Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Pregătiri pentru recensământul populației și al locuințelor. Luni începe instruirea formatorilor


Publicat

Recensământul populației și al locuințelor este pe ultima sută de metri, din punctul de vedere al organizării. De luni, 29 august, la nivel central va avea loc pregătirea formatorilor, care vor instrui recenzorii. Recensământul va debuta în 20 octombrie și se va încheia pe data de 31 octombrie. În județul Alba, la această acțiune vor participa 1.704 recenzori, 227 de recenzori șefi și 83 de coordonatori sau șefi de circumscripție.

În momentul de față este aproape finalizată acțiunea de distribuire a instrumentarului de recensământ pentru municipii, orașe și comune. De luni, la nivel central va avea loc instruirea formatorilor, iar până la sfârșitul săptămânii viitoare se va întocmi programul instruirilor pe centre și serii de instruire.

De asemenea, până pe data de 15 septembrie trebuie să se stabilească spațiile necesare desfășurării recensământului, urmând ca, în perioada 15-30 septembrie, să se realizeze și instruirea și totodată validarea personalului angajat în recensământ.

La sediul Direcției Regionale de Statistică Alba s-a efectuat recepția instrumentarului destinat instruirii și a formularelor de recepție, precum și a aparaturilor necesare prelucrării datelor obținute în urma recensământului.

Se vor întregistra toți cetățenii români cu domiciliul în țară, persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie, dar care au domiciliul sau reședința permanentă în România și toate clădirile de locuit.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

LISTA serviciilor medicale prestate la Centrul Multifuncțional de Sănătate Ocna Mureș. Consultațiile, pe bază de programare

Publicat

La centrul Multifuncțional de Sănătate Ocna Mureș sunt prestate servicii medicale în specialitățile medicină internă, pediatrie și obstetrică-ginecologie, în regim de ambulatoriu și/sau internări de zi, cu respectarea obligatorie a măsurilor de protecție în actualul context epidemiologic.

Serviciile medicale prestate în cadrul Centrului Multifuncțional de Sănătate Ocna Mureș

Servicii obstetrică – ginecologie

În regim de ambulator:

– Consultație de specialitate;

– Consultație infertilitate sau investigații;

– Ecografie ginecologică abdominală sau endovaginală;

– Ecografie sarcină trimestrul I, II si III;

– Ecografie sarcină gemelară trimestrul I, II și III;

– Ecografie 3D, 4D;

– Ecografie Doppler trimestrul III;

– Monitorizarea ovlației;

– Cardiotocografie;

– Inserție DIU;

– Extracție DIU;

– Examen citologic Babes Papanicolau;

– Culură secreție vaginală;

– Cultură cervicală.

În regim de spitalizare de zi:

Evaluarea gravidei pentru infecții cu risc pentru sarcină cuprind urmatoarele investigații:

– Consultație de specialitate;

– Analize de laborator: anti HIV;

– Anticorpi anti HCV;

– Ag Hbs;

– IgG anti CMV;

– IgG anti Rubeolă;

– IgG anti Toxoplasmă;

– IgM anti CMV;

– Ig M anti Rubeolă;

– Ig M anti Toxoplasmă;

Îngrijiri acordate mamei pentru cicatrice uterină din cauza unei intervenții chirurgicale anterioare cuprind următoarele investigații:

– Consultație de specialitate

– Analize de laborator: APTT; Creatinina, Uree serică;

– Examen complet de urină;

– Examen din secreții vaginale;

– Fibrinogenemie;

– Glicemie;

– Grup sangvin ABO, Rh;

– Hemoleucograma;

– Sideremie;

– Testare HIV;

– TGO/TGP;

– Timp Quick+INR;

– VDRL;

Investigații imagistice:

– Ecografie pelvis;

– Ecografie endovaginală;

– Cardiotocografie.

Îngrijiri acordate gravidelor cu Edem gestational, cuprind următoarele investigații:

– Consultație de specialitate

– Analize de laborator: APTT;

– Creatinina , Uree serică;

– Examen complet de urină;

– Examen din secretii vaginale;

– Fibrinogenemie;

– Glicemie;

– Proteine totale;

– Hemoleucograma;

– TGO/TGP;

– Timp Quick+INR.

– Cardiotocografie;

– Investigatii imagistice: Ecografie sarcina.

