Potirul euharistic din care s-a împărtășit protopopul greco-catolic Ioan Simu, la 1 decembrie 1918, expus la muzeul din Sebeș

Exponatul lunii decembrie 2021 la muzeul din Sebeş este potirul euharistic din care s-a împărtăşit Ioan Simu, protopopul greco-catolic al Sebeşului, la 1 decembrie 1918, înainte de plecarea la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

În ziua de 1 Decembrie 1918, înainte de plecarea spre Alba Iulia, locuitorii români ai Sebeșului au participat la Sfânta Liturghie care s-a oficiat în fiecare dintre cele două biserici ale orașului, ortodoxă și greco-catolică, despărţite doar de râul Sebeş.

La fel cum se întâmpla în fiecare duminică, în cadrul liturghiei, preoţii s-au cuminecat. După terminarea serviciului divin, participanții s-au deplasat in corpore în Piaţa Mare a oraşului, unde a fost oficiat un Te Deum, la care au slujit, împreună, cei doi protopopi, Ioan Simu (greco-catolic) şi Sergiu Medean (ortodox), după care delegația Sebeșului a pornit spre Alba Iulia.

Ioan Simu (1875-1948), protopop și președinte al Consiliului Naţional Român din localitate, a folosit pentru a sluji şi pentru a se împărtăşi un potir euharistic care, după moartea sa, survenită la 30 de ani după acele evenimente, a avut o soartă mai puțin obișnuită. Urmașul său în scaunul protopopesc al Sebeşului, preotul Teodor Radu, în contextul desființării de către comuniști a bisericii greco-catolice, la sfârșitul anului 1948, a ales să ascundă vasul liturgic în podul bisericii, sub o grindă, unde a rămas timp de decenii. A fost descoperit abia în anii ’70 ai secolului trecut, de părintele Petru Brudea, cu ocazia unor reparaţii la acoperiş. Ulterior, potirul a intrat în patrimoniul Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeş, acest valoros artefact fiind propus publicului ca exponat al lunii decembrie.

Potirul euharistic, confecţionat din argint

Potirul euharistic este confecţionat din argint, prin turnare, și a fost realizat din trei părţi, lucrate separat și asamblate ulterior. Acestea au fost îmbinate folosindu-se un şurub introdus prin interiorul piciorului. Vasul liturgic are înălţimea de 27 cm, iar grosimea metalului, variază de la 1 la 4 mm.

Talpa potirului este circulară, având diametrul de 14,8 cm, partea sa inferioară fiind tratată sub forma unei scotii cu baza profilată. Deasupra acesteia se află un registru decorativ, de forma unei semicalote, împărţit în zone egale cu ajutorul a trei lobi sugeraţi, realizați în relief, pe care se află tot atâtea cruci stilizate. Câmpurile delimitate astfel sunt ornamentate cu elemente de decor vegetal, realizate tot în relief, în fiecare dintre ele fiind redate instrumentele utilizate la supliciul Mântuitorului.

Astfel, sunt figurate stâlpul infamiei, cu biciul şi beţele folosite pentru a-l lovi în curtea Praetorium-ului, atunci când a fost dus în faţa lui Pilat din Pont, cununa de spini, piroanele, ciocanul şi cleştele, utilizate la crucificare şi, respectiv, scara care a servit la montarea plăcuţei cu inscripţia INRI. Acestora li se adaugă trestia, cu buretele în vârful ei, cu ajutorul căreia i s-a dat să bea oţet, precum şi suliţa cu care a fost străpuns. La interior, pe marginea tălpii, este gravat textul „Poporulu eclesiei gr.c. dein Sabesiu, 1869”. Elementele decorative amintite acoperă și fusul potirului.

Piciorul acestuia este decorat cu patru noduri, cu diametre şi dimensiuni diferite, realizate din succesiuni de profiluri de tip scotie și tor. Acestea din urmă au muchiile decorate cu motivul torsadei (al funiei), ornament cu dublu rol, decorativ şi funcţional, asigurându-se astfel o mai bună aderență la manipulare.

În partea superioară a piciorului se află cupa, nedecorată, susținută de un suport ajurat, tot din argint, ornamentat cu vrejuri de viţă-de-vie, dispuse în patru registre verticale, în formă de inimă, delimitate unele de altele de câte un ciorchine.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News