Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Premierul a prezentat bugetul pe 2013 şi datoriile istorice ale României. La sfârșitul lui 2013, fiecare român va fi mai dator cu 150 euro decât la începutul anului


Publicat

Premierul Victor Ponta a prezentat, joi seara, date privind schema bugetului pentru anul 2013, starea financiară a României şi cheltuielile care vor fi făcute, pe domenii. A precizat că se va aplica disciplina fiscala şi bugetară şi că România nu-şi mai poate permite angajarea de cheltuieli dincolo de ce e posibil. Alte măsuri; reducerea deficitului bugetar, eliminarea risipei. Pentru 2013, este luată în calcul o creştere economică de 1,8%, la un nivel de PIB de 629 mld lei. Ponta a mai declarat că la sfârșitul lui 2013, fiecare român va avea o datorie mai mare cu 150 euro față de începutul anului.

Bugetul cetăţeanului prezentat de premierul Victor Ponta:

– 7.000 euro produce un român într-un an/ 2.500 euro datorie a acumulat fiecare român (stocul datoriei); în 2004, datoria era de 1.400

– 2.300 euro colectează statul în medie de la fiecare cetățean/ suplimentar, 700 de euro per cetățean este paguba generată de datoriile istorice

– 2.450 euro cheltuie statul în medie pentru fiecare cetățean /175 de euro este beneficiul per cetățean al măsurilor noi introduse prin proiectul de buget

PIB echivalează cu rezultatul muncii tuturor într-un an.

În 2013 România va produce cca 140 de miliarde de euro. Aceasta echivalează cu o valoare de 7.000 de euro produsă de fiecare român. Guvernul readuce România în anul 2013 la nivelul PIB din 2008, dacă avem stabilitate, credibilitate și consecvență. Ultimii 4 ani – pierduți pentru dezvoltare.

Evoluţia PIB/Deficit bugetar: anul 2008: 139.8 / 6.7; anul 2009: 118.3 / 8.6; anul 2010: 124.1 / 8; anul 2011:  131.6 / 5.6; anul 2012: 132.6 / 3.1; anul 2013: 139.8 / 3.

În 2013:

• Veniturile statului ajung la 46 miliarde euro (2300 euro / persoană)

• Cheltuielile statului se ridică la 49 miliarde de euro (2450 euro / persoană)

• Deficitul bugetar = 3 miliarde euro (150 euro / persoană)

• Finanțarea deficitului bugetar: 1,5 miliarde euro din surse interne, 1,5 miliarde euro din surse externe

Datorii strânse dupa 1989 și până în prezent:

– 51 de miliarde de euro – toată datoria publică a României

– 60% din această datorie este în valută, 40% în lei;

– 48% din această datorie este internă, 52% este externă

– 2.500 de euro datorie pentru fiecare cetățean

În ultimii 4 ani, datoria României a crescut. Acum 4 ani, datoria României era de 19% din PIB (28 mld euro) echivalentul a 1400 euro datorie pentru fiecare cetățean

În 2013, România are datorii scadente de 14,4 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde euro aferente împrumutului de la FMI și Uniunea Europeană – acestea vor fi refinanțate

România are o datorie de 34,7% din PIB. Din UE, doar trei țări au datorie mai mică (Estonia, Bulgaria, Luxemburg), în timp ce 23 de ţări au datorie mai mare.

 

Cheltuieli 2013 (cca 49 miliarde euro (2450 euro / persoană):

• Salarii – 10,2 miliarde euro

• Pensii – 11,1 miliarde euro

• Investiții – 7,8 miliarde euro (din care 2,5 miliarde euro din fonduri europene)

• Cheltuieli cu bunuri și servicii – 7,6 miliarde euro

• Cheltuieli cu asistența socială – 4,4 miliarde euro (poate părea mult, dar este

ponderea cea mai mică de cheltuieli sociale din toate statele Uniunii Europene)

• Dobânzi la credite – 2,5 miliarde euro

• Subvenții – 1,1 miliard euro

• Contribuția României la UE – 1,4 miliarde euro

• Alte transferuri și cheltuieli – 2,9 miliarde euro

Cheltuieli pe domenii:

– Asigurări și asistență socială: 16,5 miliarde euro

– Sănătate: 6,2 miliarde euro

– Transporturi: 4,9 miliarde euro

– Educație și cercetare: 4,4 miliarde euro

– Agricultură și dezvoltare rurală: 3,8 miliarde euro

– Ordine publică și siguranță natională: 2,7 miliarde euro

– Administrație publică centrală și locală: 2,0 miliarde euro

– Locuințe, servicii și dezvoltare publică: 1,5 miliarde euro

– Apărare: 1 miliard euro

– Protecția mediului: 1 miliard euro

– Alte domenii bugetare (datorie publică, alte servicii generale etc): 5,0 miliarde euro

 

În 2012:

– Guvernul a reîntregit salariile în sectorul bugetar la nivelul din iunie 2010 (8% în iulie, 7,4% în decembrie – a doua tranșă intră în plata în ianuarie). Plata salariilor crescute cu 8% a însemnat în 2012 o cheltuială suplimentară de 500 milioane euro. Aceasta sumă nu fusese bugetată în Legea Bugetului pe 2012 (lege adoptată în decembrie 2011).

– neperceperea începand cu luna mai a contribuțiilor pentru sănătate la pensionari și recuperarea graduală a sumelor tăiate de fostele guverne – a însemnat în 2012 o cheltuială suplimentară de 300 milioane euro. Nici această sumă nu fusese bugetată în Legea Bugetului pe 2012.

– creșterea absorbției de fonduri europene cu 450 milioane euro față de 2011, deși au fost suportate corecții „nanciare substanțiale din cauza neregulilor constatate pănă în noiembrie 2011.

În paralel cu repararea unor nedreptăți sociale, au fost îndeplinite criteriile agreate cu CE, FMI și BM privind deficitul bugetar:

– a fost redus deficitul bugetar cu 2,5 miliarde euro faţă de 2011. Din cele 27 de țări UE, România a avut cea mai mare reducere procentuală a deficitului, în an electoral.

– pentru prima dată după 2007, a fost încadrată în limita de deficit bugetar sub 3% din PIB pe metodologie europeană, creând premisele de ieşire din procedura de deficit excesiv

– a fost asigurată o stabilitate politică, la finalul anului electoral, care s-a revăzut și în stabilizarea cursului de schimb leu-euro (astăzi: 1 euro=4,37ron)

– nu am mai accesat fonduri de la FMI

– statul s-a împrumutat de pe piețele private, cu costuri din ce în ce mai mici, atingând un minim istoric al dobânzii de 5% la euro şi 6% la leu

– CDS, în aprilie 2012 era 345; în prezent, CDS este 197

 

Măsuri noi introduse în 2013

– pensiile indexate cu 4% – cheltuială suplimentară față de 2012 de 500 milioane euro

– finalizarea restituirii sumelor reținute la pensionari din contribuțiile de sănătate – cheltuială suplimentară față de 2012 de 100 milioane de euro.

– a doua tranșă de recuperare a salariilor bugetarilor – cheltuială suplimentară de 1,1 miliarde de euro

– cofinanțare crescută pentru fondurile europene cu 1 miliard de euro față de 2012.

– plata facturilor la medicamente în maxim 60 de zile – cheltuială suplimentară de 800 milioane euro (acestea presupun un necesar de 3,5 miliarde euro).

 

Reduceri de cheltuieli în 2013

– Bugetul Parlamentului în ansamblu va rămane la nivelul 2012. Va scădea suma alocată pentru fiecare parlamentar.
– Reducerea numărului de consilieri la Guvern, precum și numărul celor angajați în ministere; reducerea funcțiilor de conducere din aparatul central

– Reforma dură a companiilor de stat, a autorităților și a altor insItuții bugetofage

– Reducere de cheltuieli, prin insItuirea unei reguli de a nu permite angajarea de noi cheltuieli fără aprobarea bugetelor

– Nu se mai finanțează de la bugetul de stat proiectele susținute din fonduri europene

– Stoparea alocărilor pe criterii politice

Mari probleme amânate în ultimii ani – datorii generate de deciziile luate în ultimii ani și care vor trebui eșalonate pe anii următori:

1. Despăgubiri pentru terenuri și construcții naționalizate – Restituiri în natură plus 5 mld. plătite deja (4 prin Fondul Proprietatea, 1 numerar). Mai sunt solicitări pentru 8 miliarde euro. Decizie CEDO aprilie 2013

2. Hotărâri judecătorești pentru cadrele didactice – 770 milioane euro

3. Hotărâri judecătorești pentru alți bugetari – 1,4 miliarde euro

4. Datoriile ale autorităților locale – 2,2 miliarde de euro

5. Datorii sistemul de sănătate – 1 miliard euro

6. Restituirea taxei auto – 1 miliard euro

Total: peste 14 mld euro.

 

În perioada 2013 – 2016

– România va respecta angajamentele asumate cu partenerii externi pentru menţinerea încrederii ridicate în potenţialul economiei româneşti și finanțarea cu costuri reduse

– Continuarea reparării de nedreptăți sociale, pentru cei mai afectați de criza economică din ultimii ani

– Reforma personalului bugetar

– Reforma salarizării

– Reforma sistemului fiscal și de colectare a taxelor

– Reforma bugetului

– Reforma investițiilor publice

 

Ce va aduce nou bugetul din 2013:

• Transparență și bune practici: “Ghidul cetățeanului despre buget”

• Publicare online a datelor din bugetul Romaniei (pentru a putea ” verificate tot timpul cheltuielile prognozate pentru fiecare minister)

• Bugetarea cheltuielilor de capital bazată pe criterii de eficiență a investițiilor

• Proiecție bugetară multi-anuală pentru 2014-2016, pentru o mai mare

stabilitate și predictibilitate

• Dezbatere publică extinsă a bugetului, inclusiv cu opoziția parlamentară, înainte de adoptare

O nouă filozofie fiscal bugetară

– Reduceri de cheltuieli și atragere de resurse suplimentare la buget

– Reorganizarea sistemului de colectare și de combatere a evaziunii fiscale

– Reforma judiciară, în paralel cu implementarea noilor coduri

Există, în prezent, plângeri penale referitoare la neregulile majore înregistrate în ultimii ani la mai multe companii importante, precum Poșta, Hidroelectrica, Oltchim, ANAF, CNAS, ANRMAP.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Sporuri de până la 7,5% din salariu pentru polițiști, cu impact bugetar de 119 milioane lei. Precizările ministrului de Interne

Publicat

Aproximativ 76.000 de angajați ai Poliției Române primesc din luna ianuarie sporul de titlu de specialist de clasă, care se calculează ca procent din salariul de bază și este acordat în trei trepte, de 2,5%, 5% și 7,5%.

Declarația a fost făcută de Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne, pentru G4Media.ro

”Am ajuns la o soluție cu sindicatele încă din decembrie anul trecut, ceea ce înseamnă că acest spor a intrat în plată în ianuarie. Este un spor care exista în legislație, dar nu fusese acordat până acum, și noi am reușit să îl acordăm”, a spus Bode pentru G4Media.ro.

Acordarea sporului are un impact bugetar de 119 milioane de lei anual, potrivit ministrului de Interne.

El a mai spus că sindicatele din poliție, care au organizat proteste în care denunță înghețarea salariilor, ar trebui să îi informeze pe angajați despre noul spor plătit.

Mai multe sindicate ale poliției au protestat în ultimele două săptămâni, reclamând înghețarea salariilor la nivelul anului 2020, în contextul în care zeci de mii de angajați din sectorul privat fie și-au pierdut locul de muncă în pandemie, fie au veniturile scăzute.

sursă: g4media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Concurs MAI: Peste 8000 de candidați au dat proba scrisă pentru a deveni ofițeri de poliție. Câte locuri sunt

Publicat

Peste 8.000 de candidați, subofițeri și agenți de poliție, au susținut proba scrisă pentru ocuparea a 1.317 posturi de ofițer/ofițer de poliție în Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Selecția s-a organizat pentru trecerea în corpul ofițerilor/ ofițerilor de poliție a maiștrilor militari/ subofițerilor/ agenților de poliție, a anunțat MAI, potrivit dcnews.ro.

Vezi și Ministrul de Interne: Peste 18.000 de candidaturi pentru 2.086 de locuri, la concursurile de trecere în corpul ofiţerilor

Având în vedere numărul mare de posturi scoase la concurs pentru trecerea agenților/subofițerilor în corpul ofițerilor, respectiv 2.086, s-a luat decizia susținerii probelor de concurs etapizat, începând cu 8 ianuarie, precizează MAI într-un comunicat de presă.

Dintre structurile Ministerului Afacerilor Interne cărora le-a fost aprobată demararea procedurilor de concurs, un număr semnificativ de posturi pentru care s-a organizat concursuri a fost din cadrul Poliției Române (1.210), Jandarmeriei Române (220), Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (304), Poliției de Frontieră (147).

O pondere importantă a acestor posturi au avut-o cele din cadrul structurilor operative.

În situația posturilor din aceeași specialitate pentru care s-a organizat concurs,  au fost constituite comisii centrale de concurs, care au elaborat subiectele și grilele de corectare în mod centralizat, în condiții de confidențialitate, măsuri care au fost adoptate și în ceea ce privește distribuirea lor la nivelul unităților organizatoare.

Totodată, au fost dispuse măsuri care vizau identificarea și prevenirea unor situații de conflict de interese, în scopul evitării vicierii procedurilor de concurs și al asigurării tratamentului egal al candidaților, fără discriminări.

Conducerea ministerului a solicitat structurilor organizatoare să ia toate măsurile pentru desfășurarea concursurilor în cele mai bune condiții astfel încât să fie respectate atât regulile de protecție sanitară, cât și toate condițiile de legalitate. În acest context, inclusiv Corpul Național al Polițiștilor, Direcția Generală Anticorupție și Direcția Generală de Protecție Internă au acordat sprijin de specialitate pentru a garanta transparența și corectitudinea procedurilor de concurs.

La nivelul structurilor organizatoare, atât pe parcursul desfășurării probei scrise, cât și ulterior, nu au fost semnalate situații de nerespectare a procedurilor legale privind confidențialitatea subiectelor și a grilelor de corectare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Intervenție mai puțin obișnuită la Sebeș. Apel la 112 după ce un porc a ”evadat” dintr-o mașină aflată în trafic

Publicat

Polițiștii din Sebeș au avut o intervenție mai puțin obișnuită, luni. Au reușit, după un apel la 112, să găsească proprietarul unui porc care ”evadase” dintr-o mașină aflată în trafic.

”O sesizare mai puțin obișnuită a fost primită astăzi, la Sebeș, în urma unui apel la numărul 112: un porc a sărit dintr-o remorcă, în zona stației de autobuz din cartierul M. Kogălniceanu.

Cu ajutorul camerelor de supraveghere video, polițiștii din Sebeș au găsit autovehiculul cu remorca de unde evadase animalul.

A fost identificat proprietarul, care locuiește într-un sat din județul Alba. Astfel, patrupedul se va întoarce în gospodăria cărei îi aparține”, au transmis reprezentanții Primăriei Sebeș.

Oamenii care au văzut animalul care ieșise din remorcă au semnalizat situația și pe rețeaua de socializare.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

ALBA: Cele mai bune și cele mai rele drumuri județene. Unde nu e recomandat să te aventurezi cu mașina, la începutul anului 2021

Publicat

La începutul anului 2021, în județul Alba sunt peste 200 de kilometri de drumuri pietruite și de pământ. În ceea ce privește starea de viabilitate, circa 80 de kilometri de drum sunt în stare rea sau impracticabilă.

Dacă la începutul anului 2020 nu erau deloc drumuri județene în stare foarte bună, acum sunt raportați la această categorie 11,56 km, adică 1,32% dintre căile rutiere administrate de Consiliul Județean Alba. Peste 80% sunt în stare medie sau bună.

Reţeaua de drumuri administrate de Consiliul Judeţean Alba cuprinde 53 de drumuri judeţene, adică 872,16 km. Alți 34,2 km de drumuri județene sunt administrați de municipiile Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeș, respectiv orașele Cugir și Ocna Mureș.

Din lungimea totală de drumuri județene administrate de Consiliul Județean Alba, 30,723 km sunt administrați temporar de comunele Cetatea de Baltă, Doștat, Daia Română, Sântimbru, Berghin, Ciugud, Săsciori, Fărău, Bucerdea Grânoasă și Lunca Mureșului.

Viabilitatea unui drum este calitatea acestuia de a asigura condiții necesare desfășurării normale, fără întreruperi, pe tot parcursul anului, a circulației rutiere.

Consiliul Județean Alba a prezentat starea drumurilor judeţene administrate de instituție: 872,165 km, din care cu îmbrăcăminte asfaltică 663,670 km (76,09%), pietruite 178,56 km (20,47%) și de pământ 29,93 km (3,43%).

Starea drumurilor județene la începutul anului 2021:

– 11,56 km (1,32%) în stare foarte bună

– 611,66 km (70,13%) în stare bună

– 169,45 km (19,43%) în stare medie de viabilitate

– 58,48 km (6,7%) în stare rea

– 20,98 km (2,40%) impracticabili.

Comparativ, la începutul anului 2020, situația era următoarea:

– 00,00 km (0%) în stare foarte bună

– 621,93 km (71,30%) în stare bună

– 148,14 km (16,98%) în stare medie de viabilitate

– 81,08 km (9,29%) în stare rea

– 20,99 km (2,46%) impracticabili.

Atunci erau 654,33 km de drumuri (75,02%) cu îmbrăcăminte asfaltică sau din beton, 186, 6 km (21,39%) drumuri pietruite și 31,23 km (3,58%) drumuri de pământ.

Situația la începutul anului 2019:

– 44,94 km (5,1%) în stare foarte bună

– 566,49 km (64,28%) în stare bună

– 159,98 km (18,15%) în stare medie de viabilitate

– 84,76 km (9,61%) în stare rea

– 24,9 km (2,83%) impracticabili.

STAREA de VIABILITATE a drumurilor administrate de Consiliul Județean Alba la începutul anului 2021:

DJ 103 E: DN 1 – Gârbova de Jos – Gârboviţa – Gârbova de Sus – 7,54 km stare foarte bună (asfaltat), 1,85 km drum de pământ stare rea (km 7,5-9,39)

DJ 103 G: Inoc (DN 1) – Ciugudu de Jos – Ciugudu de Sus – limită Judeţul Cluj – 9,2 km stare bună (asfaltat), 4 km drum pietruit stare medie (între km 9,2 și 13,2)

DJ 106 E: limită Judeţul Sibiu – Dobra – Şugag: 4,3 km drum asfaltat stare bună

DJ 106 F: DN 1 (Camping Cut) – Câlnic – Reciu – Gârbova – limită Judeţul Sibiu: 16,67 m stare bună (asfaltat)

DJ 106 I: DN 1 – Cunţa – Draşov – Şpring – Vingard – Ghirbom – DJ 107 (Berghin): 21,52 km stare bună (asfaltat)

DJ 106 K: Sebeş (DN 1) – Daia Română – Ohaba – Secăşel – DJ 107: 16,76 km stare bună (asfaltat), 5,27 km stare medie (asfaltat), 6,67 km drum pietruit stare medie (pietruit între km 18 și 23,7)

DJ 106 L: Şpring – Ungurei – Roşia de Secaş: 16,3 km drum asfaltat stare bună

DJ 106 M: Cut (DN 1) – Câlnic: 3,3 km drum asfaltat stare bună

DJ 107: Alba Iulia (DN 1) – Teleac – Hăpria – Straja – Berghin – Colibi – Secăşel – Cergău Mare – Veza – Blaj – Sâncel – Lunca Târnavei – Şona – Jidvei – Sântămărie – Cetatea de Baltă – limită Judeţul Mureș – 72,88 km drum asfaltat stare bună

DJ 107 A: Alba Iulia – Părău lui Mihai – Vurpăr – Câmpu Goblii – Dealu Ferului – Mereteu – Blandiana – Sărăcseu – limită Judeţul Hunedoara – 4,02 km asfaltat stare foarte bună (km 4-8), 21,88 km stare bună (asfaltat)

DJ 107 B: DN 1 – Sântimbru – Galtiu – Coşlariu – Mihalţ – Colibi – Roşia de Secaş: 15 km drum asfaltat stare bună, 6,5 km drum pietruit stare medie (km 11,55 -18,10)

DJ 107 C: DJ 107 (Teleac) – Drâmbar – Şeuşa – Ciugud – Dumbrava – Oarda – Vinţu de Jos – DN 7 – 20,89 km de drum asfaltat stare bună

DJ 107 D: Unirea II (DN 1) – Ocna Mureş – Vama Seacă – Fărău – Şilea – limită Judeţul Mureş: 24,9 km de drum asfaltat stare bună, 1,22 km de drum pietruit stare bună (km 30,1 – 31,32)

DJ 107 E: Aiud (DN1) – Ciumbrud – Băgău – Lopadea Nouă – Hopârta – Vama Seacă (DJ 107D): 19,82 km de drum asfaltat stare bună

DJ 107 F: Unirea (DJ 107 D) – Războieni Cetate – Lunca Mureşului – limită Judeţul Cluj: 9,86 km de drum asfaltat stare bună

DJ 107 G: DJ 107 D (Ocna Mureş) – Noşlac – Căptălan – Copand – Stâna de Mureş – Găbud – limită Judeţul Mureş – 8,6 km de drum asfaltat stare bună, 10,62 km de drum asfaltat stare medie (km 3,9 – 14,53)

DJ 107 H: Coşlariu Nou – Galda de Jos – Cricău – Ighiu – Şard – Gara Şard Ighiu (DN 74): 15,83 km de drum asfaltat stare bună, 2,37 km de drum pietruit stare medie (km 0-2,37)

DJ 107 I: Aiud (DN 1) – Aiudul de Sus – Râmeţ – Brădeşti – Geogel – Măcăreşti – Bârleşti Cătun – Cojocani – Valea Barnii – Bârleşti – Mogoş – Valea Albă – Ciuciuleşti – Bucium – Izbita – Coleşeni – Bucium Sat – DN 74 (Cerbu) – 30,5 km de drum asfaltat stare bună (km 3-11 și km 56,3-78), 44,87 km de drum pietruit stare bună și medie (km 11,44-56,3)

DJ 107 K: Galda de Jos ( DJ 107 H) – Mesentea – Galda de Sus – Măgura – Poiana Galdei – Modoleşti – Întregalde – Ivăniş – Ghioncani – DJ 107 I (Bârleşti) – 17,7 km drum asfaltat stare bună, 19,8 km drum pietruit stare medie (km 17,7-37,5)

DJ 107 L: Sântimbru (DJ 107 B) – Totoi – Teleac (DJ 107) – 5,15 km de drum asfaltat stare bună

DJ 107 M: limită Judeţul Cluj – Rimetea – Colţeşti – Vălişoara – Poiana Aiudului – Aiudul de Sus (DJ 107 I) – 25 km de drum asfaltat stare bună

DJ 107 N: DN 1 – Mirăslău – Cicău – 2,6 km de drum asfaltat stare bună

DJ 107 U: Băcăinţi (DJ 107 A) – Ceru Băcăinţi (DC61) – 7 km de drum asfaltat stare bună

DJ 107 V: DJ 107 – Alecuş – DJ 107 D – 3,15 km de drum asfaltat stare medie, 11,85 km de drum pietruit stare bună (km 3,1-15)

DJ 107 Z: Ciumbrud (DJ 107 E) – Păgida – Gâmbaş – Aiud (DN 1) – 7,65 km de drum asfaltat stare bună, 3,25 km de drum pietruit stare bună (km 0,65 – 3,9)

DJ 141 C: DN 14 B (Lunca) – Cenade – Capu Dealului – limită Judeţul Sibiu – 8 km drum asfaltat stare bună, 5 km de drum pietruit stare medie (km 8-13)

DJ 141 D: DJ 106 I (Draşov) – Boz – Doştat – limită Judeţul Sibiu – 10,29 km drum asfaltat stare bună, 2,1 km drum asfaltat stare medie (km 10,29-12,4)

DJ 141 E: Cenade (DJ 141 C) – limită Judeţul Sibiu (Broşteni) – 1,2 km drum asfaltat stare bună, 4,87 km drum de pământ (impracticabil, km 1,2-6,07)

DJ 142 B: limită Judeţul Sibiu – Cetatea de Baltă – 3,35 km de drum asfaltat stare medie

DJ 142 K: Cetatea de Baltă (DJ 142B) – Tătârlaua – Crăciunelu de Sus – Făget – Tăuni – Valea Lungă (DN 14 B) – 17,3 km de drum asfaltat stare bună, 13,45 km de drum pietruit stare medie (km 7-20,45)

DJ 142 M: DJ 107 (Halta Balcaciu) – Bălcaciu – Valea Lungă (DJ 142 K) – 6,7 km drum asfaltat stare bună, 5,5 km drum de pământ (impracticabil km 6,7-12,2)

DJ 142 N: DJ 107- Căpâlna de Jos – Sânmiclăuş – (DJ 107 V) – 3,8 km drum asfaltat stare bună, 1,35 km drum de pământ stare rea (km 2-3,35)

DJ 142 L: Ciumbrud (DJ 107 E) – Sâncrai – Rădeşti – Leorinţ – Meşcreac – Peţelca – Căpud – Zărieş – Gara Podu Mureş (DN 14 B) – 15,1 km drum asfaltat stare bună, 6,2 km drum pietruit stare medie (km 15,1-21,35)

DJ 142 P: Crăciunelu de Jos (DN 14 B) – Bucerdea Grânoasă – 3,8 km drum asfaltat stare bună

DJ 670 C: Săsciori (DN 67 C) – Dumbrava – Câlnic – 6,7 km drum asfaltat stare bună

DJ 704: DN 7 (Şibot) – Vinerea – Cugir – 1,25 km drum asfaltat stare bună

DJ 704 A: DN 7 (Sebeş) – Pianu de Jos – Pianu de Sus – Strungari – Răchita – DN 67 C (Sebeşel) – 19,5 km drum asfaltat stare bună, 4,77 km drum pietruit stare rea (km 0,28-5,05)

DJ 704 K: Vinerea (DJ 704) – Săliştea (DJ 705 E) – 5 km drum de pământ stare medie

DJ 705: limită Judeţul Hunedoara – Almaşu de Mijloc – Almaşu Mare – Zlatna (DN 74) – 10,7 km drum asfaltat stare medie, 5,62 km drum asfaltat stare rea (km 41,2-46,82), 1,3 km drum asfaltat stare bună

DJ 705 B: DN 7 (Tărtăria) – Sibişeni (DJ 704 A) – Vinţu de Jos (DN 7) – Vurpăr (DJ 107 A) – 4,35 km drum pietruit stare medie (km 0-4,35), 7,79 km drum asfaltat stare bună

DJ 705 D: limită Judeţul Hunedoara (km.7+700) – Cheile Cibului – Cib – Glod – Nădăştia – Almaşu Mare – limită Judeţul Hunedoara (km. 33+100) – 13,9 km drum asfaltat stare medie, 11,5 km drum pietruit stare rea (km 21,6-33,1)

DJ 705 E: DN 7 – Tărtăria – Săliştea – 4,8 km drum asfaltat stare bună

DJ 705 H: Cheile Cibului (DJ 705 D) – Glod – Nădăştie (DJ 705 D) – 2,33 km drum de pământ (impracticabil km 0-2,33), 2,33 km drum asfaltat stare medie (km 2,33-4,66)

DJ 742: Gura Roşiei (DN 74 A) – Iacobeşti – Ignăţeşti – Balmoşeşti – Roşia Montană – 6,4 km drum asfaltat stare bună, 3,26 km drum pietruit stare rea (km 6,4-9,66), 9,75 km drum asfaltat stare medie

DJ 750: Gârda de Sus (DN 75) – Ordâncuşa – Gheţar – 16,7 km drum asfaltat stare bună, 8,28 km drum pietruit (impracticabil km 16,72-25)

DJ 750 A: Gura Sohodol (DN 75) – Sohodol – 3,5 km drum asfaltat stare bună

DJ 750 B: Vadu Moţilor (DN 75) – Burzeşti – Poiana Vadului – 10,5 km drum asfaltat stare medie

DJ 750 C: Sălciua de Sus (DN 75) – Dealu Caselor – Valea Largă – Vale în Jos – Ponor – Râmeţ – Valea Mănăstirii – Geoagiu de Sus – Stremţ – Teiuş (DN 1) – 18,8 km drum asfaltat stare bună, 15,4 km drum pietruit stare rea (km 0,6-28,5) 7,03 km drum de pământ stare rea (km 28,5-35,53)

DJ 750 E: DN 75 – Sat Vacanţă – Vârtop – 2 km drum de pământ stare rea

DJ 750 F: DN 75 – Poşaga de Jos – 3 km drum asfaltat stare medie

DJ 750 G: DN 75 – Ocoliş – 5 km drum asfaltat stare medie

DJ 762: limită Judeţul Hunedoara – Dealu Crişului – Valea Maciului – Mărteşti – Vidra – Lunca de Jos – Vârtăneşti – Burzoneşti – Mihoieşti (DN 75) – 5,7 km drum pietruit stare rea (km 40,6-46,3), 17,6 km drum asfaltat stare bună

DJ 762 B: DJ 762 – Avram Iancu – 1,91 km drum asfaltat stare bună

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate