Polițiștii pot fi sancționați fără Consiliul de disciplină în stare de urgență, mobilizare sau război. Decizia CCR, publicată

Polițiștii care comit abateri disciplinare în timpul stării de urgență, stării de asediu, mobilizării sau războiului pot primi sancțiuni disciplinare fără consultarea Consiliului de disciplină. Cercetarea prealabilă rămâne însă obligatorie.

Curtea Constituțională a României a stabilit că prevederea din Statutul polițistului care permite această procedură specială este constituțională. Decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial din 23 septembrie 2026. Hotărârea este definitivă și general obligatorie.

Este vorba despre articolul 58⁴ alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

Potrivit prevederii, pentru abaterile disciplinare săvârșite pe timpul stării de urgență, stării de asediu, mobilizării sau pe timp de război, sancțiunile disciplinare se aplică după efectuarea cercetării prealabile, fără consultarea Consiliului de disciplină.

Așadar, regula specială este legată de momentul în care a fost comisă abaterea. Cercetarea disciplinară și aplicarea sancțiunii pot avea loc ulterior perioadei excepționale.

Publicitate

De unde a pornit procesul

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național Pro Lex din București, în numele unui membru de sindicat, într-un dosar aflat la Curtea de Apel Craiova.

Procesul avea ca obiect anularea unei dispoziții de sancționare disciplinară emise de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.

Autorul excepției a susținut, în esență, că este afectat dreptul la apărare dacă un polițist poate fi sancționat pentru o faptă săvârșită în timpul stării de urgență fără consultarea Consiliului de disciplină, în condițiile în care cercetarea prealabilă și aplicarea sancțiunii au avut loc după încetarea stării de urgență.

Au mai fost invocate, în cazul concret, respingerea unor probe solicitate și nerespectarea principiului contradictorialității.

Cercetarea prealabilă rămâne obligatorie

CCR a respins excepția de neconstituționalitate.

Un element important al deciziei este că procedura specială nu elimină cercetarea prealabilă. Este eliminată doar obligația consultării Consiliului de disciplină pentru abaterile săvârșite în situațiile excepționale prevăzute de lege.

În cadrul cercetării disciplinare, polițistul are dreptul să formuleze și să susțină apărări, să prezinte probe și argumente în favoarea sa și să fie asistat.

Citarea și ascultarea polițistului cercetat sunt obligatorii. Acesta are dreptul să cunoască actele cercetării, să solicite administrarea unor probe în apărare și să depună documente doveditoare.

La cerere, polițistul poate fi asistat de un alt polițist, de un reprezentant desemnat de Corpul Național al Polițiștilor sau de organizația sindicală ori de un avocat, în condițiile prevăzute de lege.

La terminarea verificărilor, polițistul cercetat poate formula obiecții și poate solicita noi probe în apărare.

Ce rol are Consiliul de disciplină

Consiliul de disciplină este un organism colectiv de analiză juridică și profesională a abaterilor comise de polițiști și a modului în care acestea au fost cercetate.

Consiliul poate evalua probe, poate solicita clarificări, audia persoane, administra probe și verifica documente.

Concluziile sale cu privire la existența sau inexistența abaterii disciplinare și la vinovăția sau nevinovăția polițistului sunt obligatorii pentru persoana competentă să decidă. Propunerea privind sancțiunea disciplinară are însă caracter consultativ.

CCR arată că această etapă reprezintă o garanție suplimentară privind corectitudinea și legalitatea deciziei referitoare la răspunderea disciplinară.

Ce sancțiuni pot fi aplicate

Potrivit Statutului polițistului, sancțiunile disciplinare sunt:

• mustrarea scrisă;
• diminuarea salariului funcției de bază cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni;
• amânarea promovării în grade profesionale sau funcții superioare pentru o perioadă de 1-3 ani;
• trecerea într-o funcție inferioară, până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut;
• destituirea din Poliție.

În procedura obișnuită, mustrarea scrisă și diminuarea salariului pot fi aplicate fără consultarea Consiliului de disciplină.

Pentru sancțiunile mai grave, consultarea Consiliului face parte, în mod normal, din procedură.

În schimb, pentru abaterile săvârșite în timpul stării de urgență, stării de asediu, mobilizării sau războiului, toate sancțiunile prevăzute de art. 58 alin. (1), inclusiv destituirea din Poliție, pot fi aplicate după cercetarea prealabilă, fără consultarea Consiliului de disciplină.

CCR: Sunt restrânse unele garanții, nu dreptul la apărare în ansamblu

Curtea Constituțională recunoaște în motivarea deciziei că eliminarea consultării Consiliului de disciplină restrânge o parte dintre garanțiile extinse ale dreptului la apărare de care beneficiază polițiștii în procedura disciplinară.

CCR consideră însă că polițistul își poate exercita în continuare dreptul la apărare în cadrul cercetării prealabile.

Potrivit Curții, regula specială urmărește simplificarea și accelerarea procedurii disciplinare în situații excepționale, precum starea de urgență, starea de asediu, mobilizarea sau războiul.

Curtea arată că prevederea urmărește, totodată, prevenirea abaterilor și întărirea disciplinei profesionale în asemenea perioade, având în vedere rolul polițiștilor în menținerea ordinii și exercitarea autorității publice.

Polițistul poate contesta sancțiunea în instanță

Dreptul de a contesta sancțiunea rămâne valabil.

Pentru abaterile disciplinare săvârșite pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare sau pe timp de război, actul administrativ prin care se aplică sancțiunea produce efecte de la comunicare și poate fi contestat direct la instanța de contencios administrativ.

În ceea ce privește acuzațiile referitoare la refuzul audierii unor persoane sau al administrării unor probe într-un caz concret, CCR a stabilit că acestea țin de aplicarea legii și trebuie verificate de instanțele de judecată.

Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, excepția ridicată de Sindicatul Național Pro Lex și a constatat că dispozițiile art. 58⁴ alin. (2) din Statutul polițistului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.