legea

Anchetatorii precizează că operațiunile de valorificare/recuperare a deșeurilor sunt enumerate în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 noiembrie 2008, privind deșeurile și în ANEXA 3 din Ordonanța de Urgență nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, și sunt notate cu coduri, de la R1, până la R13.  În ANEXA 7 din cel de-al doilea act normativ, sunt enumerate operațiunile de eliminare/distrugere a deșeurilor, notate cu cod D (de la D1 până la D15) activități care pot fi realizate pe teritoriul național numai cu deșeuri provenind din țară.

Potrivit art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, din data de 14 iunie 2006, privind transferurile de deşeuri, operaţiunile intracomunitare sunt însoțite de documentul informativ însoțitor pentru transporturile de deșeuri (Anexa VII) care conţine informaţiile despre deşeurile care fac obiectul recuperării (persoana care organizează expediția, importatorul, cantitatea efectivă, data transferului, transportatorii, producătorul deşeurilor, instalaţia de recuperare, operaţiunea de recuperare, denumirea uzuală a deşeului, identificarea deşeului, ţările implicate în export, tranzit şi destinaţie, declaraţia persoanei care organizează transferul, semnătura de primire a deşeurilor, transferul primit de către instalaţia de recuperare).

Cum au încercat să-și șteargă urmele

Membrii grupului infracțional organizat ar fi acționat pentru a ascunde trasabilitatea deșeurilor, prin atestarea nereală în documentul informativ însoțitor pentru transporturile de deșeuri, a instalației de reciclare/recuperare și a operațiunii de recuperare la care urma să fie supus deșeul.

De asemenea, în unele situații, deși încărcătura era formată din deșeuri, transportatorii, cu sprijinul intermediarilor, ar fi atestat în mod nereal în documentele însoțitoare că transportă materie primă, astfel că s-au prezentat la intrarea în țară în punctele de trecere a frontierei în care nu activau funcționarii de mediu, încălcând astfel prevederile Ordinului nr. 1736/2022 din 27 iunie 2022 cu privire la raportarea introducerilor în țară de deșeuri în Sistemul informatic de asigurare a trasabilității deşeurilor (SIATD) și prevederile Ordinul nr. 831/49/2022 cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat obligatorii pentru transferurile comunitare de deşeuri.

După introducerea nelegală în țară a deșeurilor, membrii grupului infracțional ar fi acționat pentru ștergerea urmelor infracțiunii de contrabandă calificată, procedând la influențarea trasabilității, pentru a ascunde proveniența deșeurilor și la transportarea lor la diferite societăți care dețineau instalații de reciclare/recuperare.

Zeci de transporturi de deșeuri, noaptea și în weekend

Pe parcursul activității de urmărire penală, au fost depistate 57 de astfel de transporturi, însumând peste 1.500 de tone de deșeuri.

Pentru alte transporturi depistate la intrarea în țară, nu a fost permis accesul pe teritoriul României.

Pentru a reduce riscul de a fi descoperiți de organele de control, transportatorii ar fi acționat numai la finele săptămânii şi de regulă noaptea, încercând să profite de oboseala acumulată de cei care efectuează controalele şi de faptul că în acele intervale orare funcționarii de mediu lipsesc din punctele de trecere a frontierei, urmând să fie sesizați de polițiștii de frontieră în cazul unor bănuieli cu privire la neconformitatea transporturilor.

Mobilizare de forțe

Activitățile au fost realizate cu sprijinul polițiștilor din cadrul brigăzilor de combatere a criminalității organizate Cluj, Oradea, Alba Iulia, serviciilor de combatere a criminalității organizate Arad, Hunedoara și Sibiu, specialiștilor din cadrul ANAF și comisarilor Gărzii Naționale de Mediu.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul grupărilor mobile de jandarmi din Timișoara și Cluj și inspectoratelor județene de jandarmi din Arad, Bihor, Alba și Sibiu.

Pe parcursul investigațiilor și cercetărilor efectuate, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a acordat sprijin prin I.T.P.F. Oradea, S.T.P.F. Borș și S.T.P.F. Nădlac.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale din Poliția Română și de Biroul Tehnic și de Criminalistică din cadrul D.I.I.C.O.T.

Pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție, mai precizează anchetatorii.