Platforma #Romania100 – România la 100 de ani. Ce proiecte naţionale şi schimbări propune Dacian Cioloş pentru un nou Guvern

Premierul Dacian Cioloş, care a reiterat faptul că nu va candida la alegerile din decembrie, a lansat, luni seara, Platforma #Romania100 – România la 100 de ani – 10 principii ale unei guvernări pentru cetățeni. Sunt parte din experienţa sa în Guvernul pe care-l conduce şi direcţii pe care consideră că ar trebui să le continue Executivul viitor.

În opinia sa, Guvernul trebuie restrâns şi să devină funcţional, administraţia centrală trebuie restructurată, iar fondurile bugetare care distribuie bani pe criteriul clientelismului politic vor fi desfiinţate. Sunt măsuri pe care Dacian Cioloş le propune pentru primele 100 de zile ale unei noi guvernări. La capitolul „proiecte naţionale”, propune modificarea legii salarizării bugetarilor, pentru eliminarea actualelor discrepanţe, sprijinirea mediului de afaceri, buget multianual şi un portofoliu de proiecte de investiţii de interes naţional.

Şi toate acestea, în contextul în care România împlineşte, în 2018, 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia.

“Am promis că nu voi candida în aceste alegeri și că nu mă voi implica politic pe durata acestui mandat. Decizia mea rămâne fermă, iar Guvernul pe care îl conduc rămâne unul independent.

Am dorit să arătăm că România se poate guverna și altfel – cu onestitate, corectitudine, integritate. Eu cred că în România poate exista un alt mod de a administra interesul public, deschis, în dialog cu oamenii, pornind de la ideea ca interesul general este mai bine servit de o administrație profesionistă și nu politizată. Asta am început să fac în acest an. Nu totul a mers bine, dar am încercat să corectăm cu onestitate greșelile făcute.

Dar, tocmai pentru că acum am această experiență, cred că schimbarea poate să continue. Din punctul meu de vedere, un proiect de guvernare după alegerile din 11 Decembrie 2016 ar trebui dezvoltat în baza unor principii asumate public, susținute de partidele, de oamenii politici, de grupurile civice sau organizațiile societății civile, de oamenii de afaceri, de fiecare dintre noi, cei care credem că această schimbare e necesară”, este mesajul lui Dacian Cioloş, transmis odată cu lansarea platformei.

Premierul a declarat, pentru Digi24.ro, că un astfel de proiect “care să reflecte cumva experienţa pe care am acumulat-o în aceşti ani” ar putea fi un “legământ” pentru perioada următoare. Astfel, Cioloş îşi propune să contribuie  la dezbaterile premergătoare alegerilor.

“Ca un om care nu face parte dintr-un partid politic, mesajul pe care l-aş transmite este că nu trebuie să ne temem de politică. Sau să avem impresia că în mod definitiv şi irevocabil politica nu este un lucru bun. Eu nu cred că putem avea democraţie fără politică. Dar e rolul nostru, al tuturor cetăţenilor, să facem în aşa fel încât politica să fie una onestă şi să semene cât mai mult cu aşteptările pozitive, bune, pe care le avem noi de la conducători şi de la modul în care vrem să evolueze societatea”, a declarat Cioloş pentru Digi24.ro

Platforma România 100 prezintă 10 principii. Dacian Cioloş susţine o Românie fără corupţie, cu clasă politică responsabilă, guvernată cu bun simţ, în care fiecare munceşte şi este plătit cinstit, o Românie fără sărăcie, cu o economie competitivă şi cu adevărat educată, o Românie sănătoasă, care contează în UE şi NATO şi, nu în ultimul rând, o Românie a tuturor românilor. AICI, integral.

Primele #100dezile: organizarea schimbării

“Guvernul trebuie regândit la nivel de funcționalitate ministerială, cu un Cabinet format dintr-un număr restrâns de miniștri, cu ministere comasate pe principiul clusterelor de dezvoltare și un număr redus de agenții de implementare și reglementare.

Restructurarea administrației centrale trebuie consfințită legislativ prin modificarea Legii 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului, astfel încât să includă un model de organizare internă pentru fiecare minister, cu explicarea competențelor, pentru a elimina riscul suprapunerii de atribuții.

Guvernarea este construită pe baza unor obiective trans-sectoriale, clar asumate, în beneficiul cetățenilor (de exemplu: investiții coordonate, reducerea sărăciei, debirocratizare, digitalizarea administrației, infrastructură modernă etc.).

ComisiadeTaiatHartii 2.0 devine o instituție de sine stătătoare, în cadrul Cancelariei Guvernului și își continuă misiunea de debirocratizare în sprijinul cetățenilor, al antreprenorilor și pentru simplificarea relațiilor inter-instituționale.

Guvernul instituționalizează #GovITHub și Coordonatorul pentru Tehnologia Informației. Aceste instituții urmăresc ca investițiile în IT ale instituțiilor publice să fie făcute efi­cient, conform unei strategii și în interesul cetățenilor

Strategiile guvernamentale, politicile publice și proiectele legislative trec printr-o primă evaluare de impact la momentul adoptării lor sau odată la 3 ani. Cele care nu trec testul eficienței și impactului încetează în mod automat.

Consolidarea tuturor fondurilor naționale și europene destinate dezvoltării și o reală abordare multianuală a utilizării acestora. Fondurile bugetare care distribuie bani fără proiecte sau planuri de dezvoltare si mecanisme de control, impredictibil, pe baza clientelis­mului politic trebuie desființate.

Cheltuielile publice clar prioritizate, cu evaluarea impactului. Trebuie operaționalizată și întărită instituțional la nivelul Cancelariei, unitatea de evaluare a investițiilor publice. Toate investițiile guvernamentale trec prin acest filtru”.

Portofoliu de proiecte naționale

“Reforma administrației publice: modificarea Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici pentru introducerea unor criterii noi de recrutare, evaluare și stimulare a acestora. Obiectivul este de a crea o administrație publică profesionistă, competentă, integră, transparentă, atât la nivel central cât și la nivel local.

Modificarea Legii-cadru 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice pentru eliminarea discrepanțelor și discriminărilor între diferitele sectoare ale sectorului public.

Operaționalizarea Strategiei Naționale Anticorupție, întărirea Agenției Naționale de Ad­ministrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), Pact multianual pentru finanțarea și întărirea sistemului judiciar.

Asumarea și operaționalizarea celor 17 capitole ale Strategiei România Competitivă.

Crearea unui Program național pentru sprijinirea antreprenoriatului ca motor al economiei românești. Fiecare leu investit din fonduri publice trebuie să susțină o creștere economică durabilă, de calitate, crearea de locuri de muncă și atragerea capitalului privat

Continuarea Pachetului anti-sărăcie, cu alocare bugetară, schimbări legislative, ter­mene concrete de îndeplinire asumate anual.

Propunere legislativă pentru stabilirea unui cadru financiar multianual, care să asig­ure continuitatea investițiilor majore în economie, prin angajarea multianuală a resurselor bug­etare. Bugetul României va fi elaborat astfel încât să urmeze programe și obiective, nu nevoia unor instituții de a-și justifica existența.

Stabilirea unui portofoliu de proiecte de investiții de interes național, care să benefi­cieze de fonduri europene și buget național în domeniile sănătate, educație, infrastructură mare.

Prioritizarea cercetării aplicate, dezvoltării și inovării ca element de creștere a valorii adăugate în economie.

Încurajarea participării Diasporei în economie prin abordări de tipul “RePatriot” și continu­area programelor Diaspora Start-Up.

Revizuirea legislației și crearea unui Program național pentru păduri care să permită conservarea și exploatarea durabilă a acestora.

Reorganizarea Agenției Domeniilor Statului într-o structură care să permită achiziționarea de terenuri agricole, comasarea și revânzarea acestora către tineri agricultori, astfel încât să sprijine dezvoltarea agriculturii locale, întărirea fermei de familie, a formelor asociative și a clasei de mijloc la sate.

Un pachet legislativ pentru încurajarea în agricultură a producției și comercializării (inclusiv la export) de valoare adăugată, asocierii și organizării pe filieră în agricultură și înființarea Camerelor Agricole ca structuri independente de consultanță agricolă și sprijin pentru fermieri, coordonate de aceștia.

Continuarea investițiilor în cadastrarea teritoriului țării, cu precădere pentru terenurile agricole.

Continuarea și îmbunătățirea programului de prevenire și gestionare a riscurilor de cutremur și alte catastrofe naturale.

Continuarea schimbării de perspectivă în implementarea programelor europene, cu accent pe simplificare, creșterea calității proiectelor și a impactului pe care programele finanțate îl au în economie. Dezvoltarea instrumentelor financiare inovatoare demarate cu ajutorul fondurilor europene.

Implementarea strategiilor de Investiții Teritoriale Integrate din fonduri europene și buget național în Delta Dunării, Valea Jiului, zona Moldovei, Roșia Montană-Apuseni și identifi­carea altor zone care necesită pachete de intervenție integrate din fonduri publice si private.

Pregătirea în condiții optime a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene în 2019.

Dezvoltarea gazoductului Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) și continuarea efor­turilor de interconectare energetică și consolidare a independenței și securității energetice a țării.

Abordare multianuală a punerii în valoare a patrimoniului istoric și cultural național.

Sprijinirea sportului de performanță și dezvoltarea unui program național de pro­movare a sportului de masă”.