Premierul a prezentat bugetul pe 2013 şi datoriile istorice ale României. La sfârșitul lui 2013, fiecare român va fi mai dator cu 150 euro decât la începutul anului

Premierul Victor Ponta a prezentat, joi seara, date privind schema bugetului pentru anul 2013, starea financiară a României şi cheltuielile care vor fi făcute, pe domenii. A precizat că se va aplica disciplina fiscala şi bugetară şi că România nu-şi mai poate permite angajarea de cheltuieli dincolo de ce e posibil. Alte măsuri; reducerea deficitului bugetar, eliminarea risipei. Pentru 2013, este luată în calcul o creştere economică de 1,8%, la un nivel de PIB de 629 mld lei. Ponta a mai declarat că la sfârșitul lui 2013, fiecare român va avea o datorie mai mare cu 150 euro față de începutul anului.

Bugetul cetăţeanului prezentat de premierul Victor Ponta:

– 7.000 euro produce un român într-un an/ 2.500 euro datorie a acumulat fiecare român (stocul datoriei); în 2004, datoria era de 1.400

– 2.300 euro colectează statul în medie de la fiecare cetățean/ suplimentar, 700 de euro per cetățean este paguba generată de datoriile istorice

– 2.450 euro cheltuie statul în medie pentru fiecare cetățean /175 de euro este beneficiul per cetățean al măsurilor noi introduse prin proiectul de buget

PIB echivalează cu rezultatul muncii tuturor într-un an.

În 2013 România va produce cca 140 de miliarde de euro. Aceasta echivalează cu o valoare de 7.000 de euro produsă de fiecare român. Guvernul readuce România în anul 2013 la nivelul PIB din 2008, dacă avem stabilitate, credibilitate și consecvență. Ultimii 4 ani – pierduți pentru dezvoltare.

Evoluţia PIB/Deficit bugetar: anul 2008: 139.8 / 6.7; anul 2009: 118.3 / 8.6; anul 2010: 124.1 / 8; anul 2011:  131.6 / 5.6; anul 2012: 132.6 / 3.1; anul 2013: 139.8 / 3.

În 2013:

• Veniturile statului ajung la 46 miliarde euro (2300 euro / persoană)

• Cheltuielile statului se ridică la 49 miliarde de euro (2450 euro / persoană)

• Deficitul bugetar = 3 miliarde euro (150 euro / persoană)

• Finanțarea deficitului bugetar: 1,5 miliarde euro din surse interne, 1,5 miliarde euro din surse externe

Datorii strânse dupa 1989 și până în prezent:

– 51 de miliarde de euro – toată datoria publică a României

– 60% din această datorie este în valută, 40% în lei;

– 48% din această datorie este internă, 52% este externă

– 2.500 de euro datorie pentru fiecare cetățean

În ultimii 4 ani, datoria României a crescut. Acum 4 ani, datoria României era de 19% din PIB (28 mld euro) echivalentul a 1400 euro datorie pentru fiecare cetățean

În 2013, România are datorii scadente de 14,4 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde euro aferente împrumutului de la FMI și Uniunea Europeană – acestea vor fi refinanțate

România are o datorie de 34,7% din PIB. Din UE, doar trei țări au datorie mai mică (Estonia, Bulgaria, Luxemburg), în timp ce 23 de ţări au datorie mai mare.

 

Cheltuieli 2013 (cca 49 miliarde euro (2450 euro / persoană):

• Salarii – 10,2 miliarde euro

• Pensii – 11,1 miliarde euro

• Investiții – 7,8 miliarde euro (din care 2,5 miliarde euro din fonduri europene)

• Cheltuieli cu bunuri și servicii – 7,6 miliarde euro

• Cheltuieli cu asistența socială – 4,4 miliarde euro (poate părea mult, dar este

ponderea cea mai mică de cheltuieli sociale din toate statele Uniunii Europene)

• Dobânzi la credite – 2,5 miliarde euro

• Subvenții – 1,1 miliard euro

• Contribuția României la UE – 1,4 miliarde euro

• Alte transferuri și cheltuieli – 2,9 miliarde euro

Cheltuieli pe domenii:

– Asigurări și asistență socială: 16,5 miliarde euro

– Sănătate: 6,2 miliarde euro

– Transporturi: 4,9 miliarde euro

– Educație și cercetare: 4,4 miliarde euro

– Agricultură și dezvoltare rurală: 3,8 miliarde euro

– Ordine publică și siguranță natională: 2,7 miliarde euro

– Administrație publică centrală și locală: 2,0 miliarde euro

– Locuințe, servicii și dezvoltare publică: 1,5 miliarde euro

– Apărare: 1 miliard euro

– Protecția mediului: 1 miliard euro

– Alte domenii bugetare (datorie publică, alte servicii generale etc): 5,0 miliarde euro

 

În 2012:

– Guvernul a reîntregit salariile în sectorul bugetar la nivelul din iunie 2010 (8% în iulie, 7,4% în decembrie – a doua tranșă intră în plata în ianuarie). Plata salariilor crescute cu 8% a însemnat în 2012 o cheltuială suplimentară de 500 milioane euro. Aceasta sumă nu fusese bugetată în Legea Bugetului pe 2012 (lege adoptată în decembrie 2011).

– neperceperea începand cu luna mai a contribuțiilor pentru sănătate la pensionari și recuperarea graduală a sumelor tăiate de fostele guverne – a însemnat în 2012 o cheltuială suplimentară de 300 milioane euro. Nici această sumă nu fusese bugetată în Legea Bugetului pe 2012.

– creșterea absorbției de fonduri europene cu 450 milioane euro față de 2011, deși au fost suportate corecții „nanciare substanțiale din cauza neregulilor constatate pănă în noiembrie 2011.

În paralel cu repararea unor nedreptăți sociale, au fost îndeplinite criteriile agreate cu CE, FMI și BM privind deficitul bugetar:

– a fost redus deficitul bugetar cu 2,5 miliarde euro faţă de 2011. Din cele 27 de țări UE, România a avut cea mai mare reducere procentuală a deficitului, în an electoral.

– pentru prima dată după 2007, a fost încadrată în limita de deficit bugetar sub 3% din PIB pe metodologie europeană, creând premisele de ieşire din procedura de deficit excesiv

– a fost asigurată o stabilitate politică, la finalul anului electoral, care s-a revăzut și în stabilizarea cursului de schimb leu-euro (astăzi: 1 euro=4,37ron)

– nu am mai accesat fonduri de la FMI

– statul s-a împrumutat de pe piețele private, cu costuri din ce în ce mai mici, atingând un minim istoric al dobânzii de 5% la euro şi 6% la leu

– CDS, în aprilie 2012 era 345; în prezent, CDS este 197

 

Măsuri noi introduse în 2013

– pensiile indexate cu 4% – cheltuială suplimentară față de 2012 de 500 milioane euro

– finalizarea restituirii sumelor reținute la pensionari din contribuțiile de sănătate – cheltuială suplimentară față de 2012 de 100 milioane de euro.

– a doua tranșă de recuperare a salariilor bugetarilor – cheltuială suplimentară de 1,1 miliarde de euro

– cofinanțare crescută pentru fondurile europene cu 1 miliard de euro față de 2012.

– plata facturilor la medicamente în maxim 60 de zile – cheltuială suplimentară de 800 milioane euro (acestea presupun un necesar de 3,5 miliarde euro).

 

Reduceri de cheltuieli în 2013

– Bugetul Parlamentului în ansamblu va rămane la nivelul 2012. Va scădea suma alocată pentru fiecare parlamentar.
– Reducerea numărului de consilieri la Guvern, precum și numărul celor angajați în ministere; reducerea funcțiilor de conducere din aparatul central

– Reforma dură a companiilor de stat, a autorităților și a altor insItuții bugetofage

– Reducere de cheltuieli, prin insItuirea unei reguli de a nu permite angajarea de noi cheltuieli fără aprobarea bugetelor

– Nu se mai finanțează de la bugetul de stat proiectele susținute din fonduri europene

– Stoparea alocărilor pe criterii politice

Mari probleme amânate în ultimii ani – datorii generate de deciziile luate în ultimii ani și care vor trebui eșalonate pe anii următori:

1. Despăgubiri pentru terenuri și construcții naționalizate – Restituiri în natură plus 5 mld. plătite deja (4 prin Fondul Proprietatea, 1 numerar). Mai sunt solicitări pentru 8 miliarde euro. Decizie CEDO aprilie 2013

2. Hotărâri judecătorești pentru cadrele didactice – 770 milioane euro

3. Hotărâri judecătorești pentru alți bugetari – 1,4 miliarde euro

4. Datoriile ale autorităților locale – 2,2 miliarde de euro

5. Datorii sistemul de sănătate – 1 miliard euro

6. Restituirea taxei auto – 1 miliard euro

Total: peste 14 mld euro.

 

În perioada 2013 – 2016

– România va respecta angajamentele asumate cu partenerii externi pentru menţinerea încrederii ridicate în potenţialul economiei româneşti și finanțarea cu costuri reduse

– Continuarea reparării de nedreptăți sociale, pentru cei mai afectați de criza economică din ultimii ani

– Reforma personalului bugetar

– Reforma salarizării

– Reforma sistemului fiscal și de colectare a taxelor

– Reforma bugetului

– Reforma investițiilor publice

 

Ce va aduce nou bugetul din 2013:

• Transparență și bune practici: “Ghidul cetățeanului despre buget”

• Publicare online a datelor din bugetul Romaniei (pentru a putea ” verificate tot timpul cheltuielile prognozate pentru fiecare minister)

• Bugetarea cheltuielilor de capital bazată pe criterii de eficiență a investițiilor

• Proiecție bugetară multi-anuală pentru 2014-2016, pentru o mai mare

stabilitate și predictibilitate

• Dezbatere publică extinsă a bugetului, inclusiv cu opoziția parlamentară, înainte de adoptare

O nouă filozofie fiscal bugetară

– Reduceri de cheltuieli și atragere de resurse suplimentare la buget

– Reorganizarea sistemului de colectare și de combatere a evaziunii fiscale

– Reforma judiciară, în paralel cu implementarea noilor coduri

Există, în prezent, plângeri penale referitoare la neregulile majore înregistrate în ultimii ani la mai multe companii importante, precum Poșta, Hidroelectrica, Oltchim, ANAF, CNAS, ANRMAP.