Președintele Klaus Iohannis a retrimis Codul fiscal în Parlament. Reacția premierului Victor Ponta

Președintele Klaus Iohannis a transmis vineri Senatului cererea de reexaminare a Legii privind Codul fiscal. Premierul Victor Ponta afirmă că respingerea de către președinte a noului Cod fiscal are ca posibile explicații fie „o decizie pur politică de blocare a activității economice a Guvernului cu orice cost”, fie „o decizie luată în afara României și împotriva intereselor României”.

„Susținem relaxarea și simplificarea fiscală prin reducerea unor taxe și impozite în condițiile în care sunt asigurate premisele pentru consolidare fiscală și predictibilitate. Din această perspectivă, considerăm că noul Cod fiscal poate fi pus în aplicare numai după o riguroasă și temeinică analiză a implicațiilor întregului set de măsuri fiscale și bugetare asupra construcției bugetului general consolidat, atât pentru anul 2016, cât și pentru anii următori și numai cu respectarea obligațiilor asumate de România și a legislației interne referitoare la disciplina financiar-bugetară„, arată șeful statului în cererea de reexaminare.

Potrivit președintelui, punerea în aplicare a noului Cod fiscal „ar genera implicații majore la nivelul construcției bugetare pentru anii următori din perspectiva obiectivului de menținere a consolidării fiscale”.

„Decizia domnului Klaus Iohannis de a respinge noul Cod Fiscal (agreat și lăudat de mediul de afaceri, votat în unanimitate de Parlament, așteptat de societatea românească în ansamblu nu doar pentru că readuce cota de TVA la 19%, ci pentru că garantează dezvoltarea economică și socială a țării) are doar două posibile explicații: este o decizie pur politică de blocare a activității economice a Guvernului și a țării cu orice cost (ceea ce făcea și Traian Băsescu indiferent la consecințele negative); este o decizie luată în afara României și împotriva intereselor României pe care dl. Iohannis trebuie să o aplice cu orice risc (ceea ce nici măcar Traian Băsescu nu ar fi făcut vreodată)”, a scris premierul vineri pe Facebook.

Potrivit lui Ponta, „indiferent care din cele două variante e cea reală oricum pentru români este cea mai proastă veste posibilă (iar pentru cei care au votat în noiembrie cel mai clar semn că au fost înșelați)”.

„Vestea bună este că azi putem consemna finalul oricărei iluzii despre noul PNL (mai slugarnic și mai neserios chiar și decât vechiul PDL) — după ce au spus cât de bun e Codul fiscal care este de fapt liberal, după ce au pus în programul lor de guvernare cota de 19% ca bază (amendamentul a fost al lor în Comisia de buget) și după ce au votat în unanimitate în urmă cu trei săptămâni în Camera Deputaților proiectul — acum vor spune că are dreptate Iohannis și Codul fiscal e foarte prost!!! E clar că noul PNL este condus de reprezentanți nu doar slugarnici și ticăloși, ci de-a dreptul niște moluște politice! Se vor sinucide jalnic — Să le fie țărâna politică ușoară!„, conchide premierul.

Președintele Klaus Iohannis a transmis Senatului, vineri, cererea de reexaminare a Legii privind Codul fiscal, a anunțat Administrația Prezidențială.

Iohannis susține că, potrivit evaluărilor Comisiei Europene și Fondului Monetar Internațional, „punerea în aplicare a noului Cod fiscal atrage, în mod evident, ratarea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), respectiv: deficit structural de 1% din PIB și deficit bugetar ESA de 1,2% din PIB, conform Programului de Convergență și Strategiei Fiscal-bugetare”.

„O asemenea dinamică denotă instabilitate în abordarea fiscal-bugetară: de la deficite mari se trece la deficite mici, apoi din nou la deficite mari etc”, arată președintele.

El spune că, „în absența unei ajustări negative de mare amploare pe latura cheltuielilor, cadrul fiscal-bugetar preconizat va fi incompatibil cu menținerea procesului de consolidare fiscală și cu respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu asumat de Guvern prin documentele oficiale de politică economică, respectiv prin Strategia Fiscal-bugetară 2015-2017 și prin Programul de Convergență 2015 — 2018”.

„Cu alte cuvinte, prin noul Cod fiscal se va înregistra o abatere semnificativă de la cadrul de stabilitate și predictibilitate asumat prin tratatele europene și legislația internă. În acest sens, se cuvine a fi subliniată diferența majoră dintre un deficit bugetar neintenționat, ca efect al unei dinamici economice nefavorabile, și un deficit bugetar deliberat, așa cum este cazul scenariului actual de politică fiscal-bugetară”, explică șeful statului în cererea de reexaminare.

Klaus Iohannis subliniază că „legiuitorul trebuie să promoveze o atitudine echilibrată și rațională, de natură a nu genera disfuncționalități care, ulterior, să necesite frecvente corectări de ordin legislativ”, motiv pentru care „în elaborarea unui nou Cod fiscal nu ar trebui promovate politici care generează fiscalități excesive, dar nici relaxări accentuate”.

„Măsurile de austeritate ale anului 2010 trebuie să rămână istorie. Revenirea la politici fiscale riscante și cu consecințe negative pe termen lung reprezintă o experiență pe care nu numai clasa politică nu și-o mai poate permite, dar, mai ales, costurile acestora nu trebuie să mai fie suportate de cetățeni”, afirmă Iohannis în cererea de reexaminare.

În opinia sa, „bunăstarea economică unanim dorită de toate forțele politice din România în beneficiul cetățenilor și al agenților economici poate fi atinsă numai printr-o abordare fiscal-bugetară responsabilă, predictibilă pe termen lung, în concordanță cu obiectivele de creștere economică sustenabilă”.

„Simpla relaxare fiscală, neînsoțită de continuarea procesului de creștere a colectării veniturilor și de o reașezare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, pentru o cât mai rațională cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluțiilor economice și sociale viitoare”, precizează Iohannis.

Din perspectiva sustenabilități cadrului fiscal-bugetar, în legătură cu intrarea în vigoare a Codului fiscal în forma transmisă la promulgare, Iohannis semnalează „o serie de riscuri interne și externe”: „în plan intern — riscurile și vulnerabilitățile ar putea fi reprezentate, în primul rând, de revenirea la o politică fiscal-bugetară prociclică, într-un moment cât se poate de nepotrivit, în care România are nevoie să iasă pe termen lung din capcana politicilor prociclice, care induc creștere economică nesustenabilă și dezechilibre masive în recesiune”.

„Un alt risc este reprezentat de absența unei corelări necesare între prioritățile și politicile fiscale, pe de o parte, și prioritățile și politicile bugetare, pe de altă parte. O consecință a intrării în vigoare a noului Cod fiscal poate fi și neglijarea unor priorități bugetare asumate prin consens politic, cum ar fi obiectivul de creștere a bugetului pentru apărare la 2% din PIB până în anul 2017. Alte riscuri și vulnerabilități la adresa cadrului fiscal-bugetar ar putea decurge din contextul european și internațional actual, în care situația economică a Greciei generează incertitudini majore, nu doar în zona euro, iar piețele financiare globale pot resimți șocuri și căderi dintre cele mai puternice. În acest context, riscul de finanțare ar putea crește semnificativ”, se arată în cererea de reexaminare.

Totodată, președintele semnalează că „promovarea unui model economic axat pe creșterea consumului în dauna investiților ar putea supralicita aportul consumului la creșterea economică și, în plus, ar putea afecta și competitivitatea și balanța externă a României”.

„Nu în ultimul rând, actualul scenariu fiscal-bugetar ar putea afecta obiectivul asumat explicit de către Guvern privind aderarea la Zona euro. În eventualitatea și în funcție de amploarea materializării acestor riscuri, situația macroeconomică a României ar putea suferi o deteriorare apreciabilă și, posibil, de lungă durată, fapt ce ar atrage necesitatea unor ajustări costisitoare în plan fiscal-bugetar”, afirmă președintele.

El subliniază că România, ca stat membru UE, și-a asumat o serie de obligații în vederea respectării unor indicatori fiscali-bugetari prevăzuți expres în legislația primară și secundară a Uniunii, precum și în Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare, ratificat prin Legea nr. 83/2012.

„Legea privind Codul fiscal consacră dispoziții care induc un efect contrar actului normativ sus-menționat. Prin inducerea unui deficit bugetar semnificativ mai mare se ignoră angajamentele bugetare asumate de România la nivel european. În contextul economic actual, considerăm că implementarea noului Cod fiscal comportă serioase rezerve de oportunitate, având în vedere, în principal, reversarea procesului de consolidare fiscală, realizare pe care România a obținut-o, în perioada post-criză, cu ajustări și eforturi semnificative”, se mai susține în cererea de reexaminare.

sursa: agerpres.ro