Plățile din Pilonul II au crescut cu aproape 55%. Peste 42.000 de pensionari au încasat bani în primul semestru din 2026

Plățile din Pilonul II au crescut cu aproape 55%. Fondurile de pensii private obligatorii au efectuat plăți de 1,73 miliarde de lei către 42.229 de participanți și beneficiari în primul semestru din 2026, potrivit datelor ASF. Numărul celor pentru care au fost efectuate plăți a crescut cu aproximativ 54,6% față de aceeași perioadă din 2025, când era de 27.316.

Creșterea vine pe fondul maturizării sistemului de pensii private, explică vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, Dan Armeanu, citat de Mediafax.

Tot mai mulți participanți ajung la pensionare și solicită sumele acumulate în conturile individuale.

Vezi și: De ce nu se pot retrage banii din Pilonul 2 la pensionarea anticipată? Reguli în 2026

Potrivit acestuia, apropierea de vârsta pensionării a „generației decrețeilor”, una dintre cele mai numeroase generații din România, va contribui la creșterea numărului de beneficiari.

Publicitate

„Sistemul trece astfel, treptat, de la etapa predominantă de acumulare către etapa de maturitate, în care componenta de plată va avea o importanță tot mai mare”, a declarat Dan Armeanu.

Numărul beneficiarilor nu reflectă doar pensionările din acest an

Vicepreședintele ASF precizează că datele includ și persoane care au dobândit anterior dreptul de a încasa banii, dar au depus ulterior cererea și documentele necesare.

Prin urmare, cei 42.229 de participanți și beneficiari nu reprezintă exclusiv persoane pensionate în primele șase luni din 2026.

În total intră și plățile aferente invalidității sau cele către moștenitorii participanților decedați.

Din valoarea totală plătită în primul semestru:

• 82% a fost aferentă deschiderii dreptului la pensie;
• 10% a fost aferentă invalidității;
• 8% a fost aferentă decesului participantului.

Dan Armeanu estimează că tendința va rămâne crescătoare în următorii ani, atât ca număr de beneficiari, cât și ca valoare a sumelor plătite. Ritmul va depinde însă de fluxul pensionărilor și de momentul în care participanții solicită plata.

Plățile eșalonate câștigă teren

Plata integrală rămâne opțiunea majoritară, dar diferența față de plata în rate s-a redus.

În primul semestru din 2026, pentru 57% dintre participanți și beneficiari au fost efectuate plăți unice, iar pentru 43%, plăți eșalonate.

În perioada similară din 2025, ponderea celor cu plăți unice era de 77%.

Scăderea este de 20 de puncte procentuale, ceea ce arată o schimbare a structurii plăților raportate de fonduri.

Activele Pilonului II au ajuns la 237,42 miliarde de lei

Cele șapte fonduri de pensii administrate privat aveau active totale de 237,42 miliarde de lei la 30 iunie 2026, în creștere cu aproximativ 39% față de aceeași dată din 2025.

Valoarea medie a activului unui participant era de 27.784 de lei, cu 36% mai mare decât cu un an înainte.

Această medie privește conturile participanților la sistem, nu suma medie încasată de persoanele care au solicitat plata.

Împreună, Pilonul II și Pilonul III aveau active totale de 246,20 miliarde de lei și 9,64 milioane de participanți, potrivit cifrelor prezentate.

Activele sistemului reprezentau 12,35% din PIB, față de 9,90% în aceeași perioadă a anului precedent.

Când pot fi încasați banii

Accesul la sumele din Pilonul II este posibil în cazul pensionării pentru limită de vârstă sau al pensionării pentru invaliditate, în condițiile legii.

În cazul decesului participantului, drepturile revin moștenitorilor legali sau testamentari.

Reglementările actuale permit plata unică a activului personal net ori plata eșalonată pe maximum cinci ani.

Legea nr. 2/2026 privind plata pensiilor private intră în vigoare la 5 ianuarie 2027. Totuși, dispozițiile tranzitorii prevăd menținerea cadrului anterior de plată până la autorizarea de către ASF a cel puțin unui fond de plată de tip retragere programată.

ASF nu poate cuantifica persoanele care amână plata

Autoritatea nu deține date care să permită identificarea distinctă a participanților eligibili care amână solicitarea banilor și nici informații despre motivele lor, a precizat Dan Armeanu.

În lipsa unei analize dedicate, nu pot fi stabilite concluzii privind comportamentul acestui grup. Menținerea banilor în fond presupune continuarea investirii lor, însă un eventual câștig viitor nu este garantat.