Peste 3,7 milioane de români au peste 65 de ani. Criza îmbătrânirii populației și planurile pentru sprijinirea vârstnicilor

România se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a populației, iar cererea pentru servicii de îngrijire și asistență socială destinate vârstnicilor este în creștere. Peste 3,7 milioane de persoane au vârsta de cel puțin 65 de ani, iar ponderea acestei categorii ar putea ajunge la 27,7% din populație până în 2050, potrivit datelor prezentate miercuri, 21 octombrie 2026, de Daniela Moroșanu, directorul general al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Șefa ANPIS a atras atenția asupra nevoii de dezvoltare a serviciilor sociale pentru persoanele în vârstă, în condițiile în care schimbările demografice vor pune o presiune tot mai mare asupra familiilor, comunităților și autorităților publice.

Vezi și Cu cât cresc pensiile în 2027. Ce anunță noul Guvern despre indexare și ajutoarele pentru pensionari. Prioritățile stabilite

Publicitate

Potrivit oficialului, în România funcționează aproape 5.900 de servicii sociale, dezvoltate de peste 3.800 de furnizori acreditați. Totuși, necesarul de îngrijire și sprijin pentru vârstnici este considerabil, iar extinderea rețelei de servicii reprezintă o prioritate.

Peste 3,7 milioane de români au cel puțin 65 de ani

Daniela Moroșanu a precizat că persoanele de peste 65 de ani reprezintă 19,2% din populația României, potrivit Agerpres.

Estimările demografice invocate de șefa ANPIS indică o creștere a acestei ponderi până la 27,7% în anul 2050.

Aceasta ar însemna că, în aproximativ un sfert de secol, mai mult de unul din patru locuitori ai țării ar putea avea cel puțin 65 de ani.

Fenomenul îmbătrânirii demografice are implicații directe asupra sistemelor de sănătate, pensii și asistență socială.

Pe măsură ce crește numărul persoanelor în vârstă, crește și necesarul de servicii precum îngrijirea la domiciliu, centrele de zi, asistența pentru persoanele cu autonomie redusă și îngrijirea de lungă durată.

Aproape 5.900 de servicii sociale și peste 3.800 de furnizori acreditați

Conform datelor din registrul electronic național al furnizorilor de servicii sociale, prezentate de conducerea ANPIS, în România există:

• 3.809 furnizori de servicii sociale acreditați;
• 5.895 de servicii sociale dezvoltate de aceștia.

Furnizorii pot fi instituții publice, organizații neguvernamentale sau alți operatori care îndeplinesc condițiile legale de acreditare.

Șefa ANPIS a subliniat că dezvoltarea serviciilor trebuie să urmărească îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor, nu doar extinderea numărului de centre și programe.

Servicii integrate în 2.000 de comunități rurale

O direcție importantă a politicilor sociale prezentate de Daniela Moroșanu vizează dezvoltarea serviciilor integrate în mediul rural.

Potrivit oficialului, 2.000 de comunități rurale ar urma să beneficieze, în perioada următoare, de servicii integrate, inclusiv pentru persoanele vârstnice vulnerabile.

Astfel de intervenții urmăresc corelarea sprijinului social cu serviciile de sănătate și cu alte forme de asistență necesare persoanelor aflate în dificultate.

În multe localități rurale, accesul la servicii specializate este mai dificil din cauza distanțelor, a lipsei personalului sau a resurselor financiare limitate.

Pe lângă extinderea serviciilor, sunt avute în vedere resurse pentru pregătirea profesională a specialiștilor care lucrează în îngrijirea persoanelor în vârstă.

Autoritățile locale, esențiale pentru sprijinirea vârstnicilor

Daniela Moroșanu a insistat asupra rolului primăriilor și al autorităților locale în identificarea persoanelor care au nevoie de ajutor.

Administrațiile locale sunt cele care pot cunoaște cel mai bine situația familiilor, a persoanelor singure și a vârstnicilor care nu se mai pot îngriji fără sprijin.

În opinia șefei ANPIS, cheltuielile pentru dezvoltarea serviciilor sociale trebuie privite ca investiții în oameni și în calitatea vieții comunităților.

Implicarea autorităților locale este importantă atât pentru înființarea serviciilor, cât și pentru identificarea beneficiarilor și colaborarea cu furnizorii acreditați.

Ce prevede strategia națională pentru îngrijirea persoanelor vârstnice

România are o Strategie națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023–2030.

Documentul urmărește dezvoltarea serviciilor de îngrijire pentru persoanele vârstnice, cu accent pe sprijinul acordat la domiciliu și în comunitate.

Printre obiective se numără extinderea serviciilor de îngrijire de lungă durată, susținerea persoanelor care îngrijesc membri ai familiei și îmbunătățirea accesului la servicii adaptate nevoilor beneficiarilor.

Strategia promovează și participarea activă a persoanelor vârstnice la viața comunității, astfel încât înaintarea în vârstă să nu însemne automat izolare socială sau pierderea independenței.

Proiect național pentru 450.000 de persoane vulnerabile

Programul destinat celor 2.000 de comunități rurale face parte din proiectul „Furnizare de servicii integrate în comunitățile rurale – facilitarea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de bază eficiente și de calitate”.

Potrivit Ministerului Sănătății, proiectul urmărește îmbunătățirea accesului la servicii sociale, medicale și educaționale pentru aproximativ 450.000 de persoane vulnerabile.

Implementarea se desfășoară în perioada 2025–2029, cu finanțare din Fondul Social European Plus, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027.

Programul este derulat printr-un parteneriat între Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și ANPIS, cu sprijin tehnic din partea Băncii Mondiale.

Beneficiarii vizați nu sunt exclusiv persoanele vârstnice. Proiectul se adresează și altor categorii vulnerabile din mediul rural, inclusiv copiilor și familiilor aflate în dificultate.

Îmbătrânirea populației, o provocare pentru următoarele decenii

Datele prezentate de conducerea ANPIS arată că România va avea nevoie de o rețea mai extinsă de servicii sociale, pe măsură ce ponderea persoanelor de peste 65 de ani va continua să crească.

Dezvoltarea îngrijirii la domiciliu, pregătirea personalului specializat și implicarea administrațiilor locale sunt printre soluțiile avute în vedere pentru adaptarea sistemului de asistență socială la schimbările demografice.

Provocarea nu este doar creșterea numărului de persoane vârstnice, ci și asigurarea accesului acestora la servicii de îngrijire, sprijin medical și asistență socială, indiferent de localitatea în care trăiesc.

Situația din județul Alba: unul din cinci locuitori avea peste 65 de ani

Îmbătrânirea populației reprezintă o provocare importantă și pentru județul Alba. Potrivit Profilului județului Alba 2024, realizat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru pe baza datelor statistice oficiale, persoanele de cel puțin 65 de ani reprezentau 21% din populația județului în 2022, față de 15,1% în 2005.

Estimările demografice indică faptul că ponderea vârstnicilor ar putea ajunge la 30,2% până în 2060. Județul Alba se numără astfel printre zonele pentru care este prognozată o îmbătrânire accentuată a populației.

Presiunea asupra serviciilor sociale este vizibilă și la nivel local. În municipiul Alba Iulia, căminul pentru persoane vârstnice are o capacitate de 100 de locuri, centrul de zi dispune de 120 de locuri, iar serviciul de îngrijire la domiciliu poate deservi 35 de beneficiari. La sfârșitul anului 2025, gradul de utilizare a acestor servicii era cuprins între 90% și 95%, potrivit documentației administrației locale pentru anul 2026.

În același timp, AJPIS Alba a contractat în 2025 finanțări de aproape 5,8 milioane de lei pentru dezvoltarea unor servicii sociale destinate persoanelor vârstnice din județ.