Preşedintele ASF, Dan Radu Ruşanu, arestat preventiv în Dosarul „Carpatica”. Decizie definitivă la Curtea de Apel Bucureşti

Curtea de Apel Bucureşti a decis, marţi, arestarea preventivă pentru 30 de zile a preşedintelui ASF, Dan Radu Ruşanu, decizia fiind definitivă. Instanţa a admis recursul procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), după ce propunerea acestora de arestare preventivă a lui Ruşanu a fost respinsă, pe 26 februarie, de Tribunalul Bucureşti. Decizia este definitivă.

UPDATE: Ca urmare a acestei decizii, Dan Radu Ruşanu a demisionat, miercuri, de la conducerea ASF.

În timpul audierilor de la Curtea de Apel Bucureşti, lui Ruşanu i s-a făcut rău şi a fost solicitată asistenţă din partea unui echipaj medical de urgenţă.

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Dan Radu Ruşanu, a fost reţinut, pe 25 februarie, în dosarul „Carpatica”, după ce procurorii DNA au extins urmărirea penală în cazul său, pentru favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor.

În săptămâna anterioară reţinerii, procurorii DNA au început urmărirea penală a lui Dan Radu Ruşanu, în acest dosar, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu, fiind suspectat că a întocmit şi a avizat proiectul OUG privind ASF şi ar fi acceptat „protejarea frauduloasă” a intereselor SC Carpatica.

„Din ordonanţa de extindere a urmăririi penale a rezultat că există date şi indicii rezonabile conform cărora, pentru perpetuarea situaţiei de favorizare a SC Carpatica Asig SA şi urmărind impunerea în cadrul consiliului ASF a anumitor persoane, dar şi întărirea propriei puteri decizionale, Ruşanu Radu Dan a efectuat demersuri pentru adoptarea unei ordonanţe de urgenţă de către Guvernul României, care să dea caracter normativ şi obligatoriu intereselor sale personale şi de grup”, s-a arătat într-un comunicat de presă de marţi al DNA.

Potrivit probelor administrate până în prezent, Radu Dan Ruşanu ar fi întocmit, în fapt, proiectul ordonanţei de urgenţă pentru modificarea şi completarea OUG 93/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ASF, precum şi pentru modificarea Legii 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România şi ar fi avizat, în calitate de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, proiectul de lege, care a fost ulterior adoptat în şedinţa de guvern din 16 octombrie 2013 şi publicat în Monitorul Oficial din 18 octombrie 2013.

„Pentru atingerea intereselor personale, Ruşanu Radu Dan, în complicitate cu iniţiatorul de drept al proiectului de lege, s-a prevalat de angajamentele legislative şi instituţionale pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară şi le-a asumat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru introducerea unor modificări în proiectul de ordonanţă de urgenţă, care au constat în interpretarea subiectivă şi părtinitoare privind cerinţele legate de calificările profesionale minime pe care trebuiau să le aibă membrii Consiliului A.S.F”, susţin procurorii.

Astfel, cunoscând faptul că Daniel George Tudor, la acea dată vicepreşedintele sectorului de supraveghere a asigurărilor, nu îşi echivalase studiile efectuate în afara ţării, „a impus şi a obţinut modificarea legislaţiei, în sensul introducerii, ca şi condiţie, pentru a ocupa funcţia de membru al Consiliului A.S.F., experienţa profesională în domeniul financiar a instituţiilor de credit şi/sau a instituţiilor financiare nebancare de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor”, au precizat procurorii.

O altă prevedere a cărei reglementare a obţinut-o, în cadrul şedinţei de guvern din 16 octombrie 2013, a constituit-o concentrarea, sub autoritatea exclusivă a preşedintelui ASF, a deciziei de declanşare sau nu a unor controale la societăţile de asigurări, inopinate, „îngrădind astfel atribuţiile vicepreşedinţilor sectoarelor supravegheate, care se presupune că aveau competenţele să decidă oportunitatea instituirii unor astfel de controale”, au mai arătat procurorii.

În acest mod, susţine DNA, Ruşanu a urmărit şi a obţinut foloase necuvenite, prin încălcarea normelor de drept, aducând vătămări, atât instituţiei Autorităţii de Supraveghere Financiară, care, ca organism administrativ autonom de specialitate, trebuie să funcţioneze, guvernat de principiul transparenţei instituţionale, cât şi lui Tudor Daniel George.

Tot în 25 februarie, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut procurorului general al PICCJ să solicite Camerei Deputaţilor aviz pentru urmărirea penală a lui Daniel Chiţoiu, în dosarul „Carpatica”, pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care a fost ministru al Finanţelor. Procurorul general, Tiberiu Niţu, a înaintat Camerei referatul DNA privind cererea de aviz pentru urmărirea penală a lui Chiţoiu.

Cererea a fost formulată întrucât există indicii rezonabile potrivit cărora, în cursul lunii octombrie 2013, Daniel Chiţoiu a iniţiat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă al cărei scop exclusiv era sprijinirea grupului infracţional constituit pentru a favoriza interesele SC Carpatica Asig SA, în lipsa unei urgenţe reale şi cu eludarea procedurii prealabile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, a precizat DNA.

„Demersul avea ca scop înlăturarea din Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a lui Tudor Daniel George, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, precum şi înlocuirea acestuia cu o persoană care urma să garanteze, în mod fraudulos, protecţia intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA”, potrivit procurorilor anticorupţie.

Din probele administrate de procurori a mai rezultat că, în calitate de ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu a iniţiat proiectul de ordonanţă de urgenţă care reducea numărul membrilor consiliului şi prevedea noi cerinţe legate de calificările profesionale minime, fiind introdusă condiţia experienţei profesionale de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor.

„Această cerinţă nu exista anterior şi îl excludea din sfera persoanelor eligibile pe Tudor Daniel George, singurul dintre membrii Consiliului care nu îndeplinea condiţia, având în vedere că nu îşi echivalase studiile efectuate în străinătate”, au mai arătat procurorii.

În referatul procurorilor se mai arată că, prin faptele descrise, au fost aduse vătămări atât intereselor Guvernului şi ASF, instituţii cu rol esenţial în garantarea respectării legii şi a principiului transparenţei instituţionale şi care ar trebui să acţioneze exclusiv în interesul public, cât şi lui Daniel George Tudor, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, care a fost nevoit să demisioneze din funcţia ocupată.

„În acelaşi timp, grupul infracţional care viza protejarea intereselor SC Carpatica Asig SA ar fi obţinut un folos nepatrimonial prin adoptarea acestui act normativ, constând în posibilitatea de a influenţa deciziile autorităţii de supraveghere şi control”, potrivit procurorilor.

În dosarul „Carpatica”, omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF faţă de societatea de asigurări.

În aceeaşi cauză, Laura Chiţoiu, soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, este urmărită penal pentru abuz contra intereselor publice, în calitate de director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară. Laura Chiţoiu s-a autosuspendat din funcţia de director al Direcţiei Avizări din cadrul ASF.

În dosarul „Carpatica” mai sunt urmăriţi penal Radu Mustăţea, membru în CA al Carpatica Asig şi preşedintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, şi Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcţionar la Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Ilie Carabulea şi Marian Mîrzac au fost arestaţi preventiv în 29 ianuarie, de Tribunalul Bucureşti. În cazul lui Radu Mustăţea, instanţa a dispus măsura interdicţiei de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile.

În 12 februarie, Marian Mîrzac a demisionat din funcţia de membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Procurorii DNA au cerut Parlamentului şi Guvernului să le pună la dispoziţie, în dosarul „Carpatica”, mai multe documente legate de OUG despre care există suspiciunea că ar fi fost emisă pentru a proteja interesele firmei de asigurări Carpatica.