Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Persoanele care vin din străinătate vor fi izolate la domiciliu. Nu vor mai fi obligate să stea în carantină instituționalizată


Publicat

vama

Pe perioada Stării de Alertă, persoanele care vin din străinătate nu mai sunt obligate să stea în carantină instituționalizată, ci vor fi izolate la domiciliu. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis ca persoanele care vin din străinătate vor fi obligate să se izoleze la domiciliu timp de 14 zile. 

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a eliminat „zonele roșii”, pentru care era impusă această măsură.

Cei care nu au condiții pentru izolare sau care nu vor să își expună familia pot opta în continuare pentru carantina instituționalizată, în centrele organizate de stat.

Cei care care nu vor respecta măsura izolării la domiciliu vor fi plasați în carantină instituționalizată pentru o perioadă de 14 zile și obligați să suporte contravaloarea cazării și hranei.

Persoanele care se află acum în carantină instituționalizată rămân în carantină în spațiile respective până la încheierea perioadei de 14 zile, a mai decis Comitetul Național pentru Situații de Urgență.

Și Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a făcut această modificare, astfel că nu mai există așa numitele „zone roșii”, ci doar „zona galbenă”.

Excepții – persoane care nu trebuie să se izoleze la domiciliu: conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone, personalul navigant, piloții aeronavelor, lucrătorii transfrontalieri.

Prevederile din hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență:

14. (1) Se instituie, începând cu data de 15.05.2020, pentru toate persoanele care vin în România din străinătate, măsura carantinării/izolării la locuință împreună cu familia/aparținătorii cu care locuiesc împreună, iar pentru cele care nu au posibilitatea îndeplinirii condițiilor pentru măsura mai sus menționată sau solicită acest lucru pentru a nu își expune familia, se poate opta pentru măsura carantinei instituționalizate, în spații special destinate puse la dispoziție de autorități.

(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) următoarele categorii de persoane:

a) conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone;

b) membri ai Parlamentului European, parlamentari și personal aparținând sistemului național de apărare ordine publică și siguranță națională;

c) piloții de aeronave şi personalul navigant;

d) mecanicii de locomotivă și personalul feroviar;

e) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigație interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, și care nu prezintă simptome asociate COVID-19, cu condiția asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internațional și a echipamentelor individuale de protecție împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locația unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;

f) lucrătorii transfrontalieri care, la intrarea în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina și Moldova nu prezintă simptome asociate COVID-19;

g) angajați ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în țară dacă nu prezintă simptome asociate COVID-19 și dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului național;

h) reprezentanții companiilor străine care au filiale/sucursale/reprezentanțe pe teritoriul național, dacă la intrarea pe teritoriul României nu prezintă simptome asociate COVID-19 și dovedesc raporturile contractuale cu entitățile economice de pe teritoriul național;

i) persoanele care intră în România pentru prestarea unor activități de utilizare, instalare, punere în funcțiune, mentenanță, service a echipamentelor și tehnicii medicale, precum și a echipamentelor din domeniile științific, economic, apărare, ordine publică și securitate națională, dacă nu prezintă simptome asociate COVID-19 și dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României;

j) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București, posesori de pașapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum și membrii Corpului Diplomatic și Consular al României și posesorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu, dacă la intrarea în România nu prezintă simptomatologie asociată SARS-CoV-2;

k) angajații sistemului național de apărare ordine publică și siguranță națională care se întorc în România din misiuni executate în afara țării, dacă la intrarea în România nu prezintă simptomatologie asociată SARS-CoV-2.

(3) Persoanele care nu respectă măsurile de carantină/izolare la domiciliu vor fi introduse în carantină instituționalizată pentru o perioadă de 14 zile și obligate să suporte contravaloarea cazării și hrănirii pe perioada carantinei instituționalizate.

(4) Persoanele aflate în carantină instituționalizată la data de 15.05.2020, rămân în carantină în spațiile respective până la încheierea perioadei de 14 zile.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI 2020, sărbătorită de creștinii ortodocși în 28 mai. Ziua Eroilor, tradiții și credinţe populare

Publicat

inaltarea_domnului

Înălțarea Domnului 2020. La 40 de zile de la Învierea lui Iisus Hristos, românii sărbătoresc Înălțarea Domnului.  În această zi se înroșesc ouă, se pregătesc bucate, întocmai că la masă de Paști, iar salutul este „Hristos s-a înălțat! – Adevărat s-a înălțat!”.

În 2020, Înălțarea Domnului se sărbătorește joi, 28 mai.

Despre sărbătoarea Înălţării Domnului, cea mai veche menţiune se regăseşte în lucrarea „Despre sărbătoarea Paştilor”, aparţinând lui Eusebiu din Cezareea (anul 332). Aceasta era sărbătorită pe atunci odată cu Rusaliile, la 50 de zile de la Învierea lui Hristos. Apoi obiceiul s-a schimbat spre sfârşitul secolului al IV-lea, începutul secolului V, când Înălţarea Domnului a fost prăznuită în a 40-a zi după Înviere.

Ziua marchează momentul în care Hristos S-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor şi a doi îngeri. Sfânta Scriptură descrie că Mântuitorul Şi-a ridicat mâinile, binecuvântându-i pe ucenici, iar, pe când îi binecuvanta, S-a înălţat la cer (Luca 24, 51), în timp ce un nor L-a făcut nevăzut pentru ochii lor (F.A. 1,9).

Ziua Eroilor

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească. În toate bisericile ortodoxe se face pomenirea eroilor români.

Credinţe populare de Ispas. Paştele Cailor

Când Maica Domnului l-a născut pe Hristos, în ieslea grajdului, animalele au luat şi ele parte la eveniment: pe cât de cuminţi erau boii şi oile, pe atât de gălăgioşi erau caii. Ca mâhnire că pruncul nu avea linişte, din pricina nechezatului cailor, Maica Domnului le-ar fi spus să nu se sature de mâncare decât o dată în an, la Înălţarea Domnului. Astfel, în ziua în care caii „îşi prăznuiesc” Paştele, pentru un ceas, ei se satură de păscut.

Aceasta tradiţie mai este cunoscută şi ca Joia Iepelor sau Ispasul. Se spune că Ispas a fost martor la Înălţarea Domnului, alături de cei trei Apostoli. Şi pentru că era un om bun şi vesel, oamenii ar încerca în această zi să fie bine dispuşi şi să nu-şi caute pricini de supărare. Există o credinţă populară potrivit căreia cel care moare de Ispas ajunge direct În Rai.

Sărbătoarea populară ar proveni din zona Transilvaniei, din Evul Mediu, când sărbătoarea avea loc la date diferite. Când ungurii îşi serbau Paştele, românii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pământul şi invers. Potrivit calculelor calendarului, o dată la 4 sau 7 ani, sărbătoarea Paştilor cădea în aceeaşi zi. De aici a venit şi vorba „la Pastele Cailor”, adică momentul în care caii se odihneau.

Tradiţii

În ziua de Ispas, casele şi mormintele cimitirului sunt împodobite cu crengi de pom tânăr (paltin, nuc), iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Despre leuştean se crede că ar fi crescut la piciorul Crucii lui Hristos. Se fac pomeni pentru morţi, se împarte pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Este ultima zi din an în care se mai pot roşi ouă.

Sunt marcate vitele şi tăiaţi unii miei. Caii nu sunt puşi la căruţă, primesc fân proaspăt pe săturate, se fac unele rugăciuni, pentru belşug şi sănătatea animalelor.

Acum se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii şi juncanii la păşunile montane.

În noaptea şi ziua de Ispas se culeg şi sfinţesc flori, frunze şi ramurile de alun, nuc, leuştean, paltin. Se cântă din bucium, să nu se prindă farmecele şi să alunge relele. Fetele şi femeile se încing peste mijloc cu leuştean.

Înălțarea Domnului 2020. Când se vopsesc ouăle

Spre deosebire de Paști, când ouăle se înroșesc în Joia Mare, pentru Înălțarea Domnului, ouăle se vopsesc chiar în ziua sărbătorii. Este ultima zi din an în care se mai vopsesc și se împart ouă roșii. Ouăle se duc la Biserica, iar la sfârșitul slujbei se dau de pomană săracilor.

 Ce se da de pomană de Înălțarea Domnului

În ziua Înălțării Domnului se da de pomană pentru cei trecuți în neființă. Se împarte pâine caldă, pască, plăcinte, brânză, ceapă verde, dar și rachiu. Se spune că cerurile sunt deschise până în ziua de Înălțare, iar sufletul morților care au venit acasă în ziua de Paști se reintorc din nou în Răi, iar bucățele date în această zi de pomană sunt merindele pe care morții le iau la întoarcerea în ceruri.

sursa: crestinortodox.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Reguli noi în fotbalul din România: Jucătorii care scuipă sau își suflă nasul pe teren riscă suspendarea și chiar amendă

Publicat

fotbal covid

Coronavirusul a adus reguli noi în fotbal. Jucătorii din România riscă să fie suspendați între 6 și 12 meciuri și să ia chiar șiamendă în cazul în care scuipă sau își suflă nasul pe teren, potrivit noului protocol ce va fi pus în aplicare odată cu reluarea sezonului, aprobat de Federația Română de Fotbal scrie Romania24.ro.

Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) și Federația Română de Fotbal (FRF) au pus la punct două protocoale, care au fost aprobate de Comitetul Executiv al FRF. Documentele cuprind noi regul cu privire la desfășurarea meciurilor din România odată cu reluarea competiției după pauza provocată de criza COVID-19, ce este planificată pentru luna iunie.

Potrivit documentului, fotbaliștii vor trebui să păstreze o distanță de cel puțin 2 metri unul față de celălalt în timpul antrenamentelor, iar echipa și rezervele nu vor avea voie să stea împreună înaintea meciurilor.

Liga română va fi reluată fără spectatori, iar pe stadion nu va fi permisă prezența a mai mult de 150 de persoane în timpul meciurilor.

UEFA a cerut FRF ca până la 1 iunie să prezinte un plan privind reluarea meciurilor.

Federația Română de Fotbal speră că sezonul fotbalistic intern va putea fi reluat la 13 iunie, însă decizia are nevoie de aprobarea guvernului.

Toate competițiile au fost suspendate la mijlocul lunii martie din cauza epidemiei de coronavirus.

Regulile stabilite LPF și FRF pentru reluarea campionatului de fotbal

Autocarele echipelor vor veni la ore diferite la stadion – oaspeții cu 90 de minute înainte de startul partidei, iar gazdele cu 75 – astfel încât să fie evitată aglomerarea pe holurile de acces.

Protocolul LPF stipulează că jucătorii echipei gazdă trebuie să folosească mașinile personale, și nu autocarul echipei.

Dacă fotbaliștilor le va fi măsurată temperatura în cantonament, arbitrii vor trece prin această procedură la stadion.

Jucătorii  vor fi nevoiți să își dezinfecteze mâinile la intrarea în stadion. În urma lor va veni cineva – fără să intre în contact cu ei – care va curăța cu dezinfectant și „spațiile comune atinse cu mâinile”.

Odată ajunși la stadion – unde fotbaliștii își vor aduce singuri echipamentele – titularii se duc direct la vestiare, iar rezervele merg pe gazon. Când s-au îmbrăcat fotbaliștii din „primul 11”, ei vor face schimb de locuri cu ceilalți.

Echipele vor ieși la încălzire pe rând, iar jucătorii vor păstra distanța socială chiar și pe teren, dar doar în timpul încălzirii, bineînțeles.

Mingile vor fi și ele dezinfectate. Mai mult decât atât, este recomandat ca ședințele tehnico-tactie să aibă loc doar în situații excepționale.

„Nu sunt recomandate ședințele tehnico-tactice în vestiar decât dacă acestea sunt strict necesare. De preferat ca ședințele tehnico-tactice să se desfașoare înaintea sosirii la stadion, în spații deschise (aer liber) sau în săli/incinte unde se poate păstra distanța de 2 metri intre participanți”, arată una din propuneri.

Salutul între jucători interzis

Protocolul FRF interzice în mod clar salutul dintre jucători – manifestat prin strângere de mână – înainte de partidă, iar cele două echipe nu vor mai veni împreună la centru pentru tradiționalul salut al tribunelor, care oricum vor fi fără spectatori, ci numai cu reprezentanți mass-media, oficiali de club și alți actori din categorii similare.

Arbitrii vor ieși pe gazon cu 10 minute înainte de start, în timp ce gazdele o vor face cu opt minute, iar oaspeții cu șase minute.

„Pe întreaga durată a jocului este interzis jucătorilor, staff-ului tehnic și oficialilor cluburilor eliminarea secrețiilor nazale și/sau a salivei pe suprafața de joc sau în zona vestiarelor, a tunelului de acces și a băncii tehnice”.

Toți cei care scuipă sau își suflă nasul, „vor fi sancționați în conformitate cu prevederile art. 63 alin. 2.3 din Regulamentul Disciplinar la care se va adăuga o penalitate sportivă”, ceea ce înseamnă, potrivit publicației citate, o suspendare între șase și 12 etape.

Coronavirusul a paralizat fotbalul din România

Fotbalul din România, care a fost paralizat de criza COVID-19, ar putea reîncepe după 13 iunie, fără spectatori. Anunțul a fost făcut de Ionuț Stroe, ministrul Tineretului și Sportului, care a explicat că, oricum, decizia privind reluarea activității sportive depinde de evoluția pandemiei de coronavirus.

„Gândim un plan pentru fotbal și pentru celelalte competiții, pentru că vor fi sporturi cu caracter individual care și doresc a a relua competițiile. avem un plan pt înot, pentru sălile de fitness, pentru pregătirea sportivă pentru celelalte sporturi care sunt închise și le vom analiza pe fiecare în parte.

Pe 1-2 iunie vom organiza o conferință în care vom prezenta toate regulile pentru repornirea Ligi I de fotbal.

Joi, la INSP, vom avea o discuție mult mai consistentă în legătură cu aceste scenarii, cu propunerile pe care LPF și FRF le-au avansat deja și vom avea în continuare discuții cu cei doi organizatori de competiții, astfel încât să le avansăm public”, a afirmat ministrul Ionuț Stroe, într-o intervenție la Digi24.

Ministrul a mai spus că pe stadioane vor fi delimitate 3 zone: o zonă de securitate interioară – terenul, tunelul de acces și vestiarele, unde vor fi maximum 100 de persoane, o a doua zonă, în tribune, care va fi organizată pentru transmisiile TV și presă și o zonă exterioară, pentru personalul de pază.

Nu va fi permis deocamdată accesul publicului.

„Din păcate, în faza incipientă, competițiile în România vor fi fără public. Dacă lucrurile evoluează în sens pozitiv, probabil că vom ajunge și în acel moment”, a precizat Stroe.

Sursa: hotnews.ro, Digi24, Fanatik.ro
Foto: Facebook/ CFR Cluj

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Grecia a relansat liniile de feribot spre insule. Când ar putea fi deschise hotelurile

Publicat

Grecia a reluat legăturile cu feribotul spre insule, fiind permis restaurantelor, cafenelelor și barurilor să se redeschidă.

Guvernul elen deschide gradual activitatea, hotelurile urmând să poată primi oaspeți din 15 iunie, după 3 luni în care au fost închise.

Zborurile internaționale vor ajunge în destinațiile principale începând cu 1 iulie.

Până acum, insulele grecești au fost ferite de coronavirus.

Unul din cinci greci lucrează în turism.

În Grecia, au fost înregistrate mai puțin de 3000 de cazuri de coronavirus în Grecia și 172 de decese.

Sursă: hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

HARTA județelor fără nici o infectare cu COVID-19, înregistrată în ultimele 24 de ore. 8 județe au câte un singur caz

Publicat

În judeţele Alba, Arad, Caraş-Severin, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Neamţ, Satu Mare, Tulcea şi Vâlcea nu a mai fost înregistrat nici un caz de infectare cu COVID-19, în ultimele 24 de ore.

Există alte opt judeţe din ţară unde, în ultimele 24 de ore, a fost înregistrat doar câte un singur caz confirmat de infecţie cu COVID-19: Bistriţa-Năsăud, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Timiş şi Vaslui.

La nivel naţional sunt 18.594 de cazuri confirmate cu COVID-19, iar pe secţiile ATI sunt internați 198 de pacienți, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate