Președintele ICCMER: Idealizarea trecutului totalitar nu mai este doar o chestiune de opinie, e o problemă de securitate națională

Idealizarea regimului comunist nu mai reprezintă doar o opinie sau o vulnerabilitate culturală, ci a devenit o reală problemă de securitate națională, a avertizat Daniel Șandru, președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (ICCMER).

Declarația a fost făcută marți, la Palatul Victoria, în cadrul evenimentului de lansare a studiului sociologic realizat de INSCOP Research, care măsoară nivelul de nostalgie față de comunism în societatea românească actuală.

„Ne aflăm într-un moment de cumpănă, dar și de oportunitate. Idealizarea trecutului totalitar nu mai este doar o chestiune de opinie sau o vulnerabilitate culturală. O spun răspicat: este o problemă de securitate națională.

Ca președinte executiv al ICCMER, nu cred că suntem într-un scenariu catastrofic, dar nu ezit să afirm că ne aflăm la un pas de unul. Iar acel pas se poate face, paradoxal, nu printr-o decizie majoră, ci prin continuarea pasivității”, a declarat Șandru, citat de Agerpres.

Vezi și Sondaj INSCOP: Cât de puternică este nostalgia după comunism. 66% dintre români cred că Ceaușescu a fost un lider bun

Acesta a atras atenția asupra faptului că România se confruntă cu un război hibrid, în care nostalgia față de regimurile totalitare – fie ele fasciste sau comuniste – devine o armă simbolică.

„Trebuie să admitem, prin recurs la istoria recentă, că și cuvintele pot deveni gloanțe. De aceea, solicit public adoptarea de urgență de către Parlament a unei legi care să interzică simbolurile regimului comunist și cultul personalităților care l-au susținut. Nu pentru a obstrucționa cercetarea istorică, ci dimpotrivă, pentru a o proteja de instrumentalizări politice”, a spus Șandru.

O memorie colectivă neglijată

Studiul sociologic arată că nostalgia față de comunism nu este o simplă reminiscență afectivă, ci un simptom al unei memorii colective ignorate sistematic de statul român și societate în perioada postcomunistă.

„După 1989, politicile memoriei au fost tratate, din păcate, ca o anexă decorativă a agendei guvernamentale.

Istoria recentă a fost lăsată prea adesea pe umerii istoricilor și a câtorva instituții dedicate, în timp ce alte domenii, pe bună dreptate importante, au ocupat lista scurtă a priorităților.

Consecința este vizibilă astăzi: un teren fertil pentru extremism, revizionism și manipulări afective, toate alimentate de analfabetism istoric, uneori cultivat deliberat”, a mai declarat președintele ICCMER.

Rolul ICCMER în procesul de justiție de tranziție

În acest context, Daniel Șandru a reiterat rolul ICCMER ca instituție-pivot în procesul de justiție de tranziție, amintind că regimul comunist a fost condamnat oficial, în decembrie 2006, drept ilegitim și criminal.

„Această condamnare nu e o metaforă, e un reper. Ea dă sens acțiunilor noastre: atunci când documentăm drama celor 15.000 de copii exterminați în cele 27 de cămine-spital ale regimului Ceaușescu, când readucem în atenție poveștile frontieriștilor uciși sau torturați, sau când deschidem noi anchete privind represiunea și abuzurile comuniste”, a afirmat el.

Istoria comunismului, disciplină obligatorie în licee

În parteneriat cu Ministerul Educației, ICCMER a contribuit la introducerea disciplinei „Istoria comunismului din România” în programa școlară liceală, începând cu anul școlar 2025–2026. Un ghid de predare este în lucru, pentru a sprijini profesorii să abordeze acest subiect într-un mod relevant și conectat la prezent.

„Scopul este ca elevii să înțeleagă comunismul nu ca pe o epocă închisă între coperte, ci ca pe o memorie vie, cu ecouri în prezent”, a explicat Șandru.

Semnale de alarmă în spațiul public

Șeful ICCMER a mai afirmat că în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale (noiembrie 2024 – mai 2025) s-au înregistrat derapaje grave în discursul public, marcate de nostalgii pro-totalitare, minimalizări ale crimelor legionarismului și comunismului, precum și falsuri istorice menite să manipuleze segmente vulnerabile ale electoratului.

„Aceste campanii au construit o realitate paralelă, bazată pe percepții eronate, pe care sondajul INSCOP o face vizibilă fără echivoc. ICCMER a reacționat ferm, sancționând derapajele pro-totalitare ale unor politicieni extremiști, inclusiv prin sesizări penale”, a precizat el.

Un apel la acțiune și sprijin guvernamental

În încheiere, Daniel Șandru a subliniat că istoricii nu pot lupta singuri împotriva uitării și manipulării trecutului. Este nevoie de o „pedagogie a memoriei” care să iasă din mediul academic și să ajungă în comunități și în spațiul digital, acolo unde se formează convingerile tinerilor.

„ICCMER este deja membru în Grupul de lucru pentru combaterea extremismului, coordonat de secretarul de stat Dragoș Hotea, și contribuie la un plan național de acțiune privind conștientizarea crimelor comunismului”, a spus el.

Totodată, Șandru a cerut susținere guvernamentală consistentă pentru instituție: „Politicile memoriei nu pot fi făcute de două-trei persoane, ci de o instituție întreagă, bine finanțată, sprijinită administrativ și susținută politic.”