– Polipectomie la nivelul colului uterin;

– Chiuretaj cu biopsie de col uterin;

– Colposcopie cu biopsie de col uterin;

– Chiuretaj cu biopsie de endometru;

Servicii Medicină Internă

În regim de ambulator

În cadrul Ambulatoriul de Medicină Internă sunt acordate următoarele servicii:

– Consult medical acordat de medic specialist;

– Monitorizare T A -Examinare fizică generală;

– Electrocardiograma;

– Pulsoximetrie;

– Recomandări pentru investigaţii de specialitate (ecografii, radiografii, CT…);

– Recomandare pachet minim de analize de specialitate;

– Consulturi interdisciplinare;

– Prescrierea tratamentelor (Rp) ambulatoriu;

– Dirijarea in UPU a cazurilor acute, pentru internare;

– Programarea cazurilor cornice.

Pediatrie

Servicii medicale în asistenţa medicală ambulatorie pentru copiii in varsta de 0 – 18 ani, cuprinde următoarele:

1. servicii medicale curative – consultaţii pentru afecţiuni acute, subacute şi acutizări ale bolilor cronice, fără a fi necesar prezentarea biletului de trimitere de la medicul de familie/specialist pe perioada starii de alertă, ulterior cu bilet de trimitere:

– anamneza, examenul clinic general, examenul clinic specific, stabilirea protocolului de explorări şi/sau interpretarea integrativă a explorărilor şi a analizelor de laborator disponibile, în vederea stabilirii diagnosticului;

– unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare;

– stabilirea conduitei terapeutice şi/sau prescrierea tratamentului medical şi igienodietetic, precum şi instruirea în legătură cu măsurile terapeutice şi profilactice;

– recomandare pentru îngrijiri medicale la domiciliu, după caz;

– recomandare pentru dispozitive medicale, după caz;

– bilet de internare, după caz;

– bilet de trimitere către alte specialităţi, după caz;

– bilet de trimitere pentru investigaţii paraclinice, după caz;

– eliberare de concediu medical pentru apartinator, după caz;

2. supravegherea bolilor cronice

– evaluare clinică şi paraclinică, prescrierea tratamentului şi urmărirea evoluţiei bolnavilor cu afecţiuni cronice, în limita competenţelor, trimestrial sau, după caz, lunar, conform prevederilor legale în vigoare;

– bilet de trimitere către alte specialităţi/internare, după caz;

– eliberare de concediu medical, după caz.

3. servicii diagnostice şi terapeutice

– analize de laborator (sange, scaun, urina, secretii diverse);

– ECG standard;

– Pulsoximetrie;

– Otoscopie;

– extragere capuse/insecte.

4. servicii de monitorizare a nou-nascutilor: curbe de creștere în lungime, greutate și perimetru cranian pe grupe de vârstă și sex

Servicii medicale de tipul Spitalizare de zi, asigurate copiilor în varsta de 0 – 18 ani, pentru urmatoare diagnostice:

– Infecția bacteriană nespecificată;

– Anemia prin carența de fier;

– Malnutriția protin-calorica moderată;

– Obezitatea cauzată unui exces caloric;

– Urticaria alergică;

– Diareea și gastroenterocolita probabil infecțioase;

– Gastrita cronică nespecificată;

– Infecția tractului urinar;

– Ganglioni limfatici măriți;

– Astmul cu predominanță alergică;

– Pneumonia acută;

– Amigdaliata acută;

– Hepatita reactivă nespecifică;

– Alta durere abdominala nespecificată;

– Diabet zaharat tip 1.

Consultațiile în cabinetele medicale se vor acorda doar pe baza programării prealabile.

Dacă doriți o consultație la unul dintre cabinetele noastre, vă rugăm să sunați înainte la cabinetul medical în care doriți să fiți consultat, la numărul de telefon din lista de mai jos.

Cabinet – telefon

Recepție – 0258/401544 , 0258/401545 , 0258/401546

Cabinet Obstetrică – Ginecologie – 0786473091, 08:00-15:00

Cabinet Medicină Internă – 0765983296, 08:00-15:00

Cabinet Pediatrie – 07644532278, 08:00-15:00

Pe lângă cele trei specialități, în cadrul Centrului Multifuncțional de Sănătate Ocnca Mureș există și un punct de recoltare analize medicale (laborator – cu servicii medicale gratuite).

