Peste 150.000 de hectare de culturi agricole afectate de secetă în România. Care este situația rezervelor de apă în țară

Suprafaţa afectată de secetă a urcat la 154.773 de hectare în 20 de judeţe, a anunţat joi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Situaţia suprafeţelor la culturile calamitate se raportează zilnic pe baza proceselor verbale de constatare a pagubelor încheiate.

Au comunicat suprafeţe afectate de secetă judeţele: Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Teleorman, Tulcea, Timiş, Vaslui şi Vrancea.

Regiunile și culturile cele mai afectate

Potrivit prognozei de specialitate emise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 28 iulie – 3 august, în cultura de porumb neirigat, conţinutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă), în Dobrogea, Banat, Crişana şi Maramureş, pe suprafeţe agricole extinse din Moldova, Muntenia, Transilvania şi Oltenia.

Rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare, local în nordul şi sud-vestul Olteniei, nordul, nord-vestul şi vestul Munteniei, izolat sudul, sud-vestul şi estul Transilvaniei, nordul Moldovei.

„Menţinerea temperaturilor ridicate din aer, asociate cu deficitele accentuate de umiditate în sol, vor determina deprecierea accentuată a stării de vegetaţie la culturile prăşitoare neirigate (porumb, floarea-soarelui), îndeosebi pe suprafeţele agricole din sud-estul, sudul, estul şi local vestul ţării. Ca urmare, în aceste zone se va generaliza fenomenul de ofilire şi răsucire a frunzelor în orele de amiază, uscarea aparatului foliar, forţarea proceselor vegetative mergând până la stagnarea acestora.

Astfel, pe arealele unde ofilirea plantelor va fi ireversibilă se vor putea extinde suprafeţele agricole compromise”, se arată în prognoza ANM.

Specialiştii spun că lucrările de recoltare la grâul de toamnă se vor putea finaliza, pe aproape întreg teritoriul agricol.

„La floarea-soarelui, din cauza condiţiilor nefavorabile din perioadele anterioare (secetă pedologică, arşiţă) se va generaliza forţat faza de maturitate ceară, îndeosebi pe suprafeţele agricole din jumătatea de sud a ţării. În restul zonelor, va predomina înflorirea şi creşterea capitulului (10-100%).

Cultura de porumb va parcurge apariţia paniculului, înflorirea şi mătăsirea (50-100%) pe majoritatea suprafeţelor, iar la hibrizii extratimpurii şi timpurii se va înregistra maturitatea în lapte (10-60%).

În majoritatea bazinelor specializate, sfecla de zahăr îşi va continua fazele de alungire şi îngroşare a axei hipocotile (30-100%), iar cartoful, formarea şi creşterea tuberculilor.

Pe suprafeţele afectate de seceta pedologică se va semnala uscarea prematură a vrejilor la cartof, tuberculii având totodată dimensiuni reduse.

La pomii fructiferi predominante vor fi creşterea rodului şi acumularea zahărului, precum şi maturarea fructelor şi recoltarea.

Viţa-de-vie va parcurge fazele de creştere şi dezvoltare a boabelor. Local în podgoriile din jumătatea de sud a ţării, la soiurile timpurii de masă se va putea declanşa coacerea boabelor”, subliniază agrometeorologii, potrivit Agerpres.

În general, condiţiile meteorologice vor permite desfăşurarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare la fructe şi cereale, precum şi a celor de întreţinere la prăşitoare, pomii fructiferi şi viţa-de-vie.

Vreme caldă în zonele de cultură, dar și ploi

În această perioadă se va menţine o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, chiar caniculară, pe întreg teritoriul agricol.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 17 – 30 grade Celsius la nivelul întregii ţări, valori mai ridicate cu 1 – 5 grade Celsius în raport cu mediile multianuale. Temperatura maximă a aerului se va încadra între 23 – 37 grade Celsius, în toate zonele de cultură, iar cea minimă va fi cuprinsă între 10 – 23 grade Celsius, în majoritatea regiunilor agricole, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare.

Se întrevăd ploi locale cu caracter de aversă, dar şi torenţiale, acestea fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, precum şi căderi de grindină. Izolat, se pot înregistra cantităţi de apă mai însemnate din punct de vedere agricol.

Cum afectează seceta sursele de apă

Compania Apele Române a anunțat recent că rezerva (strategică) de apă din principalele 40 de lacuri de acumulare își menține tendința de scădere până la sfârșitul lunii iulie. Cu toate acestea, se asigură necesarul de apă pentru toți beneficiarii care se alimentează centralizat din sursa de suprafață.

Fenomenul de secetă se manifestă în mod special în zona orașelor mici și a satelor din Moldova (cele mai afectate județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea) unde apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafață, fie din subteran. La nivel național, sunt 274 de localități (din 18 județe) alimentate restricționat din sursa de apă de suprafață, respectiv 384 din foraje/fântâni (din 13 județe)

În 384 de localități din județele Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Hunedoara, Sălaj (13 județe) erau fântâni secate parțial (la 26 iulie).

Din cele 80 de secțiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 23 secțiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerințelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someș-Tisa, Banat, Olt, Mureș, Crișuri și în special în bazinele hidrografice Siret și Prut. În afara secțiunilor de monitorizare a secetei, în secțiunile a 26 stații hidrometrice din râuri sunt secate (Somes-Tisa, Crișuri, Siret, Prut).

Debite în scădere

Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi mai mici de 30%, mai mari (între 30-50%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Someșul Mare, Jiu, Prahova, pe cursul Mureșului, pe cursul superior al Trotuşului și pe cursul inferior al Ialomiței. Cele mai mari valori (între 50-80%) din valorile medii multianuale lunare se înregistrează pe cursul superior al Moldovei și pe cursul superior și mijlociu al Bistriței. Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub cotele de atenție.

Debitul Dunării la intrarea în țară a fost în jurul valorii de 1950 mc/s fiind sub media multianuală a lunii iulie, respectiv de (5350 mc/s).

Administrația Națională „Apele Române” face în continuare apel la calm și responsabilitate socială în direcția folosirii raționale a resurselor de apă și pe cât posibil a economisirii acestora. Pentru activitățile casnice, recomandă, acolo unde există posibilitatea, ca locuitorii să apeleze la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor.

sursă foto: pixabay.com