Activitatea medicală de la Centrul Multifuncțional de Sănătate Ocna Mureș este organizată de către Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Vicepreședintele CJ Alba, Marius Hațegan, nervos pe Facebook: ”Nu avem nevoie de votul dv. Pe noi ne votează 60% din cetățeni”

Publicat

Vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Marius Hațegan, care este și secretarul general al PNL, i-a transmis unei femei cu care a avut o conversație în contradictoriu pe pagina sa personală de pe o rețea de socializare, că nu are nevoie de votul ei pentru că pe liberali îi votează 60% dintre cetățenii județului. 

Totul a pornit de la o postare a lui Hațegan, pe Facebook: ”Mihalt…localitatea natală, o comuna tot mai aproape de standarde europene”, la care oamenii au început să reacționeze în legătură cu un utilaj despre care au spus că blochează parcarea în curți. Apoi discuția a deviat cu privire la statului de drum județean sau comunal al tronsonului respectiv.

”… în calitate ce cetatean al acestei comune nu as consuma nici tusul de la tamponul de vot ,pt a vota cu astfel de persoane!
Fiecare avem opinii si pareri diferite care trebuiesc respectate” a scris o femeie cu care Hațegan a intrat în conflict prin intermediul mesajelor.

Până la urmă Marius Hațegan pare a se fi enervat și i-a transmis acesteia că nu are nevoie de votul ei.

”Sunteți pe pagina mea nu a primăriei(deși nu ar trebui sa fiți pt ca nu suntem prieteni pe fb) ..pe mine ma-ați întrebat…și eu v-am răspuns…nu avem nevoie de votul dv…pe noi ne voteaza aproape 60% din cetățenii județului pt ca am făcut ceva pt ei…eu reprezint CJ Alba cea mai respectata instituție din județ și nu îmi permit sa dau informatii eronate”.

Marius Hațegan este cel care conduce campania electorală a PNL Alba, pentru alegerile locale din 2020.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Omul de afaceri din Alba Iulia, Dragoș Feisan, trimis în judecată după șase ani de anchetă. Pentru ce este este acuzat

Publicat

Omul de afaceri, Dragoș Ionuț Feisan, a fost trimis în judecată pentru infracțiuni de corupție. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Alba, în 11 august 2020, la mai bine de 6 ani de când acesta a fost acuzat pentru mai multe fapte. 

Omul de afaceri este acuzat că a schimbat destinaţia unor fonduri europene primite prin intermediul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, potrivit adevărul.ro.

Afaceristul a primit banii pentru a construit un centru de fitness într-o zonă rurală, însă, prin deturnarea fondurilor şi falsificarea de documente, a derulat proiectul în municipiul Alba Iulia.

VEZI ȘI: După șase luni de arest preventiv, omul de afaceri din Alba Iulia, Dragoș Feisan a fost ELIBERAT

La cererea adevărul.ro, în 2014, DNA a comunicat că Dragoş Ionuţ Feisan este acuzat de constituirea de grup infracţional organizat, conflict de interese, dare de mită, trafic de influenţă, complicitate la evaziune fiscală, complicitate la spălare de bani, folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, înşelăciune, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Feisan a stat în arest preventiv șase luni, de la sfârșitul lunii decembrie 2014, și până în luna iunie a anului 2015.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

12 august: 155 de ani de la nașterea regelui Ferdinand I al României

Publicat

La 12/24 august 1865, se năştea la castelul Sigmaringen, în Germania, Ferdinand Victor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern şi al principesei Antonia de Braganza, infanta Portugaliei, şi nepot al regelui Carol I (domnitor 1866-1881; rege al României 1881-1914), notează lucrarea „Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României” (Nicolae C. Nicolescu, Ed. Meronia, 2011).

Pentru a asigura stabilitatea şi continuitatea dinastiei de Hohenzollern, în 1881, s-a reglementat problema succesiunii la tronul României. Articolul 83 din Constituţie prevedea că „În lipsă de coborâtori în linie bărbătească ai Măriei Sale Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, succesiunea tronului se va cuveni celui mai în vârstă dintre fraţii săi sau coborâtorilor acestora”, însă atât principele Leopold, fratele mai mare al lui Carol, cât şi nepotul cel mai în vârstă au notificat că renunţă la calitatea de moştenitori ai tronului României. În aceste împrejurări, succesiunea i-a revenit lui Ferdinand, cel de-al doilea fiul al principelui Leopold de Hohenzollern. În baza prevederilor Pactului de familie din 18 mai 1881, patronat de însuşi împăratul Germaniei, Wilhelm I, şeful familiei de Hohenzollern – Ferdinand a fost confirmat ca moştenitor al tronului României, potrivit volumului „Regele Ferdinand (1914-1927). Activitatea politică” (Ioan Scurtu, Editura Garamond).

În 1884, principele Ferdinand a venit pentru câteva luni în România, după care şi-a continuat studiile la liceul din Düseldorf, apoi la Universitatea din Leipzig şi la Şcoala Superioară de Ştiinţe Politice şi Economice din Tübingen. Simultan, a urmat cursuri de limba, literatura şi istoria românilor cu profesorul Păun. La 19 aprilie/1 mai 1889, principele Ferdinand s-a stabilit în România. Supravegheat de regele Carol I, principele a luat în continuare lecţii de limba română, istorie, geografie şi a fost pus în contact cu realitatea diversă a ţării. În acelaşi timp, şi-a urmat pregătirea militară, participând efectiv la programul de instrucţie şi la manevre. A parcurs toate treptele ierarhiei militare: sublocotenent (1886), locotenent (1889), maior (1892), locotenent-colonel (1895), general de brigadă (1898), general de divizie (1904), general de corp de armată (1911) şi mareşal (1918). A fost inspector general al cavaleriei. A comandat, în calitate de generalisim, armata română în timpul campaniei în cel de-al Doilea Război Balcanic (iunie-august 1913).

Principele Ferdinand s-a căsătorit la 29 decembrie 1892/10 ianuarie 1893, la castelul Sigmaringen, cu Maria Alexandra Victoria (1875-1938), fiica lui Alfred I, duce de Edinburgh şi de Saxa-Coburg-Gotha (al doilea fiu al reginei Victoria) şi a Mariei Aleksandra, mare ducesă a Rusiei (unica fiică a ţarului Aleksandru al II-lea al Rusiei). Perechea moştenitoare a tronului României a sosit la Bucureşti, la 23 ianuarie 1893. Moştenitorul tronului şi familia sa au trăit sub tutela autoritară a regelui Carol I, care nu le îngăduia niciun act de independenţă, nici măcar în viaţa personală de zi cu zi. Pentru tânăra familie a fost rezervat Palatul Cotroceni din Bucureşti şi s-a construit Palatul Pelişor la Sinaia. Din căsătoria celor doi au rezultat şase copii: Carol (1893-1953), Elisabeta (1894-1956), Maria (1899-1961), Nicolae (1903-1978), Ileana (1908-1991) şi Mircea (1912-1916), toţi botezaţi în religia ortodoxă.

Anul 1914 a accelerat brusc cursul istoriei europene şi naţionale, cu implicaţii profunde asupra principelui Ferdinand. Asasinarea lui Franz Ferdinand, moştenitorul Coroanei habsburgice, la 15/28 iunie 1914, la Sarajevo, a accentuat rapid toate contradicţiile dintre state, oferind prilejul, aşteptat, pentru declanşarea primei mari conflagraţii mondiale. La 15/28 iulie 1914, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, la 19 iulie/1 august, Germania a declarat război Rusiei, iar la 21 iulie/3 august, Franţei; la 22 iulie/4 august, Marea Britanie a declarat război Germaniei. Regele Carol I, credincios alianţei cu Puterile Centrale a depus eforturi pentru a evita un război între Austro-Ungaria şi Serbia.

La 21 iulie/3 august 1914, Consiliul de Coroană, convocat la Sinaia de regele Carol I, a decis păstrarea neutralităţii României, ceea ce era în contradicţie cu dorinţa regelui. Decizia l-a afectat grav pe Carol I, care la 27 septembrie/10 octombrie 1914, înceta din viaţă la Castelul Peleş. A doua zi, principele moştenitor Ferdinand I depunea jurământul în calitate de Rege al României, în prezenţa Corpurilor legiuitoare, a membrilor familiei domnitoare şi a Mitropolitului primat. Principele Ferdinand a devenit rege într-o perioadă tensionată, în contextul unor condiţii internaţionale extrem de complexe determinate de izbucnirea Primului Război Mondial (28 iulie 1914) şi de hotărârea de neutralitate adoptată de România.

După doi ani de neutralitate, la 4/17 august 1916, guvernul Ion I.C. Brătianu, cu acordul regelui Ferdinand I, a semnat Tratatul de alianţă între România, pe de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de alta, în care era stipulată satisfacerea dezideratului unirii cu Regatul României a tuturor teritoriilor locuite de români aflate în stăpânirea Austro-Ungariei, respectiv ale Bucovinei, Banatului, Maramureşului, Crişanei şi a toată Transilvania. Tratatul a fost completat de o Convenţie militară, prin care România se obliga să intre în război cel mai târziu până la 15 august şi numai împotriva Austro-Ungariei. Astfel, regele Ferdinand a acceptat, în Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916, intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei, realizând astfel pasul cel mai important pentru realizarea idealului României Mari, consemnează volumul ”Dicţionar biografic de istorie a României” (Ed. Meronia, 2008).

Armata română a început operaţiunile militare pentru eliberarea Transilvaniei şi Bucovinei, în noaptea de 14/27-15/28 august 1916. Primele succese înregistrate au fost urmate, în curând, de un şir de înfrângeri: dezastrul de la Turtucaia (24 august 1916), spargerea frontului pe Jiu (octombrie 1916) şi pierderea bătăliei pentru apărarea oraşului Bucureşti (noiembrie 1916). Au fost înregistrate pierderi grele în efective şi materiale de război, iar două treimi din teritoriul ţării (cca 100 000 kmp) au fost ocupate de inamic. În noiembrie 1916, Curtea Regală, guvernul, Parlamentul, instituţiile statului, dar şi oameni din toate categoriile sociale s-au refugiat la Iaşi.

Generalul francez Henri Mathias Berthelot, unul dintre cei mai importanţi lideri ai conducerii militare a Franţei (în prima parte a războiului), s-a aflat în România, între ianuarie şi mai 1917, în fruntea unei misiuni militare, în calitate de şef al Comandamentului aliat al Dunării, pentru a ajuta armata română să se reorganizeze. În aceste condiţii, în vara anului 1917, când trupele germane au trecut la ofensivă pe frontul român, armata română a reuşit să oprească înaintarea feldmareşalului Mackensen prin victoriile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Victoriile militare din vara lui 1917 au fost obţinute aproape numai de români, armata rusă fiind în plină destrămare şi pe frontul român. La 20 noiembrie/3 decembrie 1917, generalul Scerbacev, comandantul frontului rus din Moldova, a propus germanilor încheierea unui armistiţiu, potrivit volumului ”O istorie a românilor” (Ion Bulei, Ed. Meronia, 2007). În aceste condiţii, România a rămas singură să facă faţă presiunii forţelor armate ale Puterilor Centrale pe Frontul Oriental, fără nicio legătură cu Aliaţii, fiind obligată încheie cu Puterile Centrale armistiţiul de la Focşani (26 noiembrie 1917).

După semnarea păcii de către Rusia la Brest-Litovsk (18 februarie/3 martie 1918) românii au fost obligaţi să accepte, mai întâi preliminariile de la Buftea (5/18 martie) şi apoi Pacea separată de Bucureşti (23 aprilie/7 mai 1918). Condiţiile păcii au fost distructive pentru România: cedarea Dobrogei (Cadrilaterul şi o parte a judeţului Constanţa anexate Bulgariei, iar restul sub condominiul Germaniei, Austro-Ungariei, Bulgariei şi Turciei), rectificare importantă de frontieră pe Carpaţi, în favoarea Austro-Ungariei (5.600 km pătraţi), concesionarea petrolului, grâului, pădurilor ş.a. (prin convenţii economice înrobitoare), libera trecere a trupelor austro-ungare spre Odessa ş.a, aminteşte volumul menţionat mai sus. Muntenia rămânea ocupată până la pacea generală, România fiind lipsită de iniţiativă militară şi diplomatică.

Regele Ferdinand a refuzat să sancţioneze tratatul, în ciuda presiunilor Puterilor Centrale, care însă nu a mai putut fi aplicat, în urma victoriilor Aliaţilor pe Frontul Apusean şi în Macedonia. Cu Germania înfrântă, tratatul a fost anulat, iar România a reintrat în Alianţă (28 octombrie 1918) declarând din nou război Puterilor Centrale, trupele române intrând simultan în teritoriile româneşti ocupate.

În noiembrie 1918, odată cu retragerea trupelor inamice din Bucureşti, regele s-a întors în Capitală, alături de armata română. În aceeaşi perioadă, Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia proclama Unirea cu patria-mamă a provinciilor româneşti de peste Carpaţi, desăvârşindu-se astfel statul naţional unitar român, după ce, în acelaşi an, se uniseră cu România Basarabia, la 27 martie/9 aprilie 1918, şi Bucovina, la 15/28 noiembrie 1918. La 11/24 decembrie, regele Ferdinand a promulgat decretul de sancţionare a unirii, totodată, şi a Bucovinei şi Basarabiei. Desăvârşirea unităţii statale naţionale a fost recunoscută şi la nivel internaţional, prin Tratatele de pace din cadrul Conferinţei de pace de la Paris (sistemul Versailles) din 1919-1920.

Începând cu anul 1919, regele a întreprins împreună cu regina Maria o serie de vizite în provinciile istorice unite cu ţara-mamă. Au vizitat oraşele din Transilvania (22 mai-1 iunie 1919), Bucovina (16-19 mai 1920), Basarabia (20-25 mai 1920) şi Banat (noiembrie 1923). Au revenit în aceste provincii cu prilejul diferitelor serbări, comemorări, inaugurări de instituţii culturale.

Ceremonia încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria care urma „să consfinţească pentru vecie unirea tuturor românilor sub sceptrul regelui Ferdinand” s-a desfăşurat la 15 octombrie 1922, la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, Coroanei regale de oţel a regelui Carol I, ce amintea de Plevna, i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

În condiţiile unui nou cadru geopolitic, regele Ferdinand I a sprijinit iniţiativele, în special, pe cele ale guvernelor liberale, ce au determinat schimbări importante în structura economică, social-politică şi culturală a României: reforma electorală, bazată pe votul universal (pentru bărbaţi), reforma agrară (promisă de rege, pe front, în 1917, ca un act de justiţie socială, dar şi ca o recunoaştere a contribuţiei ţăranilor în haine ostăşeşti la războiul de întregire naţională). Totodată, a fost promulgată o nouă Constituţie, prin care s-a asigurat temeiul juridic pentru dezvoltarea României Mari, potrivit volumului ”Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României” (Nicolae C. Nicolescu, Ed. Meronia, 2011).

S-a implicat personal, având o contribuţie importantă la dezvoltarea cultural-ştiinţifică a ţării, recomandând ”să lucrăm deci necontenit cu gândul curat pentru dezvoltarea tot mai largă a culturii neamului; să nu cruţăm timp, nici muncă pentru a cunoaşte cât mai amănunţit istoria lui, călăuză nepreţuită pentru a ne cunoaşte pe noi înşine; să cultivăm, să păstrăm cu sfinţenie şi gelozie limba noastră”.

În timpul domniei sale, Ferdinand I s-a confruntat cu o gravă criză dinastică provocată de principele Carol I, care în trei rânduri (1918,1919, 1925) a renunţat, din motive personale, dar şi din ostilitate faţă de familia Brătianu, la drepturile şi prerogativele ce-i reveneau în calitate de principe moştenitor la tronul României. La 4 ianuarie 1926, Adunarea Naţională Constituantă a adoptat legile prin care se accepta renunţarea principelui Carol la tronul României, se modifica Statutul Casei Regale, principele Mihai era proclamat moştenitorul tronului şi se constituia o Regenţă care să exercite prerogativele suveranului, în cazul că acesta ar ajunge pe tron înainte de vârsta majoratului. Regenţa se compunea din trei persoane: principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Regele Ferdinand I a murit în dimineaţa zilei de 20 iulie 1927, la orele 2,15, la castelul Pelişor din Sinaia (unde se retrăsese din 27 mai), potrivit comunicatului oficial. În aceeaşi zi, nepotul său principele Mihai (în vârstă de şase ani) a devenit rege al României, până la majorat atribuţiile sale fiind exercitate de Regenţa stabilită la 4 ianuarie 1926.

De la Sinaia, corpul neînsufleţit al lui Ferdinand a fost adus în Bucureşti şi depus la Palatul Cotroceni, timp de două zile (22 şi 23 iulie) pentru organizarea funeraliilor. În dimineaţa zilei de 23 iulie, sicriul a fost transportat la Gara de Nord, unde a fost urcat într-un tren special cu destinaţia Curtea de Argeş. Aici, a avut loc slujba religioasă, după care Ferdinand I a fost înmormântat în biserica mănăstirii, alături de înaintaşul său Carol I şi regina Elisabeta.